Tribuna, noiembrie 1894 (Anul 11, nr. 232-255)

1894-11-26 / nr. 252

Nr 252 Vi­du o serenadă excelentă. Primul orator a fost dl protopop Vicenţie Grozescu, al doilea dl advocat Dr. George I­­o b r­i n. * Toleranţă română. „Nemzeti Ujsdg“ de la 1 e. n. anunţă: „în Romania Maghiarii emigraţi acolo au, fireşte, mai multe şcoale în care şi limba de propunere e cea maghiară. Ultraiştii români au cerut ministrului instruc­ţiunii, ca se introducă in mod obligator în aceste şcoale limba româna ca limbă de in­strucţie. Ministrul a fost însă mai cu tact şi a ordonat numai atâta, ca între obiectele obligatoare de instrucţiune se fie introdusă şi limba română“. Ce ar fi făcut oare şovi­­niştii dacă într’un cas analog ministrul de şcoale al Ungariei ar fi procedat astfel? De sigur ar fi stat se-’l pună în furci. * Societatea (le lectură „Andreii­ Şa­guna“ învita publicul românesc la şedinţa publică ce se va ţină Marţi în 29 Nov. st. v. în memoria marelui Archipăstor Andreiu, în sala cea mare a „Seminarului Andreian“, începutul la 7 ore seara. Oferte marinimoase se primesc cu mulţumită şi se vor curta pe cale publică. Programul şedinţei este următorul: 1. „Cântec de jertfă“, de L. von Beethoven, executat de corul semi­­narial. 2. „Unele trăsături ale caracterului“, disertaţiune cetită de autorul Marcu J­a­n­t­e­a, cleric în cursul al IlI-lea. 3. „Rugămintea din urmă“, poesie de George Coşbuc, decla­mată de Victor O­ţ­o­i­u, cleric în cursul al II-lea. 4. „Cântec de seara“, de Nicolau Po­p­o­v­i­c­i, executat de corul semin­a­­r­i­a­l. 5. „Scena I, actul al V-lea din „Hoţii“, tragedie de Fr. von Schiller, predată de Andreiu B­a­d­i­u, Sterie Stinghe şi loan H­o­s­s­u, clerici în cursul al IH-lea. 6) „Credinţa şi însemnătatea ei“, disertaţiune cetită de autorul Ioan Toma, cleric în cursul al IlI-lea 7. „Ţiganul şiret“, anec­dotă de Th. D. Speranță, declamată de Iacob Marin­, cleric în cursul I 8. „Marș ostășesc“, arangiat de Nicolau Popovici, exe­cutat de corul seminarial. * Avis Românilor din Selagiu. Din Selagiu primim următoarele şire recoman­­dândule Românilor din Selagiu. Atrag aten­ţiunea membrilor comitaten şi români ai con­­gregaţiunii Sălagiului, ca la adunarea generală ce se va ţine la 12­­. c. se se presenteze în număr complet, deoare­ce sânt de combătut aspru, punctele 8 şi 9, care ţintesc la des­­poierea pungilor române în favorul comediilor rasei dominante cu prilegiul sărbărilor millenare. La o parte cu interesele personale când e vorba de interes naţional Un membru comitatens. * Infamie foarte obicinuită în Unga­ria. Din Haţeg ni­ se scrie, că notarul co­munal din­ C­âr­neşti (corn. Hunedoarei) cu numele Maksay Károly­­i-a interzis (!) ţe­­ranului Ştefan Nicolescu se mai aboneze şi să cetească „Foaia Poporului“ sub cuvânt, că legea nu permite cetirea foilor ro­mâne. E revoltător chipul cum abusează de puterea legii până şi notarii comunali ungu­reşti şi obrăznicia cu care îşi bat joc de ţe­­ranii români. De asemenea abusuri păcătoase ministrul Hieronymi n'are cunoştinţă! Noi atragem atenţiunea ţeranilor noştri să nu se supună la mei o „poruncă“ de asemenea na­tură, ori­cine mi-ar da-o, ameninţă-i cu ori­ce legi sau pedepse, car’ contra indivizilor ca ju­­pânul Maksay să facă arătare pentru ilega­lul amestec şi presiune exerciată prin abus de lege. Pentru tombola din Bucureşti la adresa „Foii Poporului“ au sosit alaltăieri din Ruscior, precum am anunţat în numărul nos­tru 250, 25 de diferite ţesături. Iată nu­mele domnişoarelor dăruitoare : Valeria Dra­­goş 3 bucăţi, Botha Carolina 2 buc., Pau­lina Dragomir 1 buc., Afimie Dragoroir 1 buc., Carolina Timbus 1 buc., Maria Cos­­muta 1 buc., Catarina Cosmuţa 1 buc., Eleonora Petrovan 1 buc., Gafie Dunca 1 buc, Maria Birle 1 buc., Parasca Birle 1 buc., Auişca Cosma 1 buc, Auica Sabo 1 buc., toate din Ruscior. Ana B. Hangea 1 buc., Maria Stupariu 2 buc., Afimie B. Hangea 1 buc., Maria Dragomir 1 buc., Catarina Bot­a 1 buc., Rosa Mihalca 1 buc., Afimie Bob 1 buc., Rosalia Pop 1 buc., toate din Capolnoc-M­ânăștur. * Profesori ardeleni în România, în­tr’o notiţă a „Timpului“ găsim numele a trei Ardeleni. O reproducem. La concursul pentru catedrele de limba germană de la gimnastile din Tecuciu, Călăraşi şi Peatra-Neamţu au reu­şit următorii candidaţi: Dr. Gh. Pop (cu media 8.24), Dr. G. Oprescu (7.94), Dr. I. Gherghel şi Anuşcă (ambii cu media 8.59) şi V. Mândrescu (7.09). Vor fi re­comandaţi spre a fi numiţi dnii Dr. Gh. Pop, care a fost admirat pentru răspunsurile sale obiective şi expunerea-e i frumoasă, G. Oprescu, Gherghel şi Anuşcă.* Alegere de preot. Din B.­Comloş ni­ se scrie, că in 21 Noemvrie v. a avut loc alegerea de capelan pe lângă veteranul paroch Andreiu F i z e ş a n. S-a ales cu totalitatea voturilor teologul absolvent Ioan Popovici, candidat împreună cu preotul Vincent­u Pantos, şi totodată și cel mai cualifi­at recurent.* Fusionarea băncilor clujene. „Pester Lloyd“ publică cu data de 5 c. n. următoa­rea depeşe din Cluj: Institutele mai vechi de bani din Cluj­­şi-au ţinut adunările gene­rale extraordinare In afacerea fusiunii do­rite şi de guvern, în aceste adunări au ridicat la valoare de cond­us contopirea lor cu banca de păstrare şi credit ce se va în­fiinţa în Cluj sub egida primei case de pas­ S­i­b­­­i­u , SâmbătăS­ trare patriotice din Pesta şi au însărcinat pe directorii lor să facă dispoziţiile legale nece­sare pentru această amalgamisare. * Băgaţi de seamă! Atragem de nou luarea aminte a cetitorilor noştri şi a întreg poporului român asupra împregiurârii, că cu 1 ianuarie călindarul nou, atât dulcele (cru­­cerii de aramă de patru) cât şi fibrele (piţu­­lele, fifiricele) de câte 20 cruceri vor eşi din folosinţă, şi nu se vor mai primi! Până atunci cine are se le schimbe! * Junimea universitară­ din Cernăuţi şi boierii bucovineni. Ni­ se scrie din Cernăuţi. Se ştie că dacă mai există ceva vieaţă socială română în capitala Bucovinei, aceasta are a se datori bravilor tineri uni­versitari întruniţi în societatea „Junimea“. Până nu demult întreprinderile sociale ale acestei societăţi erau patronate şi de cele câteva familii boiereşti, ce şed în Cernăuţi, în timpul din urmă lucrul pare a se schimba. Şi anume din timpul de când tinerimea aca­demică înclină tot mai mult spre noul curent democratic, care începe a se manifesta, din norocire destul de viguros. Boierii se simţesc jigniţi în poziţia lor de conducere şi în­cearcă deocamdată cu mici represalii. Ii detrag junimii patronagiul lor! La ultima serată, arangiată de „Junimea“, ei au strălucit prin absenţa lor. Serata a decurs de altmintrelea foarte bine. Dar­ „ Gazeta Bucovinei“, care în timpul din urmă a îmbrăcat livreaua boierească n’a găsit pentru ea decât câteva zeci cuvinte. — Cetiam mai când era versul: Patriotismul, doamnă, e bun câte­odat’. Precum e bun la foame şi borşul cu păsat. * Studenţii români şi manifestaţiile lor din urmă. Despre aceste manifestaţii s’a trimis din Bucureşti următoarea telegramă din 5 Decemvrie: Dl Ionel Grădişteanu a de­pus azi pe biuroul camerei un memoriu al studenţilor, în care se plâng că mai mulţi din ei au fost maltrataţi de poliţie în 14 Sept. a. C. Camera încuviinţează cetirea petiţiunii şi o predă de urgenţă comisiunii de petiţiuni. Comisiunea enunţă, că după constituire numai persoane private ori societăţi legalmente constituite pot petiţiona la cameră. Persoanele iscălite în petiţie (membrii comitetului naţional al studenţilor) nepresentând înse o astfel de societate, plângerile lor nu pot fi luate în consideraţiune. Asupra acestui raport al co­misiunii se va discuta in şedinţa de mâne, joi.* De ale catolicilor. „Magyar Arama publică în partea sa politică cu litere grase următoarea ştire: „Archiducesa Mari­a-T­e­­resia, înalta soţie a presumptivului moşte­nitor al Coroanei ungere, a archiducelui Ca­rol Ludovic, a onorat cu înalta­­i vi­sită clubul catolic înfiinţat de cu­rând în Vermeny. Anunţăm cu cea mai mare bucurie această prea­­înaltă visită, prin care toate cluburile ca­tolice se pot simţi onorate prin casa domni­toare şi un membru preaînalt al acesteia“. La alt loc al aceluiaşi număr, foaia numită publică un apel iscălit de văduva contesă I. Cziraky, presidenta reuniunii altarului, apel prin care afiliaţii şi membrii din provincie ai acestei reuniuni sunt provocaţi, ca la 8 De­cemvrie, ziua zemislirii Născătoa­rei, se se împărtăşească în număr mai mare, spre a contribui în acest timp critic la învingerea causei ca­­to­lice. *­u­ fabrică des premiată. Cunoscuta firmă Ph. Mayfarth şi Co., fabrică c. r. exclu­siv priv. de maşini agricole în Viena, Frank­furt I. M. şi Berlin, care la toate exposiţiile din ţeară şi străinătate, la care a luat parte, a primit până acum 350 de medaile şi diplome pentru fabricatele sale excelente, a fost din nou premiată în anul acesta cu ur­mătoarele distincţiuni: Viena, exposiţie de vite de prăsila, medailă de argint; Lemberg, exposiţie regnicolară, medailă de argint; Wels (Austria-de-sus), diploma premiului de argint; Baden, medailă de bronz; Bruck, diplomă de onoare ; Schärding, recunoştinţă pentru rîşniţă; Mártonvásár, diplomă de onoare ; Kö­fi­a­ch, diplomă de recunoştinţă; Rohr­­b­a c­h, medaila de argint a reuniunii agricole ; Neunkirchen, medailă de argint; Cott­bus, medailă de aur; Berlin, monetă co­memorativă pentru automat de brânză ; Frank­furt I. M., expoziţie de alimentare poporală şi militară, premiul de stat al ministerului de agricultură şi medailă de aur; Frank­furt 1. Oder, medaila de aur a reuniunii pentru horticultură şi diplomă de onoare; F r i­e­d­b e r­g, diplomă de recunoştinţă clasa I.; Erfurt, menţiune onorifică pentru maşini de valorat poamele; Sprendlingen, me­dailă de argint; Darmstadt, diplomă de onoare pentru prestaţiuni distinse, diplomă de onoare pentru teascuri şi aparate de uscat; Mainz, medailă de argint; Saarburg, menţiune lăudabilă pentru maşini agricole; Bayreuth, medailă de -­argint; D r e s d a, medailă de aur; St.­Petersburg, marea medailă de aur.* Logodna regelui Serbiei. Foile ma­ghiare aduc știrea despre logodna regelui Serbiei cu archiducesa Ana Maria Teresia. Foile amintite fixează chiar și data căsătoriei pe Octom­vrie anul viitor. Știrea aceasta e a se primi însă cu cea mai mare reservă. * Noul cod penal în Austria. Parla­mentul austriac se ocupă actualmente cu des­­baterea nouei legi penale, pe care guvernul are de gând se o introducă în Austria. După­­cum anunţă o depeşe din V­i­e­n­a, stânga unită germană va vota pentru menţi- TRIBUNA­ nerea pedepsei cu moarte în noua lege. Polonii au decis în acelaşi sens. * Din Vatican. O depeşe din Roma analită cu data de 5 Decemvrie n.: Papa a convocat astăzi la o şedinţă pe cardinalii Ram­pol­a, Ledochowski, Vincent, Van­utelli şi Galimberti, care au asis­tat la conferenţa din urmă a patriarchilor în chestiunea bisericilor orientale, în această şedinţă s’au stabilit mijloacele practice pen­tru realizarea cond­uselor conferenţelor amin­tite, cond­use care vor fi sancţionate prin o constituţiune apostolică ce se va publica în curând. Cardinalii numiţi vor fi convocaţi şi după această publicare în fiecare lună la Papa, spre a supraveghia observarea consti­tuției.* Oficer trădător. O depeşe din Paris anunţă, că în afacerea vânzătorului oficer fran­cez Dreyfus, tribunalul militar a designat terminul pertractării finale pe ziua de 19 De­cemvrie­­.* Serul antidifteric, în şedinţa dela 5 e. n. a societăţii medicale din Berlin, pro­fesorul Bergmann s’a exprimat, că are puţină speranţă că chestiunea efectului seru­lui antidifteric se va pută resolva în curând, într’o convorbire cu prof. Virchov acesta s’a exprimat în sens mai favorabil despre acest medicament Această împregiurare ’l-a îndemnat să facă încercări, dar’ abia peste un an va fi în stare să se pronunţe definitiv asupra resultatului. Virchov a declarat, că în urma resultatelor favorabile obţinute în spitalul „ îm­peratul Frideric“ el recomandă întrebrinţarea acestui remediu tuturor me­dicilor. Posta Redacţiunii. Membrului din sinodul parochial Pesac. Nu ne ocupăm bucuros cu asemenea chestii locale. Dacă s’au întâmplat neregularităţi şi s­andale la alegere, îndreptaţi-ve cătr­­ forul competent: consis­­terul. Numai când aculo nu mi­ s’ar face dreptate, re­clamaţi în preşă. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. Budapesta, 7 Decemvrie n. Co­misiunea financiară a primit proiectul despre indemnitate. Berlin, 7 Decemvrie n. (Din Reichstag). Presidentul Levetzow a deschis şedinţa în noul edificiu par­lamentar. Presidentul îşi termină dis­cursul printr’un „Hoch“ pentru împă­ratul. Membrii se ridică în picioare şi isbucnesc într’un întreit „Hoch“ pentru împăratul. Numai socialiştii nu se scoală. Aceasta a produs o furtună de indignaţie. Din partea dreptei şi a naţional-liberalilor se aud strigăte de „Pfuil" Se produce o gălăgie ce a ţinut mai multe minute. Strigăte de: Afară! Ne mai­pomenit! Agi­taţia continuă. Abia într’un târziu se face linişte şi se procede la alegere. Pre­sident a fost Levetzow. Acesta doje­neşte pe socialişti pentru purtarea lor, care nu corespunde caracterului unor bărbaţi germani nici obiceiului casei. Regretă, că nu are destule cuvinte pen­tru a dojeni după­ cum merită o astfel de purtare. Singer se încearcă a lămuri punctul de vedere al socialiş­tilor, dar n e întrerupt prin strigătele de indignaţie ale deputaţilor precum şi de către president. Viena, 7 Decemvrie n. Faţă cu afirmările unor foi liberale, anume că K á 1 n o k y şi ambii sei şefi de sec­ţie ar fi desvoltat în lupta contra pro­iectelor de lege religionare o activitate extraordinară şi că ar fi stat cu con­trarii proiectelor în legături intime, bi­roul oficios de corespondenţă e autori­­zat a declara, că acele sânt nişte m­i­n­­ciuni tendenţioase, care, ca şi celelalte ştiri neadevărate­ ce s’au răs­pândit prin Budapesta, au avut scopul să agite şi să întunece. Acestor scrii­tori de articole li-e doar o deschisă calea la Wekerle, care întreţine cu K á I­ n o k y cele mai bune relaţii şi prin urmare e în stare a da informaţii în privinţa posiţiei acestuia faţă cu aface­rile ungare. Berlin, 7 Decemvrie n. Centrum a presentat din nou Reichstag-ului pro­punerea pentru desfiinţarea legii privitoare la Jesuiţi. Sce­­n­ele scandaloase în Reichstag fac o impresiune foarte penibilă.­­* Bruxela, 7 Decemvrie n. Socia­liștii au protestat în contra listei civile. Când după o desbatere agi­tată presidentul închizând şedinţa a pro­vocat camera să aducă un „Hoch“ pen­tru regele, socialiştii au strigat: „Să trăească poporul! Jos cu capi­taliştii !“ 26 Noemvrie (8 Decemvrie) 1894 Bibliografie. La Institutul Tipografic, Sibiiu se află de vânzare Nuvele, de Rus­­u Şirianu. Preţul unui volum este 1 fi. A apărut în editura librăriei C. Müller (Bucureşti), „Ghiveci“ de Dr Urechiă, cu o pre­faţă de A. Vlahuţă. Se află de vânzare la Ins­titu­tul Tipo­grafic, Sibiiu. Preţul 1.45 fi. A apărut: Ioan Bogdan: ,,însemnătatea studii­lor slave pentru Români“. Lucrarea aceasta este foarte de reco­mandat. Economic. Comerciul Belgiei. Pentru luna Sept. 1894 importaţiunile au avut o mişcare de 93.959.000 franci şi sunt cu 19 la sută mai jos decât acelea din luna Sept. 1893. Această descărcare se poate distribui vitelor cornute, cacao, cafelei, orezului, oţelului brut, ardoarelor, unturii de petrol, zahărului brut, tutunurilor nefalsificate, pastei de lemn, butilcilor de sticlă etc. Se observă înse un spor la stafide, in şi grăunţe oleaginoase. în ce priveşte exportaţiunile ele se pre­sentă din contră cu un spor de 108,327.000 franci în Sept. 1894 sau cu 3 la sută mai mult decât în Sept. 1893. Iată mărfurile cari au contribuit la acest spor: armele, firele de bumbac şi de in, grinzile şi şinele de oţel, faianţele, oglinzile, sticlăria etc. Petiile de construcţiuni brute, tăiate sau cioplite, pavagele, zahărul rafinat şi ţesăturile de lână au dat mai puţin. Pentru cele dintâi 9 luni ale anului mişcarea în valori s’a ridicat la un total de 1.017.566.000 franci şi e cu 4 la sută supe­rioară perioadei corespondente din 1893. Preţul mărfurilor. I Piaţa din Sibiiu Dela 7 Dec. n. Grâu fru­mos 76 până 80 chilo fl. 4 80 pini 8.40,' grâu mestecat 7 ' până 74 ob'Io fl. 3.90 pini 4.50, sScarS 70 până 74 chilo fl. 3 20 până 3.60, ora 62 până 68 chilo fl. 3 60 până 4.—, ovăs 42 până 48 chilo fl. 2. — până 2.40 cucuruz 70 până 74 chilo fl. 4 — până 4 40, raăl&iu 78 pănă 82 chilo fl. 4.— până 4.50, cartofi 68 păn 70 chilo fl. 1.30 până 1.50 sămânță de cânepă 48 pini 50 chilo 9. 4.20 până 4 80, mazăre 76 pănă 80 chilo fl. 6­­ pănă 6 50, linte 78 pănă 82 chilo fl. 7.50 pănă 8.50, f. s­­ole 76 pănă 80 chilo fl. 6 — pănă 6.50, păsat de grâu 100 chilo fl. 13.— pănă 14.—, făină nr. —.­­ fl. 18— făină nr. 12.— fl. —.—, faină nr. 10.— fl. —.— slănină 100 chilo fl 60.— pănă 62.—, unsoaie de pire fl. 58.— pănă 6­2, său brut 100 chilo fl. 20.— pînă 22 —, tău de lumini fl. 38.— pănă fl. 84.—, lumini tm­­nate de său fl. 38.—, pănă fl. 40.—, săpun fl. 20 pănă 3­1.—, fân 100 chilo fl. 1.7 ) pănă 2. —, c­ acpă S. 35.— pănă .­6.—, lemne de foc aseste in. cub. fl. 3.— pănă 3.25, spirt p. 10 ) L. “/» 54— pănă 67 cr., carnea de vită chilo 52 cr. pănă 6), carnea da vite! 44 pănă 50 cr, carnea de porc V4 păci 5­0 cr. carne de berbece —.56 pănă 18 cr., ouă 10 cu 10 cr Gălindarul tjiiei. 26 Noemvrie (8 Decemvrie) 1894. iulian: S. Cuv. Alipie. ăuressoHati i (f) Z. Năs. Sn.*?m aî«u res-ve 7.13 ap iu« 331 m Buletin meteorologic. Sibiiu, 7 Decemvrie n. 12 oare dimineaţa din ţeară 5 Dec. a. 7 oare dimineaţa. Sosiţi In Sibiiu. în 7 Decemvrie 1894. Hotel Neurihrer. K. B­aun, J. Sparger, A. Engel, J. König din Viena. S. Boer, din Budapesta, toţi comercianţi. Hotel Habernann. Emanuil Bagar, inginer din Orlat. Teatru orăşenesc. Sâmbătă în 8 Decemvrie 1894. „Der Obersteiger“. Operetă în 3 acte de Carol Zeller. Presiunea imnapaf. în mm. (Mediul lunar 727.1) Temperatura după C«Istin? Maximul şi minimul de ate«rtj»evatura Direcţia vântului Obactratîi Diferența din pre sus& 727.5 —19­­ —2.8 +9.6 —2.8 sw Staţiunile Preaiun. atmosf. în mmn. Tempera-Vântul tura Celsius direcţia I tfiria Budapesta 763+ 1.7 so Sătmar . ■ 767+ 2.2î Cluj .... 765— 1.4— — Orşova ■ . 767+ 1.8 NOî Arad 765+ 4.0 802 Panciova . . 764+ 09 ** *— Pag- IOO^k Bursa de mărfuri din Budapesta dela 5 Dec. n. 1894. SlmJnțo 11 ll Prețul per 100 chilo«r.U hH W 1 s O a. Prețul per 100 chilo dela pSui del­a pănK Grâu Bănățenesc nou 75 —.____ 76_ _____ Grâu dela Tisan 75—._____ 76______ Grâu „ Pesta 75_______ 76 ____ Grâu de Alba-Reg. „ 75_­______ 76 ____ n „ Baclca 75 —.—_#_ 76______ Grâu ung. de Nord 76 76 —.——.— SSminte, Cuiditatea Prețul t»er vechi ori nou« Solul per Heci, 100 philogr. '.lein »ftuft S8car& 70--72 6.3" 3 35 Ora delutreț 60--62 5.6­5 6.— n de vinars 62--64 6.25 6 &() n de bere 64—66 715 8.16 Oves— 89—41 590 6 20 Cucurut (porumb) bănăț. 75 5 40 5 50 de alt soîn 76— _ Meiu 6 -6 60 Hrișcă Grâu Sept -Oct.&7.12 “7 13â rt Mart-AprO a 6 79 S . 6 80 S P Cucuruz Maiu-Iun ■a-S 6.13 s ? 614 n IuL--Aug ag--. 8, Ovos Mart.-Apr. 6. T v 60-' J) Oct1— -­-. -Ouruml Producte diTOra«& o 1 rs i — dulfc p*n£ Sem. de tril’. Lucerna ungurească 40.—46.— n roșie 57.-65.­Oleu de rap. rafinat ___--.---6 Uns. de porc dela Pasta 49 49.50 i rt dela țeară —.----.-­Slănină svontatâ i n afumată 48-49 — § său__- .— 8. Prune 8 76 9 -Liotar slavon,nou 13.-14.— I rt bănățenesc 12.—12.26 Miere brută rt galbinâ străcuratS — —_. . _ Ceară de Kosenan— Spirt brut_#_ » Drojdiuţe de spirt Cursul pieţai din Bibi iu. Din 7 Decemvrie n. 1894. Hârtia-monetă română . . Com­p. 9.79 vând. 9.90 Lire turcești...................... „ l1.15 „ 11.20 Imperiali................................. „ 10.— „ 10.10 Ruble ruseşti...................... „ 1.82 „ 150 Sursa de Budapesta. Din 5 D„e n. 1894. Hatita de aur ung. 6"/* __._ „ de aur ung. 4°/0...........................................123V0 „ ung. val. cor. 4»/,...................................... 97 80 împrumutul căilor ferate ung.............................128.__ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (l-a emisiune)..........................................................126.__ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune)..........................................................101.76 Bonuri rurale ing. ........... 97.25 „ „ eroate-slavone........................... Obligațiunile desp. regaliilor................................. împrumut cu premiu ung................................. Lesuri pentru regularea Tisei şi­­flaghedini . . Renta de hârtie austriacă................................. „ de argint austriacă................................. „ de aur austriac­­...................................... Locurile austriace din 1860 . ...................... Acţiunile băncii austro-ungare ............................ „ „ de credit ung. .... n n I, n austr. . ... Scrisuri fondate ale institut, de cred. şi economii „Albina“ ... ...................... Argintul............................................................­ Galbeni împărătești ........................................... Napoleon­ d’ori . . . ...................... Mărci 100 imp. germane . ........................... Londra 10 Livers sterlingi 98.50 100 50 169 — 142 - 99.76 99.75 124 25 105o!— 101. — 6Í90 9 92 61.05 124 55 Bursa de Viena. Din 6 Dec. 1894. Renta de aur ung. 6°/a . . ._ ... »» rt n n 4=°/o , . . , 123.85 Renta ung. v. e. 4% . ■ .. 97.90 împrumutul căilor ferate ung. . Amortisarea datoriei căilor feratede Ost ung. (1-e emis­une) . . ... Amortisarea datoriei căilor feratede Ost ung. 128.— 126.— (2-a emisiune)........................... 10X10 Bonuri rurale ung. . • • • « 97.60 „ „ create­ slavone— împrumut cu premiu ung. . 159! ~ Losuri pentru refularea Tisei si Seghedin . 143.— Renta de hârtie austriacă. . . 100.05 „ „ argint austriacă 99.90 „ „ aur au-.triacă . . 124.45 Losuri austriace din 1860 163 — Acţiunile băncii austro-ungare . 1048.­­„ „de credit ung.. 490.25 „ „de credit aust. 396.50 Argintul . . .... Galbeni împărătești...................... 5 87 Napoleon­ d’ori . 991 Mărci 10 10 imp. germane . 61.17 Londra 10 Livrea sterlingi . . 134 50 Bursa de Bucu­reşti. Pentru redacţie responsabil:loan Ciontea. Proprietar şi editor: T. Idvlu Albiul. Din 24 Nov v. — 4 ore p. m. Cassa Ultim. Renta rom. per 1875 la',/0 . . . 100.-_ „ română amort 51/# . . . 97. -__t_ „ (Schuldverschreib) . , . 90‘/t --.---­Oblig, de stat C. F. R. 6°/o • • — . —_, — Renta rom. (Rur. conv.) 6°/, . . loo*/, — #__ împrumutul municipal 5J/1 . . 877*_,__ Scrisuri func. rurale 5% . •______ Scrisuri func. rurale 7% . . . .._ _____ Idem urbane 7J/0 . . . . . __#__ ,, 6»/,........................... 1027, s #»/,........................... 87. -_,__ Banca­ Naț. (1100 lei vers. într.) .1468 — --, _ Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs.) . 420.­­_ __ Soc. de Asig. Nat. (200 lei vărs) . 437— ---, -­Soc. rom. de reasig. . 118— ---- _ Socr. de con (250 lei vărs.) 106—____ Oblig Csssei Tensiunilor 280— Agio................................................. —— Schimb Londra 8 luni..........................._ | v ceh ......................... --#___ __ , Berlin 8 luni...................... . __,______ n ceh......................................_#__ — __ Paris 3 luni ................................. __,_____ n cek ........ ._,__ Viena .......................... . . . - — Agio ............................................— —

Next