Tribuna, ianuarie 1894 (Anul 11, nr. 5-14)

1894-01-15 / nr. 8

Nr. 8 că acusatul este nevinovat, în numele păcii generale nu şovăiţi a da verdict liberator. Duplica dlui Dr. St. Popp. Iată în scurt cuprinsul ei, tot după „Ndrodnie Novinyu. Vorba lui Pulszky, că limba şi na­ţionalitatea slovacă n’au drept la existenţă pentru mulţi erau normative. Grünwald a aplaudat pe Pulszky şi a declarat în public, că kisdedevo-urile sunt necesare şi me­nite pentru­ ca copiii nemaghiari băgaţi în ele se esec de acolo pe altă parte prefăcuţi în Maghiari. Dar, chiar legea însăşi mărturi­seşte că urmăreşte şi alt scop nu numai cel educativ. Este fără temeiu şi afirmarea că în kisdedav-uri ar avea de a porunci nu­mai inspectorul şcolar şi dadele­ executiva e dată pe mâna autorităţilor administrative. Sol­­găbirăul pedepseşte, şi că pedeapsa este mică (10—50 cruceri) nici asta n’are valoare, căci 50 or. e mult pentru un om sărac, mai ales dacă se întemplă adese­ori. Ludovic Mo­csár­y a mărturisit pe faţă, că legea despre kid e d­av-uri ţinteşte maghiarisarea, şi că nu va ave drept consecvenţă pacea şi bunăstarea Astăzi avem într’adever dovezi, că şi în această privinţă el a avut drept. Dar’ şi de altfel ciu­dată educaţie este se înveţi copiii mai în­­tâi, se meargă călare şi numai pe urmă pe jos, care se înveţi copiii nemaghiari înainte limba maghiară decât celelalte ştiinţe, va se zică a merge călare înainte de a şti să te mişti pe picioare. De aceea un lucru aşa de nefiresc nici nu se va putea menţine. Dovadă între altele şi Prusia, unde se recunoaşte deja paguba cea mare ce se naşte din ger­­manizarea silnică şi iarăşi vor introduce în curând limba polonă în şcoalele polone din Poznan­ia. Dl procuror se mândria­scă cunoaşte pe poporul şerb, cuminte, care nu se lasă a fi rătâcit de cătră agitatori ;­prin urmare dacă aşa stau lucrurile, cum atunci a putut afirma că articolul a sedus şi agitat poporul sârbesc ? In statele civilisate se vede agitare numai în consecvenţe, dar’ nu şi in vorbe. Dar’, abstră­­gend dela aceasta, ce expresiuni întrebuinţează presa maghiară faţă cu popoarele nemaghiare şi oamenii conducători ai acestora? Foile maghiare din Arad au cerut turci pentru epis­copul român şi provocau publicul maghiar că Românii trebue stîrpiţi. Şi astfel scriu şi alte ziare maghiare pretutindeni unde apar în părţile locuite de nemaghiari; până acum înse nu s’a găsit nici un singur procuror care ar fi intentat proces contra vr’unui ziar maghiar când acesta scria despre naţiunile nemaghiare că trebuesc stîrpite. Ori­ce acţiune, preaonoraţi juraţi, pro­voacă reacţiune. Puneţi în cumpănă toate câte le-aţi auzit şi scăpaţi pe acusatul de acasă. Prin o astfel de faptă, veţi face mai mult pentru liniştea şi bunăstarea ţerii noa­stre, decât predând pe clientul meu osândei. Judecaţi! „Ndrodnie Noviny11 sfîrşeşte cu aceste rînduri. Publicul a fost surprins pe de o parte prin verdictul juraţilor, căci se aştepta la verdict liberator, nicidecum însă la un ver­dict unanim osânditor; pe de o parte a fost surprinzătoare pedeapsa cea mică, pronunţată de tribunal“. (8 zile, după­ cum se ştie, Red. „Tri­bun­ei“.) Cestuimea evreească în Francia. Ziarul parisian „Le Peuple Frangais“, organul de nou înfiinţat al partidului aşa nu­mit al „raliaţilor“, publică în unul din nu­­merii cei mai recenţi un interesant­ articol, în care se ocupă cu cestiunea evreească. „Zi de zi sfintem întrebaţi“, — scrie numitul ziar, — „cum judecăm noi asupra cestiunii ovreeşti. Iată răspunsul nos­tru. Asupra măsurii influenţei ce au exer­citat evreii asupra decadenţei Fran­ciei se poate cugeta în diferite moduri, dar, după descoperirile copleşitoare zilnice ale lui „Libre Parole“ şi ale altor ziare e cu nepu­tinţă a nega existenţa ei. Cestiunea evreiască nu a fost nici­când o cestiune dogmatică: ea e o cestiune naţională. Noi am avut marini­­mositatea de a acorda Ovreilor la 1791 drep­turile cetăţeneşti; ei ne fac să regretăm amar aceasta, în loc ca să se poarte ca oaspeţi re­cunoscători şi modeşti în ţeara, care li-a des­chis porţile, s’au purtat ca cuceritori brutali, ca „streberi“ neruşinaţi şi despoţi cutezători. Lor li­ s’a cuvenit locul de oaspeţi în casă; în loc de aceasta ei au luat locul stăpânului, pe care au de gând ca la cea dintâiu oca­­siune potrivită să­’l alunge. Până la această măsură folosesc în mod neruşinat totul, şi de­clară, că în restimp de douăzeci de ani cato­licii vor trebui să se roage de ei ca să le permită de a trăi în Francia. Nemulţumiţi cu atâta, că în oficiile publice şi orăşeneşti, în administraţie şi instrucţie ocupă cele mai bune posturi, ei organisează şi finanţele după­ cum le vine lor la socoteală, ba şi legile noas­tre le întocmesc astfel, ca să poată stringe în toată tigna banii noştri în casele lor şi să poată ajunge cu preţuri foarte reduse în po­sesiunea pământului patriei noastre. Ei merg şi mai departe, ne răpesc atât onoarea cât şi banii noştri, în o ţeară în care din secol în secol au domnit cel mai cavaleresc simţ, iubirea de dreptate, iubirea deaproapelui şi eroismul, se declară înjosirea caracterelor numai prin infiltrare în vechiul vostru sânge francez, prin pasiunea egoistă după plăcere şi bani, care caracterisează rasa evreească, între astfel de împrejurări se întreabă poporul francez, că oare nu ar fi în drept ca să detragă oara favorul atât de uşuratic acordat la 1791. cel puţin să se aibă în vedere această posibili­tate, şi să se lămurească, că dacă e de lipsă, nu s’ar îndoi, şi s’ar da a înţelege oaspeţilor pe cât de nemulţumitori pe atât de nedrepţi. Ce s’ar naşte oare atunci? Ovreii, nu mai mult cetăţeni francezi, nici alegători, nici eligibili, ar locui în Francia ca odinioară, ca străini şi sub condiţiunile prescrise lor. Scurt şi cuprinzător, ei au o altă naţionalitate, şi în vreme­ ce ei ne răpesc pe a noastră, ’şi-au păstrat pe a lor. Nu-i deajuns că supoartă alăturea cu noi greutăţile contribuţiei şi fac serviciul militar; aceasta nu-’i împedecă a-’şi păstra naţionalitatea lor, după­ cum dovedeşte „Alianţa israelită universală“, care se încearcă a exploata toate naţiunile în favorul ei“. Acest limbagiu hotărît şi clar dovedeşte, că idea antisemită în Francia se răspândeşte nează tot mai mult. CRONICĂ La temniţă. Dl Ioan Popa Necşa ’şi-a început astăzi osânda de două luni în temniţa ordinară de aici. D-sa e internat în aceeaşi celulă în care a fost ţinut dl Ioan Russu Şirianu, înainte de a pleca la Se­­ghedin.* Convenţiunea comercială între Austro-Ungaria şi România, după­ cum spune „Constituţionalul“ din Bucureşti va fi depusă pe biroul Senatului României, îndată după întrunirea lui. * „Cestiunea naţională“ e titlul unei broşuri, care cuprinde raportul cetit în şe­dinţa de la 8 Septemvrie a celui de al XIV, congres universitar de dl C. D. D i m i­t­r­i­u. Raportul dlui C. D. D i m i­t­r­i­u e o căldu­roasă şi aleasă expunere a activităţii tine­rimii române universitare de peste Carpaţi î­n cestiunea noastră naţională şi în special a comitetului naţional al studenţilor universitari. Dl C. D. D­i­m i­t­r­i­u e încântat de disci­plina şi organizaţia partidului nostru naţional şi găseşte, că aceasta se datorează deoparte însufleţirii generale a tuturor Românilor de dincoace de Carpaţi, care de altă parte admi­rabilei unităţi de vederi a ţeranilor noştri şi a conducătorilor lor. Raportul dlui C. D. Dimitriu e o exactă apreciare a virtuţi­lor Românilor din Transilvania, Bănat şi Un­garia. Autorul acestui raport regretă numai că în vieaţa politică şi socială a fraţilor noş­tri din România lipseşte organisaţia aceasta şi ne aduce fraţilor noştri de dincolo drept pildă de urmat. — Broşura a apărut în edi­tura librăriei G. S f e t e a în Bucureşti. * Necrolog. Din Oraviţa­ montană ni­ se anunţă că Dr. Aurel M­a­n­­­u, notar public reg. fost deputat dietat a răposat în 12 ianua­rie în vîrstă de 60 ani. Răposatul a fost un zelos sprijinitor al instituţiunilor culturale româneşti, în primul rînd al „Asociaţiunii Transilvane“. — Din Ilia ni­ se vesteşte moartea lui George N a n d r a, pretor în pens. întâm­plată Marţi în 11 Ianuarie. * La universitatea din Budapesta se vor face înscrierile pentru semestrul al doilea, din 1912, Februarie n. c. la politechnic până în 27 i. c.* Restanţe la curtea de cassaţie din Budapesta, în cea dintâiu şedinţă plecară preşedintele Curiei, dl Bodog C z o r d a, care a presidat în locul dlui Nicolau Szabó, cons­tată, că deşi în anul 1893 curtea de casaţie a resolvat cu 840 cestiuni mai mult decât în anul 1892, totuşi restanţele sânt mai mari în anul trecut 1893. Ele se ridică la numă­rul de 13.351. Consiliul disciplinar mai mic s’a organisat astfel: membri ordinari: dnii Andreiu Frink, Ignaţiu Neu­berge­r, Zsombor Kosma, St. Bibo, Ludovic Sze­re­m­­­ei şi Enric Stefanides; car’ mem­brii suplenţi: dnii Mauriciu Kelemen, Eduard S­z­e­i­f­­­e­r­­, Iuniu Hammers­berg, Andreiu P­e­c­h­a­t­a, Ludovic K­e­­­resztszeghy şi Petru Nemeth. Membri ai consiliului disciplinar mai mare sânt: or­dinari din­ Fr. Gyárfás, Fr. S­z­k­e­l­y, Iosif P­o­p­u, Anton V­a­v­r­i­k, Hugo Beck, Carol Illyés, B. V­á­r­k­a­y şi Albert Mezey; iar suplenţi: J. I­a­n­i­c­s­e­k, Aug. G­o 111, Iuniu P­o­p­o­v­i­c­s, Fr. C­s­a­t­ó, Lad. H­e­­gedüs, B. Andrassovics, A. Aszta­los și A. Endre.* Maghiarisarea merge înainte. Mi­nistrul instrucţiunii publice, contele Albin C­s­á­k­y, e neobosit în lucrarea sa de maghia­­risare. Ziarele maghiare ne spun anume, că ministrul Csáky voeşte să dee aplicare cât mai extinsă faimoasei legi despre „kisde­­dev“-uri, înfiinţând astfel de pepeniere de maghiarizare în toate comunele unde sânt şcoale elementare de stat. Spre scopul acesta ministrul să fi şi cerut de la re­­visorii şcolari conspecte amănunţite despre şcoalele elementare de stat şi nu e greu de TRIBUNA ghicit, că cu ajutorul legii pentru salarizarea învăţătorilor ministrul va schimba cât de multe şcoale confesionale în şcoale elementare de stat. * Dietele provinciale din Austria, pro­babil, vor fi închise la 15 Februarie, deoare­ce se afirmă, că parlamentul austriac se va deschide la 22 Februarie.* Călugăr aristocrat. Prințul Eduard S­c­h­ö­n­b­u­r­g, fiiul prințului Alexandru Schön­­burg, al primului vicepresident al casei seniori­lor, a întrat de curând ca noviţ în mănăstirea benedictinilor din Praga Novitul neobicinuit era căpitan în regimetul de ulani Nr. 13. * Afacerea Linder. Tribunalul din Buda­pesta a trimis toate actele privitoare la afacerea deputatului Linder, preşedintelui camerei deputaţilor br, Bánffy, adresându-­i totdeodată şi o petiţiune pentru suspendarea imunităţii deputatului Linder. Dr. Bánffy a trimis îndată aceste acte preşedintelui comi­­siunii de imunitate.* Corpurile legiuitoare ale României. Sesiunea corpurilor legiuitoare ale României a fost redeschisă la 11/23 i. c. * Modificarea codului de justiţie mi­litară în România. Ministrul de răsboiu al României are de gând să modifice codul de justiţie militară. „Voinţa Naţională“ scrie, că proiectul de lege pentru modificarea codului de justiţie militară va fi depus chiar la re­deschiderea actualei sesiuni, pe biroul camerei. * Congresul internaţional al presei. De la 7 până la 10 iulie viitor se va ţine la Anvers un congres internaţional al presei. Programul congresului cuprinde cestiunile ur­mătoare : 1. Despre mijloacele de a felicita circulaţiunea ziarelor, transportul poştal, dis­tribuirea lor şi despre stabilirea serviciilor telegrafice directe pentru ziare. 2. Despre apărarea proprietăţii literare în materie de presă şi despre proprietatea informaţiunilor. 3. Expunerea organizării şi funcţionarii aso­­ciaţiunilor presei în diverse ţeri. Mijloacele de a stabili relaţiuni între ele. 4. Despre legislaţiunea şi despre jurisprudenţa adoptată în diverse ţeri în ceea­ ce priveşte oare­care cestiuni speciale ale presei, precum e dreptul de răs­puns, calomnia, injuria etc. 5. Cestiuni re­lative la caracterizarea profesiunii de ziarist, la raporturile dintre membrii presei între ei şi la dem­itarea profesiunii. 6. Despre în­văţământul profesional. * Situaţia în Italia. „Oficialul“ din Roma publică un decret în urmă căruia băncile din Italia, Neapole şi Sicilia vor pută mări efectele lor de circulaţie cu 125 milioane pentru toate trei; aceste efecte vor fi garan­tate cu monede metalice, ca şi circulaţia nor­mală, după legea din 10 August 1893. „Agen­ţia Ştefani“ află din Palermo, că generalul Morre din Lauriano a adresat prefecţilor Si­­ciliei o circulară în care le indică regulele de observat în revizuirea budgetelor comunale recomandându-le reducţia cheltuelilor obliga­toare la strictul necesar şi suprimarea cheltue­lilor facultative care nu privesc cererile sau interesele generale; circulara recomandă exa­minarea taxelor comunale, şi adoptarea de acord cu capitalişti şi proprietari a măsurilor care tind să îmbunătăţească soartea lucră­torilor. MAI NOU. Cu privire la procesul de presă intentat „Foii Poporului“ ziarul „Neue Freie Presse“ primeşte cu data de 24 ianuarie următoarea depeşă din Cluj. Procuratura de stat a intentat din nou proces de presă în contra în­văţătorului Petrovici şi a redacto­rului Russu, precum şi în contra lui Ioan Popa Necşa, din cauza unui articol apărut în „Foaia Poporului“, în care s’a defăimat (? !) statul. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“.1 .­­ if Budapesta, 26 Ianuarie­­. Preo­tul W o s i n s k y a intentat proces de presă în contra ziarului „Magyar Álla­m“. Berlin, 26 Ianuarie n. Principele Bismark a plecat azi-dimineaţă în­coace ; va sosi la 1 oară p. m. La gară mi­ se va face o mare primire oficială cu onoruri militare. Bismark va fi salutat de prințul Henric de Prusia. In onoarea lui Bismark se va da un prânz astăzi după-ameazi la împăratul. La acest prânz se aşteaptă ca împăratul să toasteze pentru Bismark. Belgrad, 26 Ianuarie­­. Studenţii de la şcoalele superioare făcură mai multe demonstraţiuni, strigând : „Trăească poporul! Trăească constituţia!“ Ase­menea demonstraţiuni înscenară şi îna­intea palatului regesc. Demonstraţiunile se terminară în pace. Deputaţiunile ţerănesci, ce petrec aici, au fost pro­vocate de prefectul poliţiei, ca în decurs de 24 oare să părăsească oraşul Belgrad. Econ­om­i­c. Venitele vamale în România. Din o statistică oficială reese că în primele nouă luni ale anului financiar 1893 — 94, veniturile vamale în România s’au ridicat la cifra de 27.485.227 lei 34 bani. în acea­și period al anului financiar 1892 — 93 aceste venituri au fost de 22.729 306 lei 38 bani. —Si— Depositul de cereale din Braila. La 31 Decemvrie se aflau în deposit, în portul Braila, următoarele cantităţi de cereale : Grâu 591.893 hect; porumb 101.943; secară 22.482; orz 129.160; ovăş 30.190; fasole 7050; meiu 2590; rapiţă sălbatică 3800; sămânţă de in 6570. Preţul mărfurilor Piața din Sibiu­l. Dela 26 Ianuarie n. Grâu fru­mos 76 pănă 80 chilo 0.6 20 pănă 6.80, grâu mestecat 70 până 74 chilo fl. 4 60 pănă 6.0, secară 70 pănă 74 chilo fl. 3.40 pănă 8.00, orz 62 pănă 66 chilo fl. 3 40 pănă 3.80, ovăs 42 pănă 48 chilo fl. 3.50 pănă 4.— cucuruz 70 pănă 74 chilo fl. 3 40 pănă 3 80, mălaiu 78 pănă 82 chilo fl. 3.60 pănă 4.—, cartofi 68 pănă 70 chilo fl. 1.40 pănă 1.60 semență de cânepă 49 pănă 60 chilo fl. 4.80 pănă 5—, mazăre 76 pănă 80 chilo fl. 3 60 pănă 4.50, linte 78 pănă 82 chilo fl 8.— pănă 9.— fa­sole 76 pănă 80 chilo fl. 3.— pănă 4.—, grâu de păsat 100 chilo fl. 15.— pănă 15.20, făină nr. — fl. 14.60 făină nr. — fl. 13-20, făină nr. — fl. 10.20 slănină 100 chilo fl. 66.— pănă 68.—, unsoare de porc fl. 58.— pănă 60, săn brut 100 chilo fl. 20.— pănă 22.—, sau de lumini fl. 33.— pănă fl. 84.—, lumini tur­nate de 80u fl. 38.—, pănă fl. 40.—, săpun fl. 20 pănă 30.—, fen 100 chilo fl. 1.60 pănă 2.—, cânepă d. 35.— pănă 37.—, lemne de foc uscate m. cub d. 8.25 pănă 3.60, spirt p. 100 L. % 54— pănă 67 cr., carnea de vită chilo 50 cr. păna 62, carnea de ■ifei 44 pănă 48 cr., carnea de pore 46 pănă 60 cr. carnea de berbece —.— pănă — cr., ouă 10 cu 25 pănă 36 cr. Piaţa din Mediaş, 24 Ianuarie n. Grâu frumos hectolitra ti. b. ■ pănă fl. 5.25, grâu mestecat fl. 3 70 pănă fl. 4.—, sScară fl. 8.40 pănă fl. 3.50, cucuruz fl. 3.— pănă fl. 8.25, cres fl. 2.30 păiţă fl. 2.Gi­ orz fl. —.— pănă —.—, sSmenţă de cânepă fl. —.— pănă fl. —.— sămânţă de in fl. .— pănă fl. —.— , fasole fl. 3.25 pănă fl. 8.60, mazăre fl. 4. pănă fl. 4.50, linte fl. —.— pănă fl. —.—, cartofi fl. 1.50 pănă fl. 2.— mălaiu fl. —.— pănă fl. —.—, său brut 100 chile fl 22.— pănă fl. 24. , luminări turnate de său fl. 36. — până fl. 40, unsoare de porc fl. 55 pănă 60, slănină d. 3­7.— pănă fl. 51, cânepa fl. 31.— pănă fl. 33 - fân fl. 2.— pănă fl. 2­2 ), săpun 100 buc. fl. 20 pănă fl. 30.—, spirt pro hectofu­ră fl. 56. pan­­ fl. 67.—, carne de vită chile 40 pănă cr., carne de vițel 30 cr. pănă 48 cr., carne de porc cr. 40 pănă 44, carnea de oaie -- până — cr., pană 7 cu 20 cr. Piaţa din Făgăraş, în 4 lan. n. Grâu hectolitru fl. 6.40 pănă 3.50, grâu mestecat ti. 4.90 pănă 5.20 secară iI. 3.20 pănă fl. 3.40; orz fl. 2.90 până i. 8.10, ovas îl. 2.40 pănă fl. 2.70; cucuruz 11. 3.— pănă ti. 3.80; mazăre li. 8.— pană ti. 3.— fasole ii. 3.50 până ti. 4.50, linte li. 8.— pănă n­­). —; sSmenţă de cânepă ii. 5.— pănă fl. 6. sămânţa de in fl. 6. 7.—; cartofi 11. 1.— pănă 1.4. ; mălaiul li. 8.— până fl. 9 —; sSu brut 100 chilogrami fl. 22.— pănă 11. 24.—; lumini de seu urnate ti. al.— pănă 11. 42, unsoare de porc­­­u chl. ii. 60.— pănă 11. 62.—; slănină 100 chilo 11. 52 până fl 60.—; săpun tub buc. fl. 22.— fl. 24 — ; cânepă li. 80.— până li. 36.—; ten d. 2.— pănă fi. 2 50 carne de vită chilo 46 cr.; carnea de vițel 38 până 40 cr.; carnea de porc —.— pănă 40.—; carnea de oaie — pănă 28 —; eu 8­4 cu 10 cr Tîrgul de rîmători în Steinbruch. în 21 Ian. n s'au notat; ungurești bătrâni grei 47 —­­ cr. pănă 48 cr., de mijloc 48.— cr. pănă 48.— cr., ungureşti grei tineri 50.— cr. pănă 46*/a cr . de mijloc 47.— cr. pănă 50 — cr., uşori 46.— cr pănă 49.— cr. marfă ţerănească grea 47.- cr. pănă 48— cr., de mijloc 44.— cr. pănă 44.*/­ cr., uşoară 43.— cr. pănă 44.— cr., românești, de Bakony, grei —.— cr. pănă —.— cr . transito grei —.— cr. pănă —.— cr . transito de mijloc — .— cr. pănă —.— cr. transito ușori —.— cr. pănă —.— cr., transito sâr­bești grei 47.— cr. pănă 48— cr., transito de mijloc 47.— cr. pănă 48 - cr., transito ușori 45.— cr. pănă 46— cr. Călindarul zilei. 15/27 Ianuarie 1894. Iulian, Cuv. P. Pavel Tiv Gregorian, loan Chris. Soarele: răsare 8.02 apune 4.17 Buletin meteorologic. Sibiiu, 26 Ianuarie . 10 oare dimineaţa. Presiunea atmosf. în ram. (Mediul lunar 726.5) Temperatura după Celsius Maximul şi minimul de temperatură Direcţia ventuluî Observată Diferenţa din prexiuă 730.9 0,0 -f0.2 +4.4—0.8 1 SO Din ţeară 22 Ian. n. 7 oare dimineaţa. Staţiunii e Presiun. atmosf. în mun. Tempera­tura Celsius Ventul direcţia tăria Bu­dapasta r __ _ ___ Sătmar . . . 766­­+ 1.4 SOî Cluj .... 768 — 7.8— — Orşova— — 8.00 î Arad 765 + 0.40 4 Panciova 765 — 12 803 Bursa de mărfuri din Budapesta dela 24 Ian. n. 1594. Cursul pieţei din Sibiiu. Sfimniţe Cualitatea per Hect. Preţul per 100 chilogr. I ti !« * s O A Preţul per 100 chilo dela pănă dela pănă Grâu Bănăţenest vechiu 74—.——.— 75—.—— Grâu dela Tisan 74_t____ 75___. __#_ Grâu „ Pestan 74_.___#__ 75_^_____ Grâu de Alba-Reg. „ 74 —.—­_.__ 75—.__ . t_ n „ Bad­ea 74 __t___ 75_t_____ Grâu ung. de Nord 74 -——— 75 Sărariţe, Cualitatea Prețul per vechi ori nouo Soiul per Hect. 100 chilogr. del» 1 pănă SScară 70--72 5.60 6.80 Orz de nutreț 60--62 6.10 6.51 n de vinars 62--64 6.65 7.50 de bere 64--66 79­ 9 25 OvSs 89--41 --.--­Cucuruz (porumb) bănăț. 75 6.70 7.20 de alt soiu 73 4.24 4.50 Meiu_t___ Hrișcă 4.20 .60 Grâu de toam.&7.64 7.66 g*» de prima.O­ra 7.41O 7.46 E e Cucuruz Octomvriea a o— .--­--­Isn Maiu-luu «§ 4.82 al 4.86 ©Ch Ovas de toamnă --.I ---. — n de primăv.l 6.80a 6.8. Cursul Producte diverse Soiul dela până Sem. de trif. Lucernă ungurească 58—1­5.— , roșie 65—72 — Oleu de rap. rafinat 36 —36.50 . Uns. de porc dela Pesta 53.—53.50 i n dela țeară — .--—.--­o Slănină sventată_.__--.--­io n afum­ată 50 —51— g SSu 38—39— 6. Prune_#__---.---1 Lictar slavon, nou 14—14.50 l n bănățenesc — .---—.--­Miere brută_#--— .--­n galbina străcunată ---—.-­Ceară de Rosenan 15.2 15.5 Spirt brut 15. 0 16.25 » Drejdiuțe de spirt 18.19­ 19.50 Din 22 Ianuarie n. 1894. Hârtie-monetă română . . Comp. 9,­­0 vend. 9.78 Lire turcești...................... „ 11.05 „ 11.16 Imperiali ........................... „ 10.05 „ 10.10 Rurile rusești...................... „ 1.30 „ 1.32 Bursa de Budapesta. Din 21 Ian. n. 1894. Renta de aur ung. 6°/0...................................... n » n n ^°/o ... . . . . „ „ hârtie „ 5°/0 . . . . . . . împrumutul căilor ferate ing.............................. Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l­a emisiune)...................................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost­rng (2-a emisiune) ................................................ Bonuri rurale ung.................................................... „ „ croate-slavone........................... Obligaţiunile desp. re galiilor................................ împrumut cu premiu ing...................................... Locuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . Renta de hârtie austriacă............................ . „ de argint austriacă...................................... „ de aur austriacă...................................... Locurile austriace din 1860 . ....................... Acţiunile băncii austro-ungare........................... „ »de credit ung.............................. » „ „ _ „ anstr. ...... Scrisuri fonciare ale institut. de cred. şi economii „Albina“................................................................. Argintul................................................................ Galbeni împărătești................................................. Napoleon­ d’ori............................................ . Mărci 100 imp. germane...................................... Londra 10 Livers sterling. ....... 117'60 122.50 127— 100.25 95— 98— 100.27 148.50 141.50 97.75 97 25 11975 160 — 1000 418.50 343 80 101— 5.00 992 61.26 125- Bursa de Viena. Din 24 Ian. n. 1894. Renta de aur ung. 6°/0........................... . __.__ » n r n ^°/o........................... 117.30 „ „ hârtie „ 5°/o................................................ împrumutul căilor ferate ing......................... . 126.90 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (l-a emisiune)......................................................122.50 (Amortisarea datoriei căile ferate de­ Ost ung. 2-a emisiune)...........................................................100.45 Bonuri rurale ing....................................................... 95._ „ „ croate-slavone....................................... .._ împrumut cu premiu ung...........................................142.­ — Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 141.75 Renta de hârtie austriacă .............................................97.80 „ „ argint austriacă. . . . .........................97.35 „ „ aur austriacă . . .... 119.10 Losuri pentru austr. din 1860 ........................... 161.— Acţiunile băncii austro-ungare . . . . . . 1004— „ „de credit ing. 417.75 » » » „ anstr............................. 843.75 Argintul ................................................................... ........ Galbeni împărătești................................................. 5.34 Napoleon­ d’ori...................................................... 9.65 Mărci 100 imp. germane..........................................60.30 Londra 10 Livres sterling­......................................182.50 Patr. 31 Bursa de Bucuresti. Redactor responsabil: Alexandru Dordea. Proprietar și editor: Ioan Popa Necşa. Din 8 Ianuarie. V. — 4 oare p. m. Casca Uiți» Renta rom. per 1875 5°/o • • 158.­­Renta română amort. 5°/o . . 06'/, — .-­ „ (Schuldverschreib.) . . . Oblig, de stat. G. F R 6% 102— Renta rom. (Rur. conv.) 6°/o ___„ împrumutul municipal 5% . . -­--­Scrisuri func. rurale 5 °/o • . . 98—____ Scrisuri func. rurale 7°/0 . . . 104.50— Idem urbane 7%........................... 102 —— n «%........................... S3— —.... . 5%........................... 84— —. — Banca-Nat. (500 lei vi­rs. într.) 1645 —•. -Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs) 298 —.— Soc. de Asig. Nat. (200 lei vărs.) 810— Soc. rom. de reasig......................... 101 —. — Soc. r. de cou (250 lei vira.) --.--­—•— Oblig. Cassei Pensiunilor . . . -- --­____ Agio................................................. ---.---— Schimb -------_.t— Londra 3 luni........................... __ __ __|_ » «eh....................................._#__ ____ Berlin 3 luni................................ —— „ cec...................................... Paris 3 luni...................................... __ _____ @ cec . . . . ---_.__ Viena................................................ ---— . » Agio

Next