Tribuna, noiembrie 1893 (Anul 10, nr. 243-266)

1893-11-26 / nr. 263

Nr. 263 tâmpla în timpul cât va ţină patima maghia­­rizării, şi sperăm că evenimentele vor vindeca pe Maghiari de această boală care ameninţă „temelia fericirii“ Ungariei. Şi se fim crezuţi, că dorim foarte sincer şi fără egoism, ca se se însănătoşeze cât mai îngrabă, revenind la sentimente mai liniştite şi la o muncă mai cu folos.* Pentru şcoala gr.-cat. din Marin ne trimite d-na Ileana Rusu din Insbruck suma de 2 fi., care s’a şi expedat la destinaţiune. * Reuniunea română de musică din Sibiiu. Vineri, în 8 Decemvrie n. a. c. nu se ţine proba anunţată. * „Evenimentul istoric“ şi „Vater­land“. Ziarul conservatorilor din Austria „Vaterland“ în cronica sa se ocupă cu „eve­nimentul istoric“ al „republicanului“ Otto Hermann, zicând că acesta a produs în par­lamentul maghiar cu totul altă impresiune, decum o trîmbiţă „corespondenţii jidoveşti ai lumii ziaristice jidoveşti“. Un corespondent al lui „Vaterland“ zice, că numai o parte dintre liberalii guvernamentali se bucurau, puţini dintre apponyişti, din stânga extremă strigau şi chiuiau mai tare Eötvös şi Madarász (soţii de principii ai republicanului Hermann). „Vaterland“ nu crede în „victoria“ lui Weckerle.* Socialiştii din Pojon au ţinut o întrunire foarte sgomotoasă, în care mai mulţi vorbitori au combătut ordinea socială de azi.* Un roman în familia împărătească. In Genua s-a cununat zilele trecute Elisa­­b­e­t­a, fiica cea mai mare a lui Leopold de Bavaria și a Gizelei, fiica M. Sale împă­ratului nostru, cu sublocotenentul de infanterie baronul Otto S e e f r i e d din armata bavareză, înainte cu câteva luni se amorezase tinera princesă Elisabeta în frumosul ofițer Otto Părinții ei observând aceasta, mijlocită trans­ferarea tinerului locotenent Otto la Metz. Din causa aceasta principesa se îmbolnăvi greu, împrejurare, care aduse cu sine, că Maiestatea Sa împăratul Francisc Iosif consimţi la căsă­torie, care s’a şi celebrat în Genua. * La perch­isiţia în redacţia ziarului „Pesti Napló“. Alaltăieri a fost citat prim­­redactorul ziarului „Pesti Napló“, deputatul Cornel Ábrányi, după suspendarea imunităţii sale, la tribunalul regesc din Budapesta, ca să fie ascultat în afacerea opunerii sale faţă cu autorităţile publice, care­­l-au somat să dea curs liber perchiziţiei redacţionale. * Prietenia ruso-franceză. Ţarul a dat ordin să se construeze un nou vas de răsboiu, după tipul cuirasatului francez „Trafalgar“, care va fi numit „Paris“, în amintirea primirii escadrei ruse în Toulon. Artiștii teatrului imperial din Moscva au trimis o enormă coroană de argint pentru a fi pusă pe mormântul lui Gounod. Pe coroană e scris: „Lui Gounod, Ruşii“, pe ceealaltă parte: „Trăească Francia“. * Raportul dlui Dr. Felix asupra ho­lerei în România constată, că de la 7 Iulie 1893, apariţiunea primului cas de holeră în România până la finea lunii Octomvrie 1893, când epidemia s’a stîns cu desăvîrşire, s’a bol­năvit de holeră, în tot regatul român, în 15 judeţe, în 21 comune urbane şi 38 comune rurale, 1490 persoane, din care 622 s’au vin­decat şi 872 au murit. Din aceşti bolnavi 35 au fost militari, din numărul total al dece­selor 8 aparţin armatei (3 la Brăila, 4 la Galaţi, 1 la Tulcea). Mica mortalitate a mili­tarilor, în comparaţie cu marea mortalitate a populaţiunii civile, se explică pe de o parte prin disciplina militară, care obligă pe soldaţi a declara, în timpul epidemiei, chiar diaree neinfecţioase, care s’au putut însuma între co­şurile de holeră, car’ pe de alta prin faptul, că militarii trăesc în condiţiuni de higiena mai favorabile decât lucrătorii, care au format marea majoritate a bolnavilor. Bolnavii de holeră din toată România au aparţinut naţio­nalităţilor următoare: Români 601 bolnavi, 344 încetaţi din vieaţă; Bulgari 171 boln., 94 în­cet, din vieaţă; Turci 157 boln., 84 încet, din vieaţă; Greci 130 boln., 84 încet, din vieaţă; Ţigani 104 boln., 71 încet, din vieaţă; Ar­meni 79 boln., 45 încet, din vieaţă; Ruşi 63 boln., 34 încet, din vieaţă; Israeliţi 61 boln., 37 încet, din vieaţă; Germani 43 boln., 28 încet, din vieaţă; Unguri 28 boln., 15 încet, din vieaţă; Englezi 21 boln., 10 încet, din vieaţă; Italieni 13 boln., 9 încet, din vieaţă; Croaţi 10 boln., 8 încet, din vieaţă; Tătari 6 boln., 6 încet, din vieaţă; Sârbi 4 boln., 1 încet, din vieaţă; Polonezi 3 boln., 2 încet, din vieaţă. Total 1494 bolnavi, dintre care 872 au încetat din vieaţă. * Alegerea de episcop în eparchia Ar­­gheşului şi a Buzăului se va face In 10 De­cemvrie v. c. Sânt trei candidaţi: Dionisie Clunescu Craiovean, Ieronim Ploieştean şi G. Timuş. * Contele Iosif Stu­igh, căpitan din sta­tul major al armatei austro-ungare a fost nu­mit ataşat militar pe lângă legaţiunea austro­­ungară din Bucureşti, în locul contelui Huyn, care reintră în cadrele armatei active. Noul ataşat militar al Austro-Ungariei va fi primit azi în audienţă de M. S. regele Carol. * Situaţia financiară a Serbiei pare a nu fi cu desăvîrşire bună. Representantul Băncii­ Otomane Naville a fost trimis din Paris la Belgrad pentru a se informa întrucât contribuţiunile menite a asigura sumele da­torite se pot încassa. Naville a raportat, că plata cuponului pentru Ian, e asigurată. S’au încassat deja 6 milioane, car’ restul de 200.000 franci se va încassa prin lunile Ia­nuarie și Februarie.* Văduva doamna Maria Crisianu, greu cercată prin moartea soțului ei, a fost din nou isbită prin moartea iubitului ei copil Marcel, întâmplată în 23 Noemvrie, în urma unui morb de scarlatină. Condolenţele noa­stre.* Necrolog. Ni­ se scrie din Târnova: In ziua de 21 Noemvrie v. s’a sevîrşit în co­muna Ch.­Cheriu înmormântarea fost preotu­lui din Chişineu, Terenţiu Ursu. Mai bine de doi ani fiind copleşit de o boală grea, s’a retras la părinţii sei, neavând după înmor­mântarea iubitei sale soţii ce se mai ră­mână în Chişineu. Actul înmormântării s’a săvîrşit prin domnul Constantin Gurban, pro­topop în Buteni, asistat încă de alţi 6 preoţi din jur. O mulţime mare de popor — de unde n’a lipsit nici inteligenţa din comună şi jur — a venit se-’i dee onoarea ultimă ador­mitului în Domnul, fiind representată şi co­muna bisericească din Chişineu, care ca semn de iubire faţă cu preotul lor răposat prin re­­presentanţii sei a trimis şi o cunună fru­moasă. Fie-­i ţărîna uşoară şi amintirea lui vecinică* Holera asiatică, în Budapesta a murit colonelul de honvezi L. Körmendy, după scurte suferinţe. Medicii au constatat holera asiatică. VARIETĂŢI. (Un hoţ de geniu.) Aş voi să am pu­tere ca să dau o probă de sincera mea sim­patie unui hoţ genial, ale cărui fapte le iau după ziarul „Italie“ din Valparaiso. In strada Caron, din Valparaiso, este un magazin de manufactură sau mai bine zis un fel de magherniţă. într’o zi proprietarul adormise liniştit cu braţele încrucişate pe o bancă şi cu capul răzîmat de braţe. Un hoţ trecând pe lângă acea­ magher­niţă şi văzând o astfel de bună ocazie se re­pezi în prăvălie şi luă o bucată întreagă de caşmir, şi se îndreptă spre uşe. în fuga lui se lovi de un scaun care răsturnându-se la pământ făcu­ un mare sgomot. Adormitul se deşteptă foarte zăpăcit. Aci începe partea genială a hoţului. El atunci cu umilinţă şi cu pălăria în mână întrebă: — Stăpâne, voeşti să cumperi această bucată de caşmir? „O vând foarte ieftin“. — Du-te dracului, că ’mi-ai stricat som­nul!.. . — Bine, dacă nu vreai să cumperi, mă duc!. .. Şi facu întocmai cum zise. (Un archeolog păcălit.) Se întâmplă odată, pe când se făcea o haltă în mijlocul munţilor Atlas, că un tânăr soldat din corpul zefirilor gravă, pe frontonul unei stânci secu­lare, următoarea inscripţie, destinată să trans­mită secolilor viitoare amintirea bivuacului seu, REGIM A­NT II DES ZEPHIR. După câtva timp unul din acei număroşi învăţaţi care percurg pământul african, des­coperi această inscripţie deja înegrită şi tocită de soare, de nisip, de ploaie şi de vânt. Intrigat de aceste caractere, curiosul ar­cheolog întră în meditaţie şi iată interpretaţia ce o găsi el după multe săptămâni de cer­cetări : Regnante Imperatore. Antoanino II (secundo). Deus Excelsit. Sanctum Zephirinum. (Fereastra Ungurului.) E sigur, că Ungurii când au venit în Ungaria aveau drept locuinţe provisorii corturi, fiind un popor no­­mand şi vânător aveau câni. Prin faptul, că şi cânele aparţinea familiei trebuia să­­i­ se facă un locuşor în cort. Pentru acest scop au făcut o gaură mică pe unde putea întră cânele. Câne în limba veche ungurească se zicea e­l (astăzi kutya), gaură în limba veche ungurească, se zicea liuk împreunate aceste două cuvinte sună ebliuc. Prin diferite transformări s’a făcut abliuk, şi în sfîrşit ablak, ceea­ ce însemnează fe­reastră. Aşadar’, căutând etimologia cuvântului, liuk­ însemnează gaură, eb, câne. Deci ferea­stra Ungurului e gaura cânelui. „Teara“. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. Arad, 7 Decemvrie n. (Telegramă particulară a „Tribunei“.) Am primit distincţiunea de operator în pro­cesul de presă al „Zastavei“, ce se va pertracta Sâmbătă, 9 Decem­vrie n. Dr. Pop. TRIBUNA Bibliografie. A apărut: „Compas românesc“, anuar financiar pe 1892. Redactat de Petru­ Petrescu. Sibiiu, 1893. Tipografia archidiecerană A apărut: Aritmetică pentru şcoalele poporale, de F. E. Lurz. Tradusă de un învăţător după a 9-a ediţie germană. Anul I. şi II. de şcoală. Numerii dela 1—10, 10—20 şi 20—100. Braşov, 1894. Editura librăriei H. Zeidner. „Travnite“, 100 de cântece po­porale, slovace, harmonisate în mod foarte măiestru şi plăcut pentru pian. „Foaia Diecesandu. Organ al eparchiei gr.-or. rom. a Caransebeşului. Apare odată pe săptămână: Dumineca. Redactor responsabil: Dr. Petru Barbu. Anul VIII. Nr. 47 dela 21 Noemvrie v. are următorul cuprins: Per­sonalitatea preotului ortodox. (Urmare şi fine.) — Scurtă privire în istoria T. V. — Pas­torala înalt Preasfinţitului metropolit al Ro­mâniei D. Ghenadie. (Urmare şi fine.) — Insulta dela Sacul. — Varietăţi. — Concurse. Edict. — Anunţ. „Lumea Ilustrată11. Apare în Bucureşti. Nici 7 şi 8 au următorul cuprins: A mea este răsbunarea. Roman din vieaţa poporală irlan­deză de Hali Taine. (Urmare.) — Tu drag al inimii vâslaş. Poesie de N. D. — Vieaţa de actor în provincie. Novelă de N. G. Rădu­­lescu-Niger. (Urmare.) — La ce?... Poesie de C. A. Bonachi. — Onoare şi datorie. Ro­man de Alphonse de Launay (operă premiată de academia franceză.) [Urmare.]­­ Copacul sfânt. Poesie de A. Steuermann (de la Iaşi). — Smochina şi leneşul. Novelă de Alphonse Daudet. — Nemurirea (după Lamartine). De­dicată tinerului artist C. Dumitrescu de Di­­mitrie G. Nanu. — Mihnea-cel-rău. Dramă în trei acte de Nicolae Tincu. (Urmare.) — Lumea. Vers­uri albe de loan dela Fintești. — O, atât de sfântă-i noaptea. Poesie de N. G. Mihăilescu. — Ochii. Presă de Emanoil Părăeanu. — Pribeagă Novelă. — împăratul şi locustele. Basm. — Felurimi: O experienţă nereuşită; Lozinca morţii; Jucăria cea mai scumpă; Conştienţă de fer; Politeţă prea mare. — Ilustraţiuni: Tu drag al inimii vâs­laş. Tablou. (Cu poesie); Ceartă între soţi; AA. LI. principele Ferdinand şi principesa Maria, moştenitorii tronului României; Michail- Aurel şi Greeba, din romanul „A mea este răsbunarea“. Găsit in pustietate. Tablou de M. du Monde; Vederea Bucureştilor (spitalul Brâncovenesc) după o fotografie a societăţii amatorilor fotografi din Bucureşti; Claudiu şi episcopul Bernin, din romanul „Onoare şi datorie“; Vederea Bucureştilor (biserica Sf Spiridon), după o fotografie a societăţii ama­torilor fotografi din Bucureşti. — Suplement. O visită în atelier. Tablou de Conrad Kiesel. LOTERIE. Tragerea din 7 Decemvrie n. Brünn: 82 39 72 6 41 Colindarul Silei. 26 Noemvrie 8 Dec. 1893. Iulvnu: Cuv. Alipie. Gregorian: Zăm. Născ. Soarele: răsare 7.38 apune 3.56 Buletin meteorologic. Sibiiu, 7 Decemvrie n. 10 oare dimineaţa. Din ţeară 5 Dec. n. 7 oare dimineaţa. Sosiţi în Sibiiu. La 5 Decemvrie n. Hotel „Neufihrer“. Hemburger, pelelerin şi Br. Wurmbrand, privatier din Viena. Dr. Filip, advocat din Abrud. F. Fanez din Hunedoara. Prutivinoky, pelerin. ____________ Teatru orășenesc. Vineri, în 8 Decemvrie n. 1893. „Die Anna Lise“. Comedie i­tonică în 5 acte de H. Harsch. 766+ 765 0.70 1 Presiunea atmosf. în mm. (Mediul lunar 726.1) Temperatura după Celsius Observată Staţiunile Arad Maximul şi minimul de temperatură Diferenţa din preziuă 727.8 +1.0 jg -­­0.1 -2.2­­­0 Cluj . . Orşova Paneiova Presiune atmosf. în mm. Tempera­tura Celsius Direcţia vântului Vântul direcţia tăria Budapesta 766+ 68V î Sătmar 768+ 0.6 SO2 ■z.6— — 766 4-0.6 SO1 766 +5­03 801 Economie. Comerciul Rusiei. Comerciul Rusiei din Europa dela 1 Octomvrie 1893 presentă la exportaţiune 395.910.000 ruble contra 316,836000în 1892 şi la import 314.391.000 ruble contra 272.864.000 în acelaşi period din anul trecut. Piaţa cerealelor din portul Brăila. Operaţiile efectuate dela 21—22 Noemv. v. 1893 J. J. Paspati lui F. Carnevali, grâu 1470 hect. 8.30 lei. Cantacuzino lui A. Kirschen, grâu 21500 hect. 11.40 lei. J. J. Paspati lui L. Mendl & Co , orz 1800 hect. 3.60 lei. Sassu & Nistor lui Jeiteles, porumb vechiu 600 hect. 6.05 lei. Sassu & Nistor lui L Dreifus & Co, orz 700 hect. 6.521/a lei. Sassu & Nistor lui M. Roth & Co., orz 1100 hect. 6.43 lei. Tzuclos & Lecos lui L. Mendl & Co., orz 6709 hect. 4 lei. Tzuclos & Lecos lui L. Mendl & Co., orz 3800 hect. 4 lei. P. Cavadia lui L Mendl & Co., orz 800 hect. 4.05 lei. Evloghiu lui Peirano fils & Co., porumb 7000 hect. 6.55 lei. Galano & Lu­­ludi lui Peirano fils & Co., porumb 2200 hect. 6.65 lei. V. P. Sasu lui I. Hirsch, porumb 1000 hect. 6.10 lei. Th. Dimitriadi lui Jeiteles, porumb 1000 hect. 6 35 lei. Th. Dimitriadi lui I. Hirsch, 2400 hect. 6.35 lei. J. J. Paspati lui Sam. & Fried, porumb nou 1100 hect. 6.30 lei. N. V. Perlea lui I. Milas & fiiu, grâu 1800 hect. 7.55 lei. N. V. Perlea lui I. Milas & fiiu, grâu 1290 hect. 8.60 lei. N. V. Perlea lui C. Cotis, grâu 1000 hect. 9.60 lei. V. P. Sasu lui G. Nicolopulo, grâu 1000 hect. 9 lei. A. Embirico lui F. Carnevali, grâu 8400 hect 8.40 lei. C. Dimitriadi lui M. Roth & Co., 15.000 hect. 6.95 lei. I. Bujes lui M. Roth & Co., grâu 4600 hect. 7.50 lei. Sassu & Nistor lui I Hirsch, orz 4000 hect. 4 lei. Sassu & Nistor lui I Hirsch, orz 4000 hect. 4 lei. Sassu & Nistor lui I. Hirsch, orz 4600 hect. 4 lei. V. P. Sasu lui I. Hirsch, orz 1500 hect. 3.90 lei. Sigmund Strauss lui Rapaport, orz 12100 hect. 9 lei. N. V. Perlea lui Petrano fils & Co., porumb 1825 hect. 6 60 lei. N. V. Perlea lui Peirano fils & Co., porumb 875 hect. 6 20 lei Cereale sosite: Pe apă : grâu 178.800 hect., săcară 6100 hect., porumb 78.400 hect., orz 55.400 hect., ovăș 13.000 hectolitri. Pe uscat:­­grâu 228.600 hect., secară 28.000 hect., porumb 100. 000 hect., orz 6200 hect _______ Operațiile efectuate în 20 Noemvrie v. 1893. Sassu & Nistor lui Schlesingher, săcară 1400 hect 7.80 lei. P. Gheorghiadi lui G. Nicolopulo, orz 1500 hect. 6.50 lei. I. Catica lui M. Roth & Co., grâu 1600 hect. 7.35 lei. B. Jipa lui Bloch & Co., orz 3200 hect. 3.­5 lei. II. I. Negroponte lui M. Roth & Co., grâu 4760 hect. 7.70 lei. Sigmund Strauss lui G. Nicolopulo, grâu 2000 hect. 9 lei. P. Theohar & Co. lui F. Carnevali, grâu 3200 hect­­.77Va­lei Frații Bach lui M Roth & Co., grâu 5000 hect. 8 lei. N. V. Perlea lui I. Milas & fiiu, grâu 750 hect. 8­35 lei. Marmaroschi lui B. Kivich, porumb 1500 hect. 6.45 lei. Vasilato lui G. Nicolopulo, porumb 1600 hect. 6.85 lei. V. P. Sasu lui Kirschen & Loebl, porumb 1500 hect. 6.45 lei. V. P. Sasu lui Ottoman, orz 2900 hect. 4 lei. Tzuc­os & Lecos lui S. Bloch & Co., orz 4600 hect. 4.02Va lei. II I. Negroponte lui Sam & Fried., orz 15 hect. 9.70 lei. V. P. Sasu lui I. Hirsch, orz 2900 hect. 3.95 lei. V. P. Sasu lui I. Hiersch, orz 570 hect. 3.90 lei. Creale sosite. Pe apă : Grâu 4570 hect., orz 1700 hectolitri. Pe uscat: Grâu 3600 hect. Preţul mărfurilor Tîrgul de rîmători în Steinbruch. în 5 Dec. n s’au notat: ungureşti bătrâni grei 45.— cr. pănă 46. cr., de mijloc 45. — cr. pănă 16.— cr., ungureşti grei tineri 48.— cr. pănă 47.— cr. de mijloc 46.— cr. pănă 47.— cr., uşori 45.'/, cr pănă 46.*/, cr., marfă ţerănească grea 44.— cr. pănă 45 — cr . de mijloc 44.*/, cr. pănă 45.'/, cr., uşoară 46.— cr' pănă 47.-- cr., româneşti, de Bakony, grei —.— cr. pănă —.— cr . transito grei - cr. pănă —.— cr., transito de mijloc - .— cr. pănă —.— cr. transito ușori —.— cr. pănă —.— cr., transito sâr­bești grei 44.‘/a cr- pănă 45.'/, cr., transito de mijloc 44.— cr. pănă 45 cr., transito ușori 43.— pănă cr. 44— cr Dr. Frideric Mauksch medic specialist de ochi pentru săraci ordinează gratuit. SEBEŞUE-SĂSESC. [24­8] 6—6 Pag. 1051 Bursa de mărfuri din Budapesta dela 5 Dec. n. 1893. Stimbnte dualitatea per Hect. Preţul per 100 chilogr. eC . 2 o­ra "3 G O ft Preţul per 100 chilo dela pănă dela pănă Grâu Bănăţenest vechiu Grâu dela Tisa „ Grâu „ Pesta „ Grâu de Alba-Reg. „ „ Baclea „ Grâu ung. de Nord 74 74 74 74 74 74 75 75 75 75 75 75 —.— — Silminte, vechi ori noue Soiul Cualitatea per Hect. Preţul por 100 chilogr. dela pănă Săcară Orz n Ovăs Cucuruz (porumb) n Mein Hrișcă de nutreț de vinars de bere bănăț. de alt soiu 70—72 60-62 62—64 64—66 39-41 75 73 5.65 6.86 6.85 7'9 1 6^80 5.15 4.50 6.85 6.75 7.­0 9 25 7.3^ 5 26 * 90 Marfă pe termin. Grâu n Cucuruz Ovas n de toam. de prima. Octomvrie Maiu-luu de toamna de primăv. & O •w '-5 rM § h ft 7. 8 7.47 5.03 6.78 . 0 f* S 7.7" 7.49 6.04 6.8 Solul CurBul producte diverse dela pănă Sem. de trif. Lucerna ungurească ' 8.0365.— » roșie 65. —72 — Uleu de rap. rafinat 32 50 3.50 Uns. de porc dela Pesta 62 &053.— 8 | n dela țeară—.— Slănină sventată --.------.--­» afumată 51 -52.— Oo Său 38.—39.-8. % Prune Lictar slavon, nou 14.5015.75 fflM n bănățenesc ■ .— Miere brută — .--­n galbină străcurată — .--­Ceara de Rosenau. ■ - .-­Spirt brut (5 7).16.25 ) Drojdiuţe de spirt 18.2518 50 Cursul pieţei din Sibiiu. Din 7 Decemvrie n. 1893. Hârtie-monetă română . . Camp. 10.03 vend. —.— Lire turceşti.......................... „ 11.30 „ —.— Imperiali ................................ „ 10.40 „ —.— Ruble rusești........................... „ 1.31 „ — — Bursa de Budapesta. Din 1 Dec. n. 1893. Renta de aur ung. 6°/0...........................................—.— „ „ „ „ 4% ...... ■ 116.15 „ „ hârtie „ 5%%/0..............................................— .— împrumutul căilor ferate ing....................................121.50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l­a emisiune)...........................................................124.— Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune).....................................................100.25 Bonuri rurale ing....................................................... 95. —­­„ „ croate-slavone . . . . . . 98. — Obligaţiunile desp. regaliilor. .... . . 100.25 împrumut cu premiu ing...........................................148.— Losuri pentru regularea Tisei şi Seghedin . . 14 .— Renta de hârtie austriacă.............................................97.25 „ de argint austriacă.............................................97.25 „ de aur austriacă...........................................117 60 Losurile austriace din 1860 . 160 50 Acţiunile băncii austro-ungare.................................— — „ „de credit ung..............................41850 „ „ „ _ „ austr.332.80 Scrisuri fondate ale institut. de cred. și economii „Albina“......................................................................101.— Argintul......................................................................... — Galbeni împărătești................................................. 5.88 Napoleon­ d’ori...................................................... 9 97 Mărci 100 imp. germane.............................................61.25 Londra 10 Livers sterlingi................................. 124 60 Bursa de Viena. Din 5 Dec. n. 1893, Renta de aur ung. 6°/0................................ . ..— „ „ „ „ 4°/o............................116.26 „ hârtie „5%...................................... Împrumutul căilor ferate ing..........................124.10 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l­a emisiune)........................................... . 121.80 (Amortisarea datoriei căile ferate de­ Ost ing. 2-a emisiune)................................................100.90 Bonuri rurale ing..................................... 94.60 „ „ croate­ slavone........................... ..— împrumut cu premiu ung................................148.25 Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 141.25 Renta de hârtie austriacă.................................97.69 „ „ argint austriacă.................................97.30 „ „ aur austriacă . . ..... 117 95 Losuri pentru austr. din 1860 ......................... 160.75 Acţiunile băncii austro-ungare ...... 1002.— „ „ de credit ing. 418.— „ „ „ „ austr. ..... 54 .— Argintul......................................................... 1004 Galbeni împărătești........................................ 5.83 Napoleon­ d’ori............................................. 9.93 Mărci 100 imp. germane................................61.25 Londra 10 Livres sterlingi ....... 112.15 Bursa de Bucuresci. R­edactor responsabil: Cornel Scurt«. Din 15 Noemv. v. — 4 oare p. m. Cassa CJiîisa Renta rom. per 1875 5% Renta română amort. 5°/o • „ (Schuldverschreib.) . Oblig. de stat. C. F . 6% Renta rom. (Rnr. conv.) 6°/0 împrumutul municipal 5% Scrisuri func. rurale 5°/­ Scrisuri func. rurale 7% . . . 104.50 — Idem urbane 7°/o........................... 102-- — „ 6%........................... 93.- —. 5%........................... 84— — Banca-Naț. (500 lei vărs. într.) 1645 ------­Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs) 298 —.— Soc. de Asig. Naț. (200 lei vărs.) 310 — Soc. rom. de reasig......................... 101 —.­ Soc. r. de cou (250 lei vărs.) Oblig. Cassei Pensiunilor Agro Schimb Londra 3 luni „ cec . Berlin 3 luni , cec . Paris 3 luni. Viena Agio 158. 06­/ 102.’­98.­

Next