Tribuna, iunie 1895 (Anul 12, nr. 123-146)

1895-06-11 / nr. 132

m Este dl Ioan Şandru... Generaţiile mai tinere abia vor fi auzit de acest nume, probă de trecutul glorios al purtătorului seu.... D-sa este deputat sinodal şi congresual, unde nu vorbeşte, tace şi o votează cu stăpânii. De ce oare? Explicarea o va da scri­soarea pe care o reproducem mai la vale cu ortografia proprie autorului. Din ea va re­mită şi gradul de inteligenţă al lui, pe care ju­­lece-l publicul român. Publicarea acestui act din 14/26 Maiu ni­ s’a cerut încă odată în 17 Iunie 1895. Iată actul însoţit de câteva notiţe ale noastre puse în parantese: Multstimate Die redactor! In cronica ziariului „Tribuna“ Nr. 107 a. c. mi sa adresat, ca deputat al sino­­iului archidiecesan gr. or. din cercul Sighi­­torei de catra „mai multi alegetori“. „D­in­ Cronicarii, cari au scris istorie după tra­­n­ţiune, asigură, că mama lui Paolo ar fi gă­tit un mijloc, să-­i facă cunoscut Bianchei ju­­ămentul fiiului ei. Eu nu pot nici să afirm nici să desmint acest lucru; dar’ fiindcă cu­­nosc inima femeiască şi de mamă presupun, că cronicarii susţin adevărul. Adevărul e însă, că fata blondă şi ti­­midă, îngenunchia în fiecare zi lângă gardul grădinei ei şi se ruga la zeiţa dragostei să-ii crească flori, pe cari să le poată oferi lui Paolo. Rugăciunile ei erau pline de foc şi nsoţite de lacrimile dragostei adânci şi ale lorului ferbinte. Aceste lacrimi căzură lângă gard ca o nouă binefăcătoare, unde răsărise o plantă nouă, agăţătoare, cu lugeri elastici şi gingaşi ii creştea cu putere, par’că ar fi fost nutrită la lacrimi. Dar’ nu se vedea nici o urmă le flori. Nerina nu se mai gândia la flori, şi în ac de buchete, arunca zilnic tinărului priviri irovocătoare, îndrăsneţe, începea să fie ne­­ăbdătoare şi era hotărîtă, ca la prima întâl­­nire cu Paolo să-­i arunce săgeţi nu numai u ochii, ci şi cu buzele. „Mâne când va trece Paolo pe aici, îi dia arunca bezele“. Dar’ în ziua următoare era să-­i fie­runcat lui Paolo şi din cealaltă stradă de apă gardul de peste drum, ceva nou. înspre seară Bianca se rugase la zeiţa ibirii şi cu mai multă evlavie ca de obiceiu a nutrit pământul cu un torent de lacrimi. * Dimineaţa, când eşi afară, să vadă dacă a fost ascultată rugăciunea, găsi tot gar­dul acoperit cu flori, blonde ca însăşi ea şi cu un parfum dulce. Era o floare nouă, ca­­prifoiul, care la rugăciunea ei, prin ajuto­rul îndurător al zeiței iubirii, înflorise numai pentru ea singură și pentru întâia­ oară. * Când Paolo, ca de obiceiu, trecu pe lângă cele două garduri, se apropie involuntar de casa Bianchei, atras de parfumul neobici­­nuit. Aproape în același timp auzi, cum ’i­ s’a aruncat o sărutare din stânga, şi vezu, cum din dreapta căzui înaintea lui un buchet de flori de caprifoi. Paolo nu auzi sărutarea, se perdi în aer, în care zilnic se disolvă şi dispar atâtea dorinţe neînţelese, atâtea făgăduinţe neîm­plinite. Buchetul însă fu ridicat şi sărutat de sute şi mii de ori. * După puţine minute se auzi o sărutare îndoită a Bianchei, dar­ erau două: una dată şi una primită, se părea însă că ar fi fost numai una, pentru­ că erau date în acelaşi timp, de buzele celor doi îndrăgostiţi. * Din ziua aceea culeg îndrăgostiţii, cari se plimbă vara prin locuri umbroase, ramu­rile caprifoiului înflorit, şi dacă depun pe ele o sărutare câte doi, în continu simt sărutarea veche, pe care a primit-o Bianca dela Paolo, din a cărui dragoste ’şi-a luat însăşi floarea naştere. Trad. de Luncreţia Pope­scu, ffr. 132 lariu. 4—4l/1­1. r. dela 4‘/a—5 geogr Examenele se ţin­­ ... lui. c) Toate şcoalele medii vor avea Sâm­bătă, în 24 Iunie v., dela 5 — 6 p. m. exame­nul public din gimnastică, ce se va ţină în sala de gimnastică a şcoalelor medii, P. Roşea. Joi, în 29 Iunie v. (ziua sfinţilor apostoli Pe­tru şi Pavel), după serviciul divin, la care vor participa toţi şcolarii, se va încheia anul şcolar 1894,5 cu un discurs ocasional ros­tit de directorul institutului, după care va urma cetirea clasificaţiunilor şi distribuirea premiilor în sala cea mare a institutului. La examenele acestea precum şi la festivitatea de încheiere a anului şcolar se învită cu toată stima părinţii şcolarilor, amicii şi binevoitorii acestor şcoale. Braşov, 5 Iunie v. 1895. Di­recţiunea.­­ * La Plevna. Primim următoarele: Giur­giu, 21 Iunie Astăzi, au trecut peste Dunăre la Rusciuc elevii şcoalei militare din Bucureşti şi mai mulţi oficeri români în frunte cu generalul L­aho­vary, şeful statului major al armatei române. Ei se duc să visiteze mai multe locuri devenite istorice din ultimul resboiu, în primul rînd câmpul de bătaie de la Plevna. Bulgarii îi întimpină cu simpatie.­­ O pseudo-archiducesîi. La judecă­toria din Berlin s’a început un proces în con­tra şarlatanei Ana Dummerstein din Stet­tin, care s’a dat de o archiducesă austriacă, făcând o mulţime de şarlatanii. Deodată cu ea au fost acusate şi mama ei, două surori ale ei și încă alte două femei. Acusata a dispărut și astfel numai în contra celorlalte persoane se poate procede. Din acasă reese, că Ana Dummerstein, care mai nainte fusese fată într’o prăvălie din Stettin, s’a ivit mai tntâiu în Berlin începănd îndată să-’și joace rolul ca princesa falsă. Face pe oameni să creadă, că a fost abandonată din frageda ei tinereţe, însă după 3 ani, când va deveni majorenă, va moşteni o avere enormă. Re­gele Saxoniei şi al României ar fi tuto­rii, care prinţul Ghica protectorul ei. Fa­bula aceasta a erezi­ un student cu numele Rollop, care îi închiria o locuinţă frumoasă şi o împresură cu lux mare. Acestui nenorocit ii mâncă toată averea în preţ de 160.000 mii de mărci. Asemenea trase pe sfoară încă pe vre­o câţiva prieteni de-ai lui Rollop. Pe mama ei o recomanda preste tot locul, ca pe dama ei de onoare, contesa Dubarry, pe care și-a trimis-o protectorul ei principele Ghica și celelalte persoane acusate figurau ca principese Ghica. Când în fine fu descope­rită șarlatania, Anna Duramerstein dispăru. Un bărbat. — 14/26 Maiu și 17/6 în Sighișoara. — Giu­stie iac­ui­ație, ur parceau si u. Gomsa biţi şi — nici măcar numele nu li-’l corect!) Ve rog cu distinsa stima, binevoiţi cu posibila urgenta a publica in ziariul DV. in interesul general (Interesul d-tale îl numeşti general?) si pentru orientarea întrebători­lor la întrebarea acesta, urmatoriul respuns: în amentita şedinţa a sinodului nostru archidiecesan din a. c. in care sa pertractat causa iubiţilor condamnaţi Niculae Cristea, Dr Barceanu şi D. Comşa, ţenuta mea a fost pasiva, întrucât cu cuventul parte n’am luat la discusiune (Adecă pasivă întrucât ai vorbit şi aici ca peştele...) Insa precât dispun de facultatea jude­caţii, (Judecata poate fi şi proastă, deşi e ju­decată !) am meditat si mam întrebat: care ar putea fi sub raporturile actuale politice consincuinţele (Consincuinţele... Bravo!) prac­tice ale contrapropunerilor făcute? Dara ne­­putend ajunge la convingere firrma: că con­­secuintele contrapropunerilor vor ameliora mai intaiu situatiunea iubiţilor noştri condamnaţi (îl doare pe d-sa­ Iesuitic...) si la rend si a nostra in genere. (Şi o ameliorează reprobarea luptătorilor ? Cap, nu glumă!) si ca acele consecuinţe nu vor înăspri mai tare actualele persecuţiuni ale­­ n i m i c­i­l­or noştri contra noastra? (De sigur se vor înmulţi, pentru­ că vă vede şi pe an de d-voastră persecutând pe cei­ ce luptă!) nam votat pentru nice una din contra­propuneri! (Va se zică ai fost între cei­ ce au luat la cunoştinţă reproba, căci cei­ ce au fost contra s’au ridicat.) Insa nam votat nice pentru luarea spre cunoscienţa a raportului general al consisto­­riului plenar! pentruca, cadend contrapropu­nerile, şi necerând la moment nimeni, — nici dintre cei 18 sau 20 deputaţi, cari se pre­tind (îndrăsneşti a zice, tocmai un d-ta?) a fi votat contra propositiunei consistoriale, vo­­tisare espresa, asupra acestei propuneri, din presidiu, în înţelesul regulamentului pentru afacerile interne, s’a enunţat propunerea co­­misiunii de cond­us. (De ce nu ai sprijinit atunci a doua zi cererea de a se repeta vo­tarea? Iesuitic...) Prin urmare am si eu tot atâta drept de a nu me cunosce de auctoriul acestui con­clus, cât toţi aceia deputaţi, cari au avut in­­tenţiunea şi datoria a evita efeptuirea lui (Se înţelege, eşti de o seamă cu dânşii !) şi nau făcut! In consecuinţa acestor resping dela mine hotarit insinuările tendentiose, ce mi sau făcut in foia D.V. si in broşura volanta, de assasi­­nator al naţiunii mele (Chiar!) pre care o am iubit si o iubesc (O iubeşti cu­­...!) si la care cu madrie ten!! Pre pretinşii mei „mai multi alegetori“, cari cer dela mine in cestiune presinta o dare de sema (Mergeţi, d-le, la vre-unul din ei să vă înveţe a scrie şi a concorda româneşte!) la termin frcsat, — in ce, care fara scriea mea se pune in domeniul posibilităţii mele — nu li voi conchiema in scopul pretins, incat temp se ascund in tufa­ Sighişora in 14/26 mai 1895. Ioan Siandru. Spre ştiinţă cetitorilor noştri. Ni­ se scrie din Roman (România) că un oare­care Eugen Apostolin se presentă pe acolo ca „profesor de limbi moderne şi fost redactor la „Tribuna*“. Advertisăm publicul nostru cetitor, că numitul individ n’a fost nici­odată aplicat în nici o funcţie la „Tribuna“ şi este un abus con­damnabil, daci pentru a se recomanda, afirmă că are legături cu noi. MAI NOU. La temniţă. Din Cluj ni­ se anunţă, că dl Vale­­riu Moldovan, student în drept, va intra Luni, în 24 iunie­­. în temniţa din Cluj, pentru­ ca să înceapă pedeapsa de 5 zile, la care a fost osândit pentru o aderenţă trimisă dlui A. C. Popovici. Pe dl Moldovan în curând îl vor însoţi şi alţi tovarăşi osândiţi în acelaşi proces. * Osânde noue. Din Făgăraş primim ştirea, că pentru causa cu declamarea poesiei „Noi vrem poimeni“, cu prilegiul concertului arangiat de dl Banciu, au fost pedepsiţi din partea administraţiei, domnii : Dr. Ioan Şenchea cu 50 fl. amendă şi 15 fl. spese de proces, Dr. Octavian Fi­o­r­e­a şi Ioan Fulicea cu câte 20 fl. Contra dlui Banciu, care a declamat poesia, se va face cercetare pe calea­­ judi­ciară.* Deputat ales cu aclamaţiune. „Ország­gyűlési Értesítő“ aduce şti­rea, că la alegerea de la Ákosfalva, candidatul guvernamental, Légrády Ká­roly a fost ales cu­­ aclamaţiune. SERVICIUL TELEGRAFIC al­­TRIBUNEI­. Kiel, 22 Iunie nou. La punerea petrii din urmă a canalului, împăratul­­l-a botezat întru amintirea împăratului Wilhelm I, cu numele: „Marele canal al împăratului Wil­helm“. Revista flotelor s’a făcut în­­tr’un mod din cele mai strălucite. în tot timpul împăratul a stat pe bordul de comandant al corăbiei „Hohenzollern“, unde a fost aclamat de toate corăbiile de răsboiu cu întreite arale. Seara s’a dat o masă splendidă în sala festivă dela Hoh­enau. împăratul a ţinut o cuvân­tare mai lungă, accentuând cam următoa­rele: „Lucrarea s’a plănuit în timp de pace şi în timp de pace s’a şi zidit, şi este o lucrare a culturii germane. Acum se deschide pentru pacinica comunicaţie a naţiunilor şi ne va fi o satisfacţie îm­bucurătoare, când ne vom convinge, că intenţiunile noastre nu numai că au fost înţelese, ci că au devenit şi folositoare pentru ridicarea binelui popoarelor. Par­ticiparea puterilor la sărbarea aceasta o salut cu atât mai bucuros, cu cât văd în aceasta o aprobare a inştiinţelor noas­tre pentru susţinerea păcii. Participarea la sărbarea noastră din partea puterilor, pe ai căror representanţi îi vedem prin­tre noi şi ale căror corăbii le-am admi­rat azi, o salut cu atât mai viu, cu cât mai mult sânt îndreptăţit a vede într’aceasta deplina apreciare a instiinţelor noastre îndreptate întru menţinerea păcii. Ger­mania va pune si opul inaugurat astăzi în serviciul păcii şi se va simţi fericită, dacă „Canalul împăratului Wil­helm I.“ în acest serviciu va promova şi întări pentru totdeauna rapoartele noa­stre amicale cu celelalte puteri. „Golesc paharul meu întru onoa­rea suveranilor şi puterilor împrietenite cu noi! “ Viena, 22 iunie n. Clubul Ce­­hilor-tineri publică o declaraţie spunând, că desbinarea coaliţiei şi schimbarea gu­vernului nu dă nici un prilegiu de a re­nunţa la pretenţiile partidului ceh-tinăr, ori la schimbarea politicei lor. Clubul Hohenwarth, după­ ce a votat contelui Hohenwarth mulţumită specială pentru iniţiativa lui în afacerea Cilii, a adus hotărîrea să s­p­r­i­j­i­­nească guvernul întru expeda­­rea afacerilor parlamentare. Comisiunea budgetară a ad­mis fără discuţie proviso­riul budgetar pentru luna iulie, în editura Carol Müller (Bucureşti) a apărut volumul 8 din „Biblioteca pentru toţi“. Acest volum cuprinde din peana marelui autor francez Jules Michelet următoarele scrieri: „România“, „Roma“, „Pisa“ şi alte opere alese. Preţul 30 bani. Acelaşi editor a scos „Polemice“ de Pe­tru P. Negrulescu. Peţul 1 leu 50 bani. Se pot comanda prin Institutul Ti­pografic, Sibiiu. La librăria „Institutului Tipografic“ din Sibiiu se află următoarele cărţi: „Memorial“, Archiep. şi Metro­­politul Andrei baron de Şaguna, de Nicolae Popea.................... „Din Moldova“, schiţe de Ko­tzebue „Floarea din Firenze“, de Li­vescu ......................................... „Memorii din timpul răsbo­­iului“, de Georgescu . . . . „Pui de lei“, de Neniţescu . . „Literatura popor, română“, de Gaster.................................... „Introducere In Cărţile Tes­tamentului vechiu şi nou“, de Dr. Iuliu Olariu..................... „Povestiri“, alese şi întocmite de Petru Petrescu.......................... „Despre influenţa împregiu­­rărilor“, de Panaite Zosin*. „Elemente ungureşti în limba română“, de Mândrescu . . . „Im pesii“, de Negruzzi .... „Teatru“, de Negruzzi. 3 Vol. . „Ode“, „Epode“, „Carmen Saeculare“, de Ollanescu . „Starostele“, de Pop Reteganul „Izvoade“, de Demetrescu . . „Doina“, conf. ţinută la ateneul din Beriad, de Mândrescu .... „Homo-Sum“, roman de Ebers . „Critice“ 1867—1892, de Maio­­rescu. Vol. I. şi II. a 2 fl. 20 cr. „Poveştile Bănatului“, de Că­tana...................................... . „loesii“, de Macedonski . . . „Copii de pe natură“, de Ne­gruzzi .......................................... „Istoria Românilor sub Mi­­haiu-Vodă-Viteazul“, de Ni­colau Bălcescu.......................... Trăvniţe“, 10 piese Slovăceşti Vol. I. şi II. î 1 fl. 50 cf. . . Scrierile părinţilor aposto­­leşti“, de Dr. Iuliu Olariu . . Merinde de la şcoală“, de Popa. . ................................ „Cerşitorul“, dramă în 2 acte de Livescu.................................... Bate la uşe“, de Carmen Sylva­tudii Critice“, de Ghera. Vol. I. şi II. a 2 fl. 20 cr.................. Higiena română“, de Dr. Leo Mureşianu..................................... Trandafiri şi viorele“, de Pop - Reteganul.......................... 1.30 1.10 —.55 —.88 1.10 2.75 2.50 —.75 —.55 1.50 1 10 8.25 3.30 —.25 4.40 —.28 1 — 4.40 —.30 2.20 1.65 Calindarul zilei. 11/2­ Iunie 1895. Iulian: S. AA.^Bart. şi Varn. Gregorian: Edeltrud. Soarele: răsare 3.41 apune 8.16 m. Buletin meteorologic. Sibiiu, 22 Iunie. n. 12 ore dimineaţa. Din ţeară 21 Iunie n. 7 ore dimineaţa. Sosiţi în Sibiiu. în 22 iunie 1895. Hotel Neurihrer. I. Kalay, advocat din Buda­pesta. Nedelovits, M. Handel, Berzei, Gehma­cher, din Viena, toţi comercianţi. Hot­el Haberman, K. Loeble, comerciant din Bucureşti. Medicinae universae Dr. P. Cioranu Medic pentru boale de femei, Accoucheur şi medic la băile din [1256] 12—17 FRANZENSBAD Stefanstrasse „Villa K­önigshof„. coccccccccccco Borsa din Budapesta. Din 19 Iunie n. 1895. Renta de aur ung. 60/0.................................... „ de aur ung. 4%.................................... „ ung. val. col. 4 %.................................... împrumutul căilor ferate ing.............................. Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l-a emisiune)................................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune).................................................... Bonuri rurale ung.................................. , „ „ croate slavone.......................... Obligaţiunile desp. regaliilor............................... împrumut cu premiu ung.................................... Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . Renta de hârtie austriacă.................................... „ de argint austriacă.............................. . „ de aur austriacă.............................................1 Locurile austriace din 1860 ............................... Acţiunile băncii austro-ungare............................10 „ „ de credit ung............................. ii ii ii ii austr. ..... Scrisuri fondate ale institut, de cred. si economii „Albina“.........................................­­­ Argintul...................................................] Galbeni împărătești.............................................. Napoleon­ d’ori................................................... Mărci 100 imp. germane.................................... Londra 10 Livers sterling­..........................­ 1 Presiunea atmosf. în mm. (Mediul lunar 127.1) — 12.0 +22 0­ 7 8 2.20 3.— —.70 —.60 —.55 1.10 4.40 1 — —. 0 SO Cursul pieţii din Sibiuu. Din 20 Iunie n. 1895. Hârtie-monetă română Lire turceşti . . . Imperiali..................... Ruble ruseşti . . . Observată 726.8 Diferenţa din preziuă.­­0.2 Staţiunile Temperatura după Celsius Presiune atmosf. în mm. Maximul şi mi­­mul de temperatură Tempera­tura Celsius Direcţia vântului Vântul direcţia tăria Budapesta . . 764 + 15.9 NV8 Sănisar . . . 761 - 16.1— — Cluj . ... 761 + 14.0—­­­Orşova . . .— — — — Arad . . . 761 + 14.4V 3 l­anciova . . 761 + 15.0 NO2 Sominţe Cualitatea per Hect. Preţul per 100 chilogr. Cualitatea per Hect. Preţu 100 « dela până dela­­ Grâu Bănăţenesc nou 75 76 Grâu dela Tisa „ 75 76 Grâu „ Pesta „ 75 76 Grâu de Alba-Reg. „ 75 76 „ „ Baclea „ 75 761 Grâu ung. de Nord,, 75 76I 86minte, Cualitatea Prețul vechi ori noue Soiul per Hect. 100 ch dala 1 Secara Orz »» Oves Cucuruz (porumb) Mei'u Hrişcă de nutreț de vinars de bere bănăț. de alt soiu 70—72 60—62 62—64 64—66 39-41 75 75 .9 Grâu Sept.-Oct. Mart.-Apr.1 7.61 U Cucuruz Maiu-Iun. Bani OO ek 6.41 Is tt Iulie-Aug. 6.54 US. Ovăs Mart.Apr. r­ i ’­ Oct.|i — Product© diverse Soiul 6.35 6. 6.30 6.75 6.70 6.’— I U fc. st s Ou dela I 35.­65.56­ 33.—1 Sim. de trif. ii Oleu de rap. Uns. de porc ft Slănină ii Său Prune Lictar­ii Miere »— Ceară Spirt Lucerna ungurească roşie rafinat dela Pesta dela ţeară svănd ană afumată slavon, nou bănăţenesc brută galbină străcurată de Rosenau brut Drojdiuţe de spirt 50.— 18.75 17.— Cump. 9.57 vănd. „ 10.74 „ „ 9.70 „ „ 1.80 „ Bursa de Viena. Din 19 Iunie n. 1895. Renta de aur ung. 6%.................................... ii ii ii ii 4°/#........................................1 Renta ung. v. c. 4%.................................... Împrumutul căilor ferate ung..................................1 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l-a emisiune)........................................................­. Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)......................................................... Bonuri rurale ing................................................. , „ „ croate-slavone................................ împrumut cu premiu ing............................... i Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin. . p. Renta de hârtie austriacă........................................i­ „ „ argint austriacă.........................................ii „ „ aur austriacă.........................................j. Losuri austriace din 1860 ............................... Acţiunile băncii austro-ungare..............................io­ „ „ de credit ing.................................4³ „ i, de credit aust.................................4. Argintul............................................................. Galbeni împărătești.............................................. Napoleon d’ori........................................................ Mărci 100 imp. germane.........................................../ Londra 10 Livres sterlingi............................... Pag. 51 la 19 Iunie n. Bursa de București. Din 80 Maiu v. — 4 ore p. m. Renta rom. per 1876 5% Renta română amort. 5°/0 Renta (Schuldverschreib) . Oblig. de stat C. F. R. 6% . Renta rom. (Rur. conv.) 6% • Împrumutul municipal 5°/o Scrisuri func. rurale 5°/0 . Scrisuri func. rurale 7% . Idem urbane 7°/o .... „ n­ 6°/„.... „ „ 6%. • • . Banca-Naț. (100 lei vers. intr.) Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs.) Soc. de Asig. Naţ. (200 lei vărs.) Soc. rom. de reasig. . Socr. de con (250 lei vărs.) . Oblig. Cassei Pensiunilor . Agio........................................... Schimb. Agio Pentru redacţie şi editură responsabil: loan Ciont Proprietar: T. ti­viu Alblisi, VI Londra 3 luni .... o «*......................... Berlin 3 luni............................. cek............................. Paris 3 luni............................. .­ cek....................... Viena.................................... C» 1< lt i 14( 41 41 1 1( 21

Next