Tribuna, octombrie 1893 (Anul 10, nr. 218-242)

1893-10-26 / nr. 238

Nr. 238 pentru medicină la Paris, a fost onorat cu medalia de argint de către dl preşedinte al consiliului, ministrul de interne al republicei franceze, după propunerea comitetului direcţiunii serviciului de higiena, ca recompensă şi distincţiune pentru serviciile şi devotamentul ce a adus bolnavilor ca extern la spitalul hotel „Rieu“ din Paris, cu ocasiunea epidemiei de tifos şi holeră ce a bântuit în 1892—1893.* Tulburări în Viena: în 3 Noemvrie s-a ţinut o adunare a progresiştilor din consiliul municipal din Viena. Socialiştii au făcut demonstraţiuni pe stradă înaintea localului unde se ţinea adunarea. S-au întâmplat ciocniri între poliţie şi socialişti. Se auziau strigăte: „Trăească anarchia!“ Mai multe persoane au fost rănite. * înebunit de frica unei operaţii în Bucureşti. Cetim în ziarele de dincolo. Aflăm ca la una din operaţiile făcute zilele acestea de dl Dr. Chiriac, s-a întâmplat un accident dramatic. Un tiner student în medicină, asistând probabil pentru întâia oară la o operaţie chirurgicală, a fost aşa de adânc impresionat, încât a înebunit privind operaţia. Nebunia sa însă e uşoară, şi se speră că se va îndrepta în curând. * Direcţia serviciului sanitar din România a făcut o statistică a holerei de când a apărut în ţeară până alaltăieri. Holera a bântuit în următoarele judeţe: Brăila, Constanţa, Ialomiţa, Neamţu, Tecuciu, Romanaţi, Ilfov, Dolj, Buzeu, Tulcea, Covurluiu, Prahova, Vlaşca, Putnaşi Dorohoiu. Adecă In total 15 judeţe cu 40 comune, din care 22 urbane şi 18 rurale. Au fost 469 caşuri în Brăila, dintre care 179 însănetoşaţişi 290 morţi. In Cernavoda 154 caşuri, 65 însănetoşaţi şi 89 morţi. In Tulcea 40 caşuri, 13 însănetoşaţi şi 27 morţi. In Galaţi 155 caşuri, 60 însăn. şi 95 morţi. în Sulina 319 caşuri 164 însăn. şi 155 morţi. In Herţa 25 caşuri, 12 însăn. şi 13 morţi. In Călăraşi 32 caşuri, 11 însăn. şi 21 morţi. în Peatra 9 caşuri, 7 însăn. şi 2 morţi. în Piua-Petri 15 caşuri, 8 însăn. şi 7 morţi. în această socoteală nu întră comunele, în care a fost holeră. In total au fost dela apariţiunea holerei până azi 1480 de caşuri, 628 însăn. şi 840 morţi, rămaşi 12. * Studenţii macedo-români din Bucureşti întrunindu-se în sala societăţii macedoromâne de cultură s’a constituit într’un cerc numit al studenţimii macedo-române din capitală şi reprezentat printr’un comitet compus din 7 membri. Scopul ântâiului cerc studenţesc macedo român e de a lumina opinia publică din ţară şi străinătate şi a atrage atenţiunea tuturor Românilor asupra cestiunii lor naţionale din Macedonia. Urăm cel mai desăvîrşit succes tinerilor macedo-români în scopul de mi s-au propus, distincţiune cuumelor. Contele Taaffe se va retrage în vieaţa privată, Dr. Steinbach va rămână în magistratură, marchisul Baquehem va pleca în voiagiu, car’ Dr. Gautsch se va mulţumi poate cu postul de vice-curator al Teresianului. Noul cabinet va ave în prima linie să resoalve problemele: budgetul, starea excepţională din Praga şi continuarea acţiunii regulării valutei. Despre proiectul reformei electorale, care a pricinuit căderea cabinetului Taaffe nu se scie încă nimic positiv. După grandioasele festivităţi în onoarea escadrei ruse, atenţiunea opiniunii politice în Francia este aţintită asupra deschiderii sesiunii noului parlament, care se va face în 14 Noemvrie. Se ştie, că la ultimele alegeri parlamentare ministerul Dupuy are- FOIŢA „TRIBUNEI”. Domnişoara Felicia Raţiu. Am cetit memoriile d-şoarei Felicia Raţiu cu o dureroasă atenţiune. Paginele acestor confesiuni sânt scrise cu o simplitate în care vibrează o emoţiune comunicativă, ca duioşia unui plâns, ca farmecul unui cântec trist. Limbagiul povestirii este pe elocarea de o energie uimitoare, semnul unei nobile şi distinse inteligenţe de femei. Copertele acestei cărţi ascund o inimă eroică rănită nu de săgeţile sglabiului amor — de care sufer mai toate domnişoarele noastre de astăzi — ci de un martirism care deşteaptă, pe lângă o mare admiraţiune, o generoasă simpatie în orice suflet românesc. Domnişoara Raţiu este a doua fiică a dlui Dr. Ioan Raţiu. Privind portretul tatălui, ghiceşti că marele patriot atransmis marea sa inimă nobilei sale copile. Aceeaşi sinceritate şi vioiciune în ochi, aceeaşi lumină pe frunte, răsfrângerea unui caracter hotărît şi încrezător. Expunerea teoriei suferită de familia Raţiu din partea Ungurilor întunecă mintea de groază. E o dramă ce ţi se pare, că s’ar fi petrecut în noaptea unor timpuri primitive. Aproape cinci mii de Unguri ţipând, înjurând, asvîrlind cu petii în casa Drului Raţiu, unde se aflau un părinte, o femeie şi două copile. Şi în mijlocul indescriptibilei spaime, doamna Raţiu, ca o inspirată, aşezându-se la clavir, intonează primele acorduri ale imnului naţional „Deşteaptă-te Române !“ In acele momente de groază acest imn era chemat în ajutor ca un amic de îmbărbătare, de nădejde. Far’ într’un colţ al camerei, ne spune domnişoara Raţiu, plăpânda mea serioară Dorina, înghenunchiase cu mânile împreunate spre rugăciune. Frumoşii ei ochi erau îndreptaţi spre cer, cu o expresie adâncă de credinţă şi speranţă. E un tablou înduioşetor, pe care penelul unui artist ’l-a putut fixa ca pe o mare icoană istorică, pentru viitorime. Lângă memoriile domnişoarei Raţiu sânt adăugate câteva anexe extrase din ziarele străine privitoare la vandalismul de la Turda, îndemnăm pe toţi Românii a-’şi procura această carte. Într’însa se cuprinde o pagină amară din istoria durerilor pe care le îndură fraţii noştri de peste munţi. („Adevărul“.) Tr. Demetrescu. Ministrul de resboin al Rusiei, generalul Wanovsky a plecat la Algeria, unde va petrece toată vara, pentru ca să-şi restaureze sănătatea sdruncinată. Cugetarea interimară a ministerului de resboiu a însărcinat Ţarul pe generalul Obrucev, şeful marelui stat major general al armatei ruseşti. Teatru. Aseară şi alaltăseară s’a representat opereta comică a lui Oelschlegel „Der Schelm von Bergen“, în ambele seri a fost teatrul îndesat de public. D-şoara Enny Gepl a păşit pentru prima dată ca eroină şi deşi se observa încă nesiguritatea, succesul n'a lăsat multe de dorit. D-şoara Müller a avut un rol mai puţin mulţumitor. Domnii Leichter şi Becker cât şi de Beer au secerat aplause repetite. Opereta face o impresiune stranie, fiind un amestec de romanticism, situaţiuni dramatice şi puţin comic. Ieri după ameazi s’au representat „ Hoţii“ lui Schiller. Eroii au fost domnii Schöntag (Franz) şi Preger (Karl). Aflăm însă de nepotrivit să se represente astfel de piese pentru copii. Noima piesei se perde şi multele trăsături drastice ale piesei nu pot fi educative pentru fantasia băieţilor. VARIETĂŢI. (Responsabilitatea dănţuitorilor), este un lucru la care nu ne-am gândit încă. Onoarea de a fi inventat aparţine Englezilor. O tinără doamnă din Newark, căzând pe când dansa, ’şi-a rupt un picior. Dînsa a chemat în judecată pe dănţuitorul ei, pe care-’l acusa de stângăcie şi-’l face răspunzător de accidentul întâmplat Desbaterile acestei Afaceri vor interesa pe dănţuitori. (Electricitatea la biserici.) Biserica metropolitană Sf. Ştefan precum şi aceea a Franciscanilor din Viena, sânt aprovisionate cu lumină electrică. Lumina electrică produce un reflex excelent asupra altarului şi icoanele învălite cu metal lucios. îndată ce la noi în ţeară luminarea unelor oraşe va fi electrică, introducerea acestui soiu de ecleraj la biserici nu va fi decât foarte practică, deoarece de exemplu, metropolia de Iaşi nu se mai luminează cu luminări de ceară, ci cu un fel de uleiu. Avantajul ar fi, producerea unei lumini foarte intensive şi strălucitoare, şi totuşi nu aşa de costisitoare considerând costul atâtor luminări de ceară ce se ard actualmente. Numai în cazul când vreun regulament bisericesc ar opri acest sistem de ilucombatitiv trebuinţarea luminii electrice ar fi rului seu. Gm. „Românul“, aceasta, a respurm onoare). Puşca pe care la Turin, în care ră^mera de comerciu din lui Rudini. Dar cu .giu]uj Avelane, este ministru-preşedinte italian, ’şi-a salvat posiţiunea, depart, „ajj^ru timpina o viuâ oposiţiune în ' *e la care s’a alăturat încă de pe acum un grup de 23 de deputaţi din centru, care s’a decis să combată pe Giolitti până în pânzele albe. Spaniolii au suferit un eşec în luptele din 27 şi 28 Octomvrie în contra Cabylilor, din care însă s’au recules acum, în urma numirii generalului Ortega, ca comandant suprem, în locul generalului Margailo, căzut pe câmpul de luptă. Se vorbeşte o suvenire de-a strămoşilor noştri 9 „Junimeni“. Cu inima palpitând de dorul românismului am lăsat tot ce am avut mai drag şi plăcut şi am venit într’aceace a vă ruga şi eu sărmanul de pe malul Siretului a-mi da permisiunea a Vă aduce aminte nişte fapte de ale strămoşilor noştri „Junimeni“. Şi anume: Strămoşii noştri „Junimeni“ au avut o luptă foarte mare de luptat, punând umăr la umăr, piept la piept şi au învins lupta cu unire frăţească, căci „Unirea face puterea“. Câtă muncă şi câtă răbdare au suferit până au arangiat o grădină naţională română, şi în ea străplântând felurite specii de pomi şi seminţe spre a aduce odată generaţiei noue fructe bune şi gustoase. Şi oare care este grădina? Este societatea academică „Junimea“ din Cernăuţi. Far’ pomişorii ’mi se pare că sântem noi. Cât de frumos şi plăcut este când vezi în societatea „Junimea“ adunaţi Românaşi din toată ţeara ca furnicile la muşinoi, dar’ nici furnicile întorcându-se acasă nu vin cu mâna goală, numai ce le vezi cărând în gură nişte săculeţi pentru hrana de toate zilele. Aşa şi noi „Junimeni“, dacă ne strîngem laolată trebue să lucrăm din răsputeri punend piept la piept să aducem cât ne este cu putinţă mană grădinarului respective stăpânului. Se înflorim, se arătăm lumii ca ne coacem, nu sântem tot verzi. Ce folos de grădina înflorită cu multe flori mirositoare, dacă când le bate bruma rămân toate muritoare. Ce folos că sânt „Junimean“. Român verde ca stejarul şi port un tricolor pe piept, daca la inimă totdeauna e uscat. Să luăm un exemplu : Dacă merge cineva cu copii mici în grădină şi văd fructe pe copaci cu ce bucurie cer se mănânce, dar’ cu ce supărare merg din grădină necăpetând nimica, nici nevezend nimica. Aşa noi cei bătrâni putem răbda: nu sânt astăzi vor fi mâne, cei tineri însă nu. Vor veni nişte timpuri când tinerii se vor scula şi vor începe pe noi pomi bătrâni a ne oltoi cu felurite obtoae, dar atuncia va fi cam târziu. Societatea „Junimea“ e vestită peste munţi, văi şi mări, şi când afli fericirea se întri în ea vezi voinici de „Junimeni“ care nici nu cunosc bine limba maternă. Şi oare, care este causa, „fudulia“ şi „prostia“, deoarece sânt ambe surori, nu auzi ani deplini prin saloanele inteligenţei cernăuţene şi de prin provincie limba română numai cea germană. Ba chiar la unii baronaşi în de comun „Deutsch!!!“ Deutsch ne trebue nouă? Deci cată în grădina făcută de strămoşii noştri „Junimeni“ avem felurite fructe dulci. Avem poamă de vite: pe Alexandri, Eminescu, Negruzzi, Bolintineanu, Micle. Avem mere domneşti : pe Vlăhuţă Delavrancea, Gane, Vulcan, Rosetti, Sbiera, Slavici, fraţii Bumbac, Hurmuzachi, Xenopol, Urechiă, Tocilescu, Densuşianu, Nădejde, Bălcescu, Vujuţchi Avem vişine felurite: pe Marion, Morari, Cioca, Reteganul, Laurian, Maiorescu, Hajdău, Sion, Murăşan, Lambrior, Theut etc. Mai departe avem felurite legumi pentru bucate: „Gazeta Bucovinei“, „Candela“, „Deşteptarea“, „Tribuna“, „Gazeta Transilvaniei“, „Convorbiri literare“, „Revista nouă“, „Adevărul Beldiman“, „Gazeta Săteanului“ etc. Iată deci avem de toate ce ne cere inima. Nu avem nevoie să mergem în alte grădini spinoase se ne înghimpăm în ele. Putem să ne fălim în faţa lumii, că grădină noastră e bogată ca şi celelalte. Deci fiecărui individ îi sânt deschise toate porţile ştiinţei de cum se naşte şi până ce moare. Fiind deci societatea „Junimea“ o şcoală pentru membrii ei, unde să aibă ocasiunea a se cunoaşte unii pe alţii, a-şi comunica ideile şi simţămintele, fiind un focular care se le încălzească inima pentru limbă şi ţeară ca să se poată face stîlpi puternici ai naţiunii şi patriei, şi membrii demni ai societăţii omeneşti. S’ar cuveni să cunoască înainte de toate limba românească. Munca serioasă pe acest teren a fost şi va fi. Că toată propăşirea, toată desvoltarea omenirii atîrnă dela cultură, şi că cultura este unicul mijloc, este arma cea mai puternică, prin care o naţiune poate ajunge la roadele civilisaţiunii şi la un progres în toate relaţiunile vieţii. Deci să muncim şi mai departe urmând calea strămoşilor noştri în această operă, pentru ca se mijlocim poporului nostru foloasele progresului şi ale înaintării culturale, pentruca să-l vedem înălţat la o treaptă mai înaltă de cultură şi la o bunăstare materială. Mai departe avem încă o sarcină grea, de a deştepta şi a conserva simţul naţional şi de a cultiva în prima linie limba maternă, care unica este în stare de a conserva individualitatea unui popor, care este tesaurul cel mai nepreţuit ce ’l-am primit dela strămoşii noştri şi pe care sântem datori a-’l păstra cu tărie şi a-’l transmite intact urmaşilor noştri, generaţiunilor viitoare. Noi trebue se ne dăm silinţa ca „Junimea“ să înflorească, să TRIBUNA Bibliografie. A apărut „Dar şi şale“, poesii de I. Voniga cu o prefaţă de Ioan Russu Şirianul. Giula, 1893. Editura autorului. O parte a venitului se destinează înfiinţândului fond pentru ridicarea salariilor învăţătorilor gr.-or. români la minimalul prescris prin lege. A apărut: Plan de învăţământ pentru limba română la marele gimnasiu gr.-or. român din Braşov. Lucrat în conformitate cu planul statului şi prevăzut cu instrucţiuni pentru fiecare clasă de Virgil Oniţiu, profesor de limba şi literatura română. Aprobat şi Introdus la gimnasiul român gr.-or. din Braşov prin decisul nr. 4642 şcol. 1893 al venerabilului consistor archidiecesan din Sibiiu. Tipografia A. Murăşianu, Braşov. „ Vulturul“. Ziar umoristic apare în Oradea-mare, tot a doua Duminecă. Redactor responsabil: I Ardelean. Cuprinsul arului 21 din 24 Octomvrie este variat şi bogat. „Foaia Diecesană“. Organ al eparchiei gr.-or. rom. a Caransebeşului. Apare odată pe săptămână: Dumineca. Redactor responsabil: Dr. Petru Barbu. Anul VIII. Nr. 43 de la 24 Octomvrie v. are următorul cuprins: Personalitatea preotului ortodox. (Urmare.) — Reflexiuni asupra examenelor din protopresbiteratul Buziaş. (Urmare.) — Din economia rurală. — Varietăţi. — Licitaţiune minendă. — Concurse. — Anunţ. Extrase din foi bisericesci şi şcolastice. Post vacant: — Un post de învăţător la şcoala confes. gr.-or. din Maciova, protopresbiteratul Caransebeşului (diecesa Caransebeşului.) Emolumentele sânt: salar în bani 300 fi. ; 3 jugăre livadă; 32 metri lemne de foc, din care se va încălzi şi sala de învăţământ; pauşal de scripturistică 5 fi.; cuartir, grădină de legumi intravilană şi extravilană de câte la jugăr; dela înmormântări câte 30 cr. Petiţiunile să se subştearnă până în 31 Octomvrie v. oficiului protopresbiteral gr.-or. în Caransebeş. LOTERIE. Tragerea din 4 Noemvrie n. Timişoara: 7 8 53 79 80 Brünn: 70 55 3 52 63 Călindarul dilei. 26 Oct. (7 Nov.) 1893. lulvnuf M. Muc. Dimitrie Gregorian: Engelbert rSnare 6.45 apune 4.43 Aflând din ziarele noasne, Lucaciu, care pentru ţinuta sa bărbăteasca românească geme astăzi în întunecimea temniţelor ungureşti, se află încă în Budapesta, luasem hotărîrea de a-mi face şi eu o visită. Având fericirea de ai face cunoştinţă cu acest stîlp al românismului încă cu ocasiunea adunării generale a „Asociaţunii transilvane“, ţinută în Haţeg, mă simţiam de obligat a face aceasta nu numai ca Român, ci şi ca cunoscut. E «r o nouic. Evenimentul săptămânii trecute a fost, scrie „Curierul. Financiar11, scăderea simţitoare a fondurilor italiene şi situaţiunea desperată a financelor acelei ţeri. Acest eveniment formează astăzi preocuparea generală a tuturor burselor şi în special a Berlinului şi a Frankfurtului care sânt îngagiate peste măsură în fonduri italiene pe care dacă le ar realiza pe cursurile scăzute de astăzi ar face să se nimicească averi considerabile. Pentru a înfrunta lovitura şi a scăpa de ruină, Berlinul şi Frankfurtul au tot interesul de a împedeca scăderea subită a italienelor, şi pentru a-şi concentra resursele asupra acestei operaţiuni de scăpare, ele realizez cele mai excelente titluri între care figurează şi ale noastre. Astfel se explică scăderea subită a rentelor române care au mirat toată lumea. 5% român care se menţinea acum două săptămâni la 95, a scăzut de odată la 91 apoi la 93.40; 4®0 de la 81 a scăzut la 80 apoi la 79.50 cur’s cu care au închis ori atât la Berlin cât şi la Frankfurt. Piaţa cerealelor din portul Brăila. Operaţiile efectuate în 20 Octomvrie v. 1893 Sigmund Straus lui L. Mendl & Co., porumb 3500 hect 6.35 lei. Tzuclos & Lecos lui L. & M. Feitler, grâu 3350 hect. 7.15 lei. Frații Cuci & Mihailidis lui F. Carnevali, grâu 1700 hect. 7.75 lei. Frații Cuci & Mihailids lui A. Embirico, grâu 2200 hect. 9 lei. V. P. Sasu lui L. Mendl & Co, orz 40.000 hect. 40.50 lei. V. & P. Sasu lui Petranofils & Co., grâu 4850 hect. 8.35 lei. Drag. & Stamb. lui Sam. & Fried., grâu 1000 hect. 6.70 lei. Drag. & Stamb. lui Sam. & Fried, grâu 2400 hect. 7.15 lei. C. Tânăsescu lui Sam. & Fried., grâu 1600 hect. 7.35 lei. Evlochia lui Etlinger, orz 3600 hect. 3.50 lei. Frații Bach lui L. Dreifus & Co., ovăş 3200 hect. 1120 lei. Fraţii Bach lui L. Dreifus & Co., grâu 8700 hect. 7 50 lei. N. Catzighera lui L. Dreifus & Co, grâu 4600 hect. 8.10 lei. D. Vacas lui Chrisoveloni fr. grâu 1500 hect. 7.63 lei. D. Vacas lui Weig. Etlinger, grâu 1000 hect. 7.25 lei. Blumen lui L. & M. Feider ovăs 4000 hect. 10.15 lei. S. Esenstein lui L. Dreifus & Co., grâu 2550 hect. 8 lei. D. Mataranga lui Frații Christoforato, grâu 3500 hect. 8.17 lei. I. Catica lui F. Carnevali, grâu 3500 hect. 8.50 lei. P. Theohar & Co. lui O. Silberstein, grâu 2800 hect. 8.40 lei. G. Cambano lui Galiatzato fr., grâu 2900 hect. 8 30 lei. G. Cambano lui Galiatzato fr., grâu 2400 9.30 lei. P. Cavadia lui M. Roth & Co, grâu 2950 hect. 7.40 lei. Domeniul Brăilei lui L. Mendl, & Co., orz 2436 hect. 4. lei. N. V. Perlea lui H. Goldenzweig, săcară 240 hect . lei. Zamfirescu lui Peirano fils & Co, grâu 3300 hect. 8.90 lei. Embiricos lui l’eirano fils & Co., porumb 1550 hect. 6.70 lei. Sigmund Straus lui L. Mendl & Co , porumb hect. 6.50 lei. N. V. Perlea lui LoeullipiiUCbUUu .. XT . . VA ]-■ ?oon hect. 6.50 lei. Fraţii Numai în palida-i fata , . , f . . . ’ , ^ .'’«q hect. 6.45 suferinţe şi torturi, ce le-a îndurat, lberalismului maghiar. în decursul vitregei noastre conversaţiuni, domnul inspector nu a părăsit odaia, când şi când se amesteca şi el în vorbele noastre, deoarece ştia ceva româneşte, fiind născut în Bănat. Pag. 951 Bursa de mărfuri din Budapesta dela 31 Oct. n. 1893. Itfiminţe Grâu Bănăţeneţi vechili Grâu dela Tisa Grâu „ Pesta Grâu de Alba-Reg. „ „ Badea Grâu ung. de Nord Sfimiate, vechi ori noue 01 4 la o I» 0 . O O. Prețul per 100 chilogr. dela 74 74 74 74 74 74 pănă 3 § 3 w Preţul per 100 chilo dela pănă 75 75 75 75 75 75 Cualitatea per Hect. nfScari O ! v, OvSs Cucuruz (porumb) » Meiu Hrişcă de nutreț de vinars de bere bănăț. de ausoiu 70—72 60-62 62—64 64—66 89—41 75 73 Prețul por 100 philogr. 0.75 6. 6.75 78 ?.L 4 30 12.50 1.30 fi IGrâu n Cucuruz OvSs de toam de primi. Octomvrie Maiu-Iun de toamnă de primăv. & 7323 * 7.01 3“ «s 5.03 7. 15 686 Producto diversa Sem. de trif. n Oleu de rap. Uns. de porc V Slănină v Său Prune Lictar n Miere n Ceară •Spirt 5.9 6.50 7.60 9 4^9 5 .70 ““a S-3 7.32 7.66 5.05 7 55 6.88 Cursul dele p.lufi Lucernă ungurească roșie rafinat dela Pesta dela ţeară sventată afum dă slavon, nou bănăţenesc brută galbină străcurată de Rosenau brut Drojdiuţe de spirt 4.— 65. - 37 60 55.60 52 — 36 . 73 38.50 56.— 53.-37.-16.50 17.- 19 119 501 Cursul pieţei din Sibiiu. Din 28 Octomvrie n. 1893. Ilârtie-monetă română Lire turceşti . . . Imperiali....................... Ruble rusești . . . Comp. 9. 8 vend. 10.04 „ 11.30 , 11.45 „ 10.15 „ 10.25 „ 1.30 „ 1 30 Bursa de Budapesta. Din 31 Oct. n. 1893. Renta de aur ing. 6--................................... n n n r) 4 -..................................... „ „ hârtie „ 5%...........................................— .— împrumutul căilor ferate ing.................................12 1 —a Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (la emisiune)...........................................................1' Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune) . _ ......................................... Bonuri rurale ung. . . Obiigațiuniighid între reî'e,' \ . împrumut 1 Losuri ,.en convingeri, singur ,-iediu Renta de ,,.uj shnt aceia, de care^w. ..că și „ do a Y n de a\t îl primesc cu deplină încredere Losu ne «es^emplu îl urmează. Faţă cu co-Acţiunile banei» ’ „ „ al, în sat e ţeranul fără înf » . * T căuta comerciantul Scrisuri fonciare are institut. „Albina“...........................Fă de el, totuşi Argintul . . ...........................cei proprietari Galbeni împerateşti............................. . Napoleon d’ori...........................rea ţeranului, Mărci 100 imp. germane . . . de ei şi care cu , şi ajutoare caută se îmbunătăţea ţeranului. între toate împreu i faţă cu ori-şi-cine singur preotul oral este acela, care poate câştiga ,«ia încredere a ţeranului şi este ascultat de el“. De sigur îşi cunoaşte Aurelian poporul într’atâta, încât putem se’i credem necondiţionat. Dar’ ca se vedem cât ascultă poporul de preot şi învăţător nici nu trebue se cităm 116.30 cro-r Ş1 â|.........................................