Tribuna, octombrie 1893 (Anul 10, nr. 218-242)

1893-10-28 / nr. 239

Nr. 239 Corespondenţă din Macedonia-15/27 Octomvrie 1893. Gestiunea română. Cu presenţa încep descrierea isprăvilor nenorocite ale Inspectorului şcoalelor române din Ţeara­ Turcească Nu-­mi propun a-mi descrie biografia acestui om de tristă memorie pentru Români; alţii îi descriseră deja parte din vieaţa­ e i de sardanapul român. Scopul meu nu este altul, decât a aduce la lumină multe din măsurile şi faptele sale antinaţionale, spre a pute convinge pe cei în drept, care fiind induşi în eroare de Măr­gărit, continuă a-’i încredinţa putere absolută în conducerea afacerilor naţionale româneşti. O ştiu că la toate ocasiunile Mărgărit ştie a se presenta înaintea celor puternici ca martir naţional şi ca victimă intrigilor şi calomniilor. Am speranţa însă a-i spulbera aceste argumente neruşinate, de care s’a servit ori de câte­ ori s’a prins cu mâna în sac. Poate şi eu, ca şi mulţi alţii, care au demascat pe Mărgărit, nu voiu fi crezut, şi cele expuse nu vor fi luate în consideraţiune; tot este posibil; cu modul acesta de procedare a celor în drept din Bucureşti ne-am obici­nuit, de aceea şi Mărgărit devine din an în an mai distrugător al intereselor naţionale ro­mâne. Judece însă bine cel în drept, judece soartea ce-­i aşteaptă, cei care au îmbrăţo­­şat causa română în Macedonia şi Epir. în­ainte de toate voiu vorbi despre inspec­­ţiunile inspectorului. Toată lumea ştie că Mărgărit nu face inspecţiuni pe la şcoalele române, fiindcă alte afaceri mult mai importante (?!) îl reţin când la Constantinopol, când la Bitolia şi când la lanina, deşi în „Correspondance d’ Est“ se vede în fiecare an câte un anunţ: „Dl Mărgărit, inspectorul general al tuturor şcoalelor din Turcia a mers se inspecteze toate şcoalele din vilaetul lanina“. Nu mai voesc se insist asupra acestui lucru, pe care l-au comentat şi altă­dată. Să se ştie însă că titlul de inspector este onorific. Acum ori­cine îşi poate face idee cât progres poate face o şcoală lăsată în voia întâmplării, şi mai ales atunci, când e con­dusă de nişte creaturi d’al­de Mărgărit, care fără a şti carte românească se înrolează în ceata dascălilor lui Mărgărit. Ceea­ ce li­ se cere de prima acestor proseliţi este a fi slugi plecate, f­­ar’ aceia, care socotesc că în Ţeara Turcească nu s’ar pută proceda într’un mod regulat, spre a se da o bună organisaţiune a şcoalelor şi o impulsiune mai mare a instruc­ţiunii române pe la Români se înşeală. Pentru a demonstra aceasta nu voiu da ca exemplu pe conaţionalii noştri: Bulgari, Greci, Sârbi, şi alţii să cunoască însă urmă­toarele : în Turcia toate naţionalităţile au drep­tul după lege a se instrui în limba lor pro­prie. La deschiderea ori­cărei şcoale de ori­ce naţionalitate şi confesiune se acoardă câte un permis. Odată­ ce consiliul de instrucţiune din ori-care vitaet acoardă permisuri pentru des­chiderea şcoalelor române, nu mai există nici un pretext de a interzice ca să nu se facă şi revizuirea acelor şcoale. Aşadar, şi aici se pot organiza şi conduce şcoalele ca ori­unde pentru interesul instrucţiunii. Dintre reşedinţele inspectorului, cea din Bitolia este mai însămnată de când­­şi-a adus tot carabalicul din Clisura. Bitolia, cum şi cu altă ocasiune spusei, era considerată ca oraş eminamente românesc, ca centru al românismului din toată Macedonia, astăzi însă, să o spunem drept, Bulgarii predominează. Cu toată şederea inspectorului român în acest oraş, cu toate machinaţiunile sale meschine. Liceul român lasă mult de dorit. Ce să mai vorbesc de Români! care deşi mulţi ard de dorul românismului, însă nu se apropie din causa lui Mărgărit. Deci liceul român este ca un spectru în mijlocul românismului. Desorganisat, rău condus; o adunătură de tot soiul constituesc corpul didactic, care asemenea vecinie se află în discordie; nici o ordine, nici disciplină. Dl Constantinescu Spir, consul al României la Bitolia, le știe foarte bine. Culmea miseriei însă este, că intendentul internatului, un ginere al lui Mărgărit şi fiica acestuia sunt în­sărcinaţi cu conducerea stabilimentului român. Fiica şi intendentul ordo­nă, dispun de tot ce e al şcoalei, dispunând ca de proprietatea lor, spre formă numai se întitulează unul dintre pro­fesori cu titlul de director. Puterea fiicei nu se mărgineşte numai asupra gimnasiului, ci asupra tuturor şcoalelor din tot vilaetul Bitolia. Nu este de mirat că isteţul de Mărgărit s’o fi presentând pe fiica sa de un geniu, de vre-o capacitate de ştiinţă­ ca cunoscătoare de vre-o limbă străină! Şi când ar şti lumea că este tipul stupidităţii, că abia acum în urmă, după­ ce s’a divorţat de bărbatul seu a învăţat să sgărie câte­va buchi pe hârtie, că de macedo­­româneşte nici o chioară dintr’altă limbă nu ştie. Având deci In capul administraţiunii şcoalelor române un geniu de soiul descris, se poate convinge ori­cine de starea şcoalelor române de prin comune. Cu poşta viitoare o voiu face. Meciu - Bon. CRONICĂ Armata română în Dobrogea. „Tim­pul“ scrie: Prin noul budget al ministerului de resboiu se prevede reorganisarea forţelor armate ale ţerii din Dobrogea. După noua or­­ganizare nu va mai ave decât regimente locale, înfiinţându-se vre­o două batalioane permanente. Trupele, care ţin garnisoană în diferite oraşe ale Dobrogei, vor fi aduse în ţeară. * Dinoth­erium colosal. Din „Voinţa Naţională“, aflăm că în laboratorul mu­­seului de istorie naturală, din Bucureşti, se lucrează la restaurarea diferitelor oseminte de Dinoth­erium, găsite în ţeară de dl Gr. Ştefă­­nescu, profesor universitar, şi că este deja aproape complet restaurat un omoplat al acestui animal al lumii terţiare, cel mai co­losal Dinotherium ce se cunoaşte până astăzi în ştiinţă.* Inaugurarea monumentului de la Wattignies. Dl Carnot a plecat în 5 No­­emvrie însoţit de fratele seu dl Adolf Carnot şi de generalul Loizillon, ministru de răsboiu, la Maubenge, unde au asistat la inaugurarea monumentului comemorativ de la Wattignies Primarul şi toate autorităţile civile şi militare­­i-au salutat la gară. Răspunzând la discursul de bună sosire al primarului, dl Carnot a zis, că nepoţii lui Lazare Carnot vor asista foarte emoţionaţi la glorificarea străbunilor, care au salvat patria. Dl Carnot a fost foarte aclamat. La inaugurarea monumentului comemorativ al luptei de la Wattignies, ministrul de răsboiu a rostit un discurs. El a salutat memoria lui Lazare Carnot, adevăratul organisator al vic­toriei. El a asociat la acest omagiu pe moşte­nitorul numelui Carnot, care, în exerciţiul primei magistraturi a republicei, a putut sili toate partidele să-­l stimeze şi să propage în lume influenţa pacinică şi bunul renume al Franciei. * Catastrofa de la Santandes, în portul Santandes s’a înecat o corabie încărcată cu dinamită, care a explodat făcând pagube în­grozitoare. Biroul telegrafic a fost distrus. Po­­poraţiunea e foarte înspăimântată. Sânt o mul­ţime de morţi. Un tren ce întră în gară a fost sdrobit. S’au cerut ajutoare din împre­jurime. Teatru. Aseară s’a representat ântâiu drama lui Benneville „Gri­n­goi­re“. Iuliu Schön­­ag (Gringoire)­­şi-a interpretat foarte bine rolul seu, fiind des aplaudat de public. D-şoara Paula Ulmann (Loyse) deasemenea a fost la înălţime. După aceea s-a jucat co­media „Die Augen der Liebe“. Domnul Müller (contele Mardly) a dat minunat pe oficerul de husari, mândru şi îngâmfat, dar’ fără prea multă cultură scientifică. Eroina acestei piese a fost d-şoara Paula Ulmann, care ’şi-a jucat rolul mai presus de ori­ce laudă, fiind de repeţite­ ori furtunos şi căl­duros aplaudată de publicul numeros din sală. La fine a primit un buchet frumos. c. s. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. (De ieri.) Budapesta, 7 Noemvrie n. Maie­statea Sa Monarchal încă nu a luat în consiliul ministerial de ieri hotărîre de­finitivă în privinţa proiectului de lege asupra căsătoriei civile, ci­­şi-a reservat împuternicirea pentru presentarea acestui proiect în parlament. Această împuternicire o va adresa guvernului în scris, după usul obicinuit. Cu toate­ câ această afa­cere înaintează foarte încet, totuși se poate repeta, că acest proiect în câteva zile va fi presentat parlamentului după forma stabilită de guvern. Viena, 7 Noemvrie n. Lista noi­lor miniştri va fi presentată numai Joi M. Sale. (De astăzi.) Budapesta, 8 Noemvrie n. As­tăzi s’a ţinut un consiliu ministerial, care a durat mai multe oare. Minis­­trul-president Wekerle a ple­cat la Viena. Viena, 8 Noemvrie n. Forma­rea cabinetului n’a înaintat ieri cu nici un pas. Mare sen­­saţie a produs împrejurarea, că M. Sa a primit pe contele Taaffe în o audienţă de două oare. Până târziu noaptea a căzut în continuu zăpadă. New-York, 8 Noemvrie n. Juris­consultul Weeks, după­ ce defrauda 6 milioane dolari, o luă la sănătoasa. TRIBUNA Bibliografie. A apărut: catechism pentru învăţământul religiunii dreptcredincioase­­ răsăritene în şcoalele pri­mare de Moise Tom­a. Ediţiunea VI, pre­lucrată de Simeon Pop­escu. Editura ere­zilor lui Moise Tom­a. Sibiiu, 1893. Tipo­grafia archidiecesană. A apărut: Industria indigenă şi comerciul exterior urmare la forţele productive ale României. Conferenţă făcută la societatea geografica ro­mână la 15 Martie 1893, de I. I. N­ac­ian, profesor de economie politică la şcoala de ar­­chitectură din Bucureşti, membru al societăţii de economie politică şi al societăţii de statis­tică din Paris. Extras din Buletinul socie­tăţii geografice. Trim. I. şi II. 1893. Bucu­reşti, 1893. Librăria Socec şi Cia, Calea Victoriei nr. 21. „ Transilvania“. Foaia „Asociaţiuni tran­silvane pentru literatura română şi cultura poporului român“. Această foaie ese la 15 a fiecărei luni în Sibiiu. Redactor: Z. Boiu. Anul XXIV. Nr. 10 de la 15 Octomvrie are următorul cuprins: Convocare. — Program pentru adunarea generală a XXXII-a a „Aso­­ciaţiunii transilvane pentru literatura română şi cultura poporului român“, care se va ţină în 22 Octomvrie st. n. a. c. şi zilele urmă­toare în Năsăud. — în ajunul adunării gene­rale din Năsăud. De Z. Boiu. — O voce din România despre şcoala de fete a „Asocia­­ţiunii“. — Din cronica lunară. — Bibliografie. — Procesele verbale ale comitetului „Asocia­­ţiunii transilvane pentru literatura română şi cultura poporului român“, luate în şedinţele dela 26 şi 27 August, 5, 18 şi 26 Septemvrie 1893. — Contribuiri la fondul George Bariţiu. Extrase din foi bisericesce şi scolastice. Posturi vacante: — Un post de capelan în comuna Jido­vi­ni, protopresbiteratul Bocşei-montane (diecesa Caransebeşului). Emolumentele sânt: a treia parte din: o sesiune parochială; birul dela 250 case câte 15 oche cucuruz sfărîm­at, stofa îndatinată. Petiţiunile să se subştearnă până în 17 Noemvrie v. oficiului protopresbiteral gr.-or. al Bocşei-montane. — Un post de capelan în parochia de cl. II. din comuna Ohaba-Mutnic, protopres­biteratul Caransebeşului (diecesa Ca­ransebeşului). Emolumentele sânt: a treia parte din toate venitele parochiale, care sânt: două sesiuni parochiale, care dau un venit anual de 310 fi.; dela 132 case câte 2­21 * 3­4/a litre cucuruz­e 142 fi.; dela botez, cununii şi în­mormântări 100 fi.; venite accidentale sigure 58 fiorini. Petiţiunile să se subştearnă până în 17 Noemvrie v. oficiului protopresbiteral gr.-or. în Caransebeş. Căiindarul zilei. 28 Oct. (9 Nov.) 1893. Iulian:­­- Muc. Terentie. Gregorian, Teodor. Soarele: rSssre 6.45 apune 4.42 Buletin meteorologic. Sibiiu, 6 Nov. n. 10 oare dimineaţa Din ţeară 3 Noemv. a. 8 oare dimineaţa. Sosiţi în Sibiiu. La 8 Noemvrie n. Hotel „Neuril­rer“. Contele Rosenberg, general. B. Boer din Abrud. 1. Nagy. G. Peppelbaum, fabricant din Viena. M. Sucra, pelerin din Viena1. Hotel „MeitzerWeiss din Viena şi Reiss, co­mercianţi. P. Zenker din Bunbach. Turcu, privatier din Blaj. P. Hell, proprietar din Gurasada. Gritta, privatier din Roşia. Herman, profesor din Mediaş. Presiunea atmosf. în mm. (Mediul lunar 726.5) Temperatura după Celsius Direcţia vântului Observată Staţiunile Maximul şi minimul de temperatură Diferenţa din preziuă 720.1 4 3.6 48.8­­f­ S.41 G.4ţ1 SO 0.1 Presiune atmosf. în înm. Tempera­tura Celsius Vântul direcţia tăria Budapesta 757F 88 sw3 Sătmar 7574-6.4 sw2 Cluj . . 7.6+ 4.4— Orşova 757+ 7.8— 4 Arad 759+ 7.2 SE4 Panciova 758+ 76 NE1 I Teatru orăşenesc. Joi, 9 Noemvrie n. 1893: „Ein toller Einfal 1“. Farsă în 4 acte de Carol Louis. O o o si o m i c. Scăderea valorilor la Bursa din Berlin. S’a anunţat şi s’a explicat scăderea ce s’a observat la bursa din Berlin asupra rentelor române. Dar’ nu numai aceste va­lori au fost care au suferit oare-care scăderi, aproape toate celelalte valori străine au su­ferit scăderi cu mult mai mari, după­ cum se poate vedea din următoarea telegramă pe care o primeşte „Pester Lloyd“ cu data de 1 No­emvrie st. n. din Berlin şi pe care o dăm în extras: „La bursă a fost astăzi o zi foarte po­somorită. Rentele ungureşti au scăzut într’un chip simţitor. Valorile italiene au ajuns la 77e/s­ Chiar valorile de bancă au sufe­rit scăderi şi tendenţele de scădere cresc mereu. Relativ nu se menţin decât valorile ruseşti“. Piaţa cerealelor din portul Brăila. Operaţiile efectuate în 21 Octomvrie v. 1893 V. P. Sasu lui Fraţii Bach, orz 5000 hect. 4.40 lei. Z. Zanfiirescu lui L. Mendl & Co., porumb 3000 hect. 6.70 lei. Z. Zam­­firescu lui L. Mendl & Co., porumb 2670 hect 6.70 lei. Fraţii Paspatelatos lui N. Copsida, porumb 1100 hect. 7.05 lei. Fraţii Papaste­­latos lui M. Wechsler, porumb 1000 hect. 7.90 lei. Fraţii Papastelato lui L. & M. Feh­ler, fasole k. 60 000 hect. 9.60 lei. A. Weis­­berg lui Kirschen & Lober, orz 1200 hect. 9 lei. V. P. Sasu lui L. Mendl & Co, orz 40.000 hect. 40.50 lei. V. & P. Sasu lui Pairano­fils & Co., grâu 4850 hect. 8.35 lei. Drag. & Stamb. lui Sam. & Fried., grâu 1000 hect. 6.70 lei. Drag. & Stamb. lui Sam. & Fried., grâu 2400 hect. 7.15 lei. C. Tănăsescu lui Sam. & Fried., grâu 1600 hect. 7.35 lei. Evlochia lui Etlinger, orz 3600 hect. 3.50 lei. Frații Bach lui L. Dreifus & Co., o­ves 3200 hect. 11.20 lei. Frații Bach lui L. Dreifus & Co., grâu 8700 hect. 7­50 lei. N. Catzighera lui L. Dreifus & Co., grâu 4600 hect 8.10 lei Marmoroschi lui F. Carne­­vali, grâu 5000 hect. 9 lei. V. P. Sasu lui F. Carnevali, grâu 2100 hect. 7.50 lei. V. P. Sasu lui F. Carnevali, grâu 5100 hect. 4.12 lei. V. P. Sasu lui L. &. M. Fehler, porumb 1000 hect. 5.10 lei. Mormorosehi lui L. Mendl & Co, porumb 7400 hect. 6 72 lei. L. Dreyfus & Co. lui Bloch, & Co., po­rumb 10.000 hect. 6.45 lei. C. Cotis lui Chrisoveloni, fr., porumb 9300 hect. 6.85 lei. Jeschek & Co. lui Etlinger, porumb 8 vag. 8 lei. Jeschek & Co. lui S. Bloch & Co., porumb 4 v. 8.20 lei. Cereale sosite: Pe apă: grâu 220.500 hect., porumb 92.800 hect., orz 39.500 hect, ovăs 20.800 hect., săcară 9800 hect , fasole —.— hect. Pe uscat: grâu 379.800 hect., porumb 53.900 hect., orz 54.400 hect., ovăs —.— hect., săcară 22.000 hect., fasole —.— hect. Prețul mărfurilor Piaţa din Sibiiu. Dela 7 Noemvrie v. Grâu fre­­m­ot 76 pană 80 elr­o 9. 5­20 pănă 5,80, grâu mestecat 7 până 74 cbilo fl. 4 30 pănă 4.90, «Scară 70 pănă 74 chilo fl. 3 20 pănă 3.60, orz 82 pănă 66 chilo fl. 3 40 pănă 3 80, ovăs 42 pănă 48 ebilo fl. 2 20 pănă 2 60 cucuruz 70 pănă 74 chilo fl. 3 69 pănă 4.—, melain 78 pănă 82 cbilo fl. 3.50 pănă 4­—, cartofi 68 pănă 70 chilo fl. 1.40 pănă 1.60 sămânță de cânepă 49 pănă 50 ebilo fl. 5.— pănă 5 25, mazăre 76 pănă 80 chilo fl. 4. - - pănă 5. —, linte 78 pănă 82 ebilo fl 8.— pănă 9.—■ fa­sole 76 pănă 80 ebilo fl. 3.50 pănă 4.—, grâu de păsat 100 chilo fl. 15.— pănă 15.60, făină nr. 1 fl. 15.— făină nr. 8 fl. 13.40, făină nr. 5 fl. 10.60 slănină 100 chilo fl. 14.— pănă 1­6—, unsoare de porc fl. 58.— pănă 60, sSu brut 100 chilo fl. 20.— până 22.—, aeu de lumini ti. 33.— pănă ti. 34.--, lumini tur­nate de asSu fl. 88.—, pănă 8. 40.—, săpun fl. 20 pănă 30.—, fen 100 cbilo fl. 1.70 pănă 2 —, cânepă ti. 85.— pănă 87.—, lemne da foc uscata m. cub. fl. 3 25 pănă 3.50, spin p. 100 L. °/0 51— pănă 57 cr., carnea de vită chiio 50 o­­, piua 62, ••.arata de «toi 46 pănă 54 cr, carnea de porc 44 pănă 48 cr., carnea de berbece 28 — pănă 30 cr, oue 10 cu 24 pănă 26 cr. Piața din Brașov, în 3 Nov. v. Grâu frumos hectl. fl. 6.20, de mijloc fl. 5.60, mai slab fl. 5. , grâu mestecat fl. 4.—, săcară frumoasă fl. 3 50, de mijloc 3 39 fl., mai slabă —.—, orz frumos fl. 4.3­0, de mijloc 4 —, ovăs frumos fl. 2 .60, de mijloc —.—, cucuruz fl. .- -, mălaiu fl. 3.40, mazăre fl. 5 40, linte fl. 12.— fa­sole fl. 3.50, semență de in fl. 10.—, sein. da cânepă fl. 4.—, cartofi fl. 90.—, carne de vită p.­ebile 46—5 .■ cr. 'carne de porc 48 — 50 cr., 10 ouă cu 20 cr. Tîrgul de rîmători în Steinbruch tu 5 Nov. n. s’au notat.- ungurești bătrâni grei —. — cr. pănă —. •— cr., de mijloc cr. pănă —cr., ungureșt grei tineri 45.— cr. pănă 45.’/a cr. de mijloc 46.— cr. pănă 45.*/­ cr., uşori 46 — cr pănă 48.— cr., marfă ţerănească grea 48. - cr. până 44— cr . de mijloc 45.— cr. pănă 45.*/, cr., uşoară 46.— cr. pănă 48.— cr., româneşti, de Bakony, grei —.— cr. pănă —.— cr . transito grei —cr. pănă —.— cr. transito de mijloc — .— cr. pănă —.— cr. transito uşori —.— cr. pănă —.— cr., transito ser­beşti grei 43.*/a cr. pănă 44.—■ cr., transito de mijloc 43. V, cr. pănă 44 cr., transito uşori 41.1 /2 pănă cr. 42. 1/2 cr. Bursa de mărfuri din Budapesta dela 6 Nov. n. 1892. Cursul pieţei din Sibiiu. Din 7 Noemvrie n. 1893. Hârtie-monetă română . . Comp. 9. 8 vând. 10.04 Lire turcești............................ „ 11.39 „ 11.45 Imperiali........................................ „ 10.15 „ 19.25 Ruble rusești....................... „ 1.30 „ 1 30 Bursa de Budapesta. Din 5 Nov. n. 1893. Renta de aur aug. 6--.........................................—.— i­ mn z 4— ..... . . 116.39 » » Hârtie „ f,°/0.........................................— .— împrumutul căilor ferate ung.................................122.____ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l­a emisiune) ..................................................... 126.— Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune) .................................................... 100.50 Bonuri rurale ing.............................................. 94.50 „ „ croate-slavone............................. 98.— Obligaţiunile desp. regaliilor.... . . leO.SO împrumut cu premiu ung........................ . . 150.59 Losuri pentru regularea Tisei și Segh­edin . 142 — Renta de hârtie austriacă........................ . 96.60 „ de argint austriacă . 96.60 „ de aur austriacă ........ 119.50 Lostiile austriace din 1860 . . .... 160.50 Acţiu­ile băncii austro-unigare ....................... 992. „ „ de credit ung..................................40. 50 e­d­u . » austr........................ 333.80 Scrisuri fonciare ale institut, de cred. și economii „Albina“...............................................................101.— Argintul....................................................................... Galbeni împărătești.................................................... 6.— Napoleon­ d’ori.......................9 .04 Mărci 100 imp. germane................................... . (12.25 Londra SO Livers sterling­ ...... ,12645 Seminte Cualitatea­­ per Hect.­­ Prețul per 100 chilogr. cS ."g OS 2) Preţul per 100 chilo dela pănă’3 u 1 £ dela pănă Grâu Bănăţeneşt vech­iu Grâu dela Tisa „ Grâu „ Pesta „ Grâu de Alba-Reg. „ „ „ Bacica „ Grâu ung. de Norii 74 74 74 74 74 74 75 75 75 75 75 75 —.— SSmin­ţa, Cualitatea Preţul per vechi ori nouo Soiul per Hect. 100 chilogr. dela până Secară 70--72 .75 5.9 Or? de nutreț 60--62 6. •■6.50 n de vinars 62--64 6.75 7.50 n de bere 64--66 7-8 -9 OvSs 39--41 —.---.--­Cucuruz (porumb) bănăț. 75 7.19 4.9b de alt soiu 73 4 30--.-­Maiu 12.50-­Hrișcă 4.30­­.70 Grâu de toam m7.280i 7.32 H n de primi. 67.910 7.66 V - Cucuruz Octomvrie •M ’.3 a 0 ---.-­n Maiu-Iun eSmg 5.03 5.05 OA OvSs de toamnă 7.15 7 55 n de primăv. p.6.86a 6.88 Cursul Producte diverse Hol­al— dela pănă Sem. de trif. Lucerna unguroastă 1.8.— n roșie 65. •73 -Oleu de rap. rafinat 37 5038.50 Uns. de porc dela Pesta 55.5056.— a«nn dela țeară uW,O Slănină sv­ântată — .------.--- 30 y> afumat.ţ 52 —53.— 00 SSu 36. -37. -® Prune _____---,__ 3 Lictar slavon,nou— • .--­ « p.n bănățenesc.---— .--­Miere brută --­—.--­n ■ gal­bina. «trach­ata - --­Ceară de Rosenau --­Spirt brut 6.50,17. — 7) Drojdiuțe de spirt 19 19 50 Bursa de Viena Din 5 No r. u. 1893. Renta de aur ung. 6°/o........................................ —■— » an „4%.....................116.10 „ „ hârtie „ 5% • ...... Împrumutul căilor ferate ung...............126.60 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (l­a emisiune) . . 121.90­­Amortisarea datoriei căile ferate de.­ost­rng.­­2-a emisiune).......................................100.60 Bonuri rurale ung........................................................ 94.30 „ „ croate-slavone....................................... ..— împrumut cu premiu ung......................ISO.— Losuri pentru regularea Tisei şi Seghedin . . 142.— Renta de hârtie austriacă........................................96.8­5 „ „ argint austriacă. ....... 96.65 „ „ aur austriacă . . ... 119. 5 Losuri pentru austr. din 1860 ...... 160.59 Acţiunile băncii austro-ungare ...... 991.— „ „de credit ung. 408.— t n tt n austr ... 383.10 Argintul........................ ............................. Galbeni împărătești 6.— Napoleon­ d’ori .... ...... 10.06 Mărci 190 imp. germane.......................63.2.5 Londra 10 Livres sterling!................132.— Pag. 955 Redactor responsabil: Cornel Scurta, Bursa de BucuresdL Din 4 Oct. v. — 4 oare p. m Renta rom. per 1875 5°/c Renta română amort. 5°/o • • „ (Schuldverschreib.) Oblig. de stat. O. F . 6°/0 Renta rom. (Bur. couv.) 6°/» împrumutul municipal 5°/o ■ . Scrisuri tune, rurale 5°/o • . Scrisuri furie, rurale 7°/o Idem urbane 7°/o ...................... . 6%............................. , 5°,­o • • • Bania-Naţ. (500 Iei, vers. într.) Soc. Dacia-Rom. (250 lei vers) Soc. de Asig. Naţ. (200 lei vers.) Soc. rom. de reasig..................... Soc. r. de eou (250 Iei vers.) Oblig. Cassei Pensiunilor . Agio..................................................... Schimb Lo­dra 3 luni ....... . cec . .......................... Berlin S luni . . ... „ cec ....... Paris 3 luni......................................... „ cec ... . . Vi. na .......... Agio ................................................... Cssss îJitii* 158. 061 /.. - .— 102.'— 98.— 104.50 102 ■ - — .— 93.— —. 84.— — 1645 — -298 — 310 101 — .­

Next