Tribuna, noiembrie 1895 (Anul 12, nr. 244-267)
1895-11-26 / nr. 264
Nr. 264 Sibiiu, Duminecă, TRIBUNA 26 Noemvrie (8 Decemvrie) 1895 Pag. 1057 Nici unul. Aceasta o ştiu foarte bine domnii corespondenţi, căci altfel ar fi eşit eu dovezi. Chiar şi clubul s’a convocat la insistenţacelui tiner dependent (funcţionar) dela are „săteanul“ pretinde cerul şi pământul, pe când pe oameni independenţi ii scusă şi operă cu mânile şi cu picioarele. Tot acel fier a făcut toate proposiţiile în şedinţa lubului, ceea ce dovedesc şi protocoalele luate , cercetarea de la pretură expunându-se şi legeri, cum a fost acum la alegerea suplimioare din Mărgineni, unde solgăbirăul ’l-a meninţat cu gendarmii. Dar’ spuneţi, vă rog, că în acţiunea omită de dl deputat Dr. N. Şerban, contrauternicilor de la comitat sprijinitu-’la vre-un bătrân“ ? „ Susţinutu-’l-au Românii ? Nici decum. Pe când contrarii versau ură şi foc şi bîerau din toate părţile contra lui, blajinii români, tăceau ca peştii în apă, pare-că aveau oţi oue în gură. Chiar şi aceia ’l-au lăsat în „Stich“, oni cu o zi mai înainte au aprobat şi ’l-au mbărbătat la acea acţiune. Ca încheiere declar, că nu animosităţi ersonale m’au îndemnat se scriu acele coespondenţe, liber sânt de aşa ceva, ci singura dorinţă, că combătând râul în publicitate o poată urma sanarea. Cu mult mai mare plăcere aş scrie despre acte, cari înalţă inima şi te umple de buurie, căci de amărîciuni sătui sântem peste Corespondentul. Adunarea generală „Reuniunii femeilor române din Abrud şi AbrudsaG, ţinută în S/20 Sept. a. c. (Urmare şi fine). 2. S’a cetit raportul comitetului despre agendele acestuia dela adunarea generală inută la 8/20 Sept. 1894 până în present, lin care se vede, că comitetul în decursul acestui an, a ţinut 7 şedinţe, şi că averea remniunii a crescut la suma de 12.748 fl. 25 , pe lângă care mai este fundaţiunea Zoei Cornelia Cirlea, care se administrează separat şi care se urcă la suma de 580 fl. 35 cruceri. Acest raport s’a luat spre ştiinţă şi s’a alăturat la protocol. 3. Raţioeiniul ailându-se a fi exact şi la ordine, s’a acceptat şi d-nei casseriţă Silvia Cea, s’a dat absolutor, votându-se mulţumită. 4. S’a cetit budgetul pe anul 1895/96 propus de comitet şi s’a primit întocmai, într'o sumă la intrare cu 841 fl. 65 cf. şi la eşite cu 582 fl. Pentru înscrierea membrilor noi şi încassarea taxelor s’a ales o counisiune in persoana d-nelor: Letiţia Stoica şi Lucreţia Adamovici şi a dlui loan David şi s’a suspins şedinţa pe 20 minute. Peste 20 minute redeschizându-se şedinţa, comisiunea exmisă raportează, că s’au incassat dela doamnele, domnişoarele și domnii de fața cu totul suma de 58 fl. 6. Venind la ordine alegerea comitetului, s’au reales cu unanimitate toate doamnele cari au fost în comitet, pe lângă cari s’au mai ales: ca membră ordinară doamna Letiţia Stoica, şi ca membre suplente doamnele : Cornelia Danciu şi Silvia Popoviciu. Ear’ ca bărbaţi de încredere domnii: Alexandru Filip, Mihaiu Cirlea, Aurelian Danciu, Dr. Laurenţiu Pop şi Romul Furdui. 7. La propunerea comitetului de a se mai face unele reparaturi la casele donate Reuniunii, ca în acest mod putându-se închiria partea din parter se se formeze un nou isvor de venit pentru reuniunea noastră, adunarea generală a decis, ca se se conducă un espert, sa facă un preliminar și încă înainte de expirarea anului se se convoace o adunare generală extraordinară, în care apoi se se decidă în merit despre reparare. 8. La propunerea dlui Lanes Ghiurchescu s’a decis, ca vorbirea de deschidere sâ se fee întreagă la protocol. 9. Pentru verificarea protocolului s’au ales doamnele: Letiţia Stoica, Silvia Popoviciu şi dl Mihaiu Cirlea. 10. Domnul Mihaiu Cirlea în numele celor presenţi a mulţumit doamnei presidentă pentru zelul, prudenţa, energia şi abnegaţiunea rară cu care a condus afacerile reuniunii noastre, şi a rugat-o ca şi pe viitor se binevoească a-şi continua lucrarea cu aceeaşi prudenţă şi însufleţire românească, urându-’i cu toţii „Sâ trăească!“ 11. în fine doamna presidentă mulţumind celor presenţi pentru viul interes şi seriositatea cu care au participat şi la această adunare, a declarat adunarea generală de închisă. Abrud, 27 Octomvrie 1895. Alexandru Ciura. La Abonament lunar pentru Decemvrie st. v. — cu preţurile din capul foii — invită Administraţiunea ziarului „T31BU5IA“. CRONICĂ Sibiiu, 7 Decemvrie n. Alegerea din Făget. Ni se raportează, că la alegerea din Făget, ţinută in 4 Dec. au fost o mulţime de popor românesc din cari chiar şi — reverenzile nu au lipsit. După proclamarea lui Graenzenstein, ceea ce s’a efectuat la moment nefiind contracandidat, s’a împărţit alegătorilor prin juzii comunali câte 1 fl 50 şi 2 fl. pentru trăsură. Numai din Bujor au fost 14 alegători din 21!! Sărmană turmă ce nu ascultaţi de păstorii tăi, sărmani păstori, cari nu vă ştiţi în frâna destrăbălată turmă! Până când vom fi osândiţi să auzim tot triste ştiri!* Achitat. Din Alba-Iulia ni se scrie, că bravul ţeran Savu Oprişor a lui loan, din Ocna, pe carel-a apărat la pertractarea finală, din Alba-Iulia, distinsul advocat Dr. Ioan Mateiac, şi care a fost judecat de cătră tribunalul din Alba-Iulia la 21 zile arest, în urma recursului ce s’a înaintat în contra sentenţei tribunalului, tabla regească din Cluj prin sentenţa nr 2676/95 ’i-a achitat de sub acasa delictului de agitare circumscris în aul 174 al codicelui penal.* Românii şi Saşii. „Kronstädter Tageblatt“ publică o corespondenţă din Codlea în care li se scrie, că la întregirea comitetului comunal de acolo, Saşii au fost divisaţi în două partide, în Saşi verzi şi Saşi bătrâni. Românii însă compacţi, în număr de 107 alegători, au venit cu toţii şi au votat pentru cei 5 candidaţi români. Saşii, cari formează majoritatea mare a comunei, erau astfel periclitaţi de a-şi căpăta în fruntea lor un comitet românesc. Iute au înţeles însă situaţia şi unindu-se de timpuriu au isbutit cu candidaţii lor. Purtarea Românilor ne face cinste!* Femeile din Hódmezö-Vásárhely. Sub acest titlu scrie „Dreptatea“ următoarele : Din comuna curat maghiară Hódmező-Vásárhely zi de zi sosesc ştirile cele mai grozave despre moralitatea poporaţiunii de acolo. „Alföld“ din Arad primeşte de la corespondentul său următoarele ştiri: Căpitanul poliţiei Foka cercetând după o bandă de otrăvitori, a dat de o serie întreagă a caşurilor de ucidere a copiilor mici. Soţia unui Kleinhart Abraham a fost deţinută, deoarece în casă la dînsa s’au aflat mai multe obiecte, cari sânt în legătură cu machinaţiuni păcătoase. O droaie întreagă de femei au ajuns până acolo încât deţinerea lor e aşteptată în tot momentul. în causa femeii Zsotăr Juliana, deţinută în săptămâna trecută, cercetările au descoperit deja un fapt îngrozitor. Femeia fără suflet trăia un concubinaj cu un muncitor şi simţindu-se din nou mamă, s’a decis să se scape de fetiţa sa nelegiuită de un an şi jumătate. Sistematic o lăsa să flămânzească, o maltrata, batea şi chinuia, car’ la 24 Noemvrie cu o lovitură aplicată în capul nenorocitei fetiţe o omorî. Capul fetiţei a crepat în două, crerii îi stropiră padimentul odaiei, car’ victima căzi moartă la pământ. Cu sânge rece a mers bestiala mamă la medicul cereual Weisz şi şi-a anunţat „caşul de moarte“, la secţionare însă s’a constatat omorul. — Pe piaţă cu ocasiunea unui tîrg poliţia a deţinut două fete. Una se chiama Gyarmati Iulia, cealaltă Csontos Iulia Ambele vindeau ziua la ameazi otravă. Trase la răspundere ambele îşi contraziceau, dar’ că de unde ’şi-au câştigat otrava, nu au putut nici una, nici alta să dee desluşiri. — Poliţia a mai făcut descoperiri şi în afacerea misterioasă a dispariţiunii, încă în primăvară, a unei fetiţe din institutul de caritate. Din Tisa a fost scos cadavrul unei fetiţe de 6 ani. Cadavrul era ghemuit într’un sac şi deoarece începuse a se descompune, a fost înmormântat. Poliţia a supus unui interogator pe fata Zsadănyi Rozi, careşi-a electat fatiţa sa de 6 ani în institutul de caritate, a adoptat-o apoi cu muncitorul Rădei Mihály şi soţia acestuia, dela cari într’o seară au dus-o astfel, că fetiţa nu s’a mai reîntors. Poliţia a eruat causa aceasta şi a descoperit toată crima, car’ criminalii vor fi predaţi în timpul cel mai scurt tribunalului. Ce corupţiune teribilă. „Kultur-egylet“ unde eşti ?!% Vifor pe Marea-Neagră. Se anunţă telegrafic din Viena, că în urma unui vifor teribil s’au întâmplat în diferite porturi a Mării- Negre o mulţime de nenorociri. Dupâ cât s’a putut erua până acum, s’au cufundat cu totul vre-o 30 corăbii mai mici. Numărul oamenilor înecaţi se urcă la 70 —80. * Mare incendiu în Bucureşti. Cetim in „Timpul“: „Azi dimineaţă (6 Dec.) se răspândise ştirea prin capitală, că teatrul Maican şi întreaga aripă, unde erau mai înainte tribunalele sunt în flăcări. Sute de oameni, de prin toate părţile Bucureştiului, alergară numaidecât la faţa locului spre a se convinge de acest trist adevăr. Focul era încă în putere în vechia clădire, care teatrul Mihian devenise aproape o ruină. E ceva serios, cum a putut să se consume cu atâta putere acea măreaţă şi solidă clădire a teatrului Maican. Şi tot atât de curios e faptul cum a putut să fee foc o clădire ca aceea, încălzită cu calorifer şi iluminată cu electricitate. Din cercetările făcute reese, că probabil focul ar fi luat naştere la bufetul teatrului. Nu se poate şti exact ora, când a luat naştere focul. Teatrul a fost închis la orele 1 şi la orele 3 tot teatrul şi jumătate din vechia clădire erau în flăcări. Focul s’a propagat cu o iuţeală miraculoasă, numai în câteva minute, peste tavanul teatrului, s’a comunicat la scenă şi s’a întins pe sub scenă, astfel că acea mare şi frumoasă clădire nu era acum decât un cuptor imens din care isbucniau în toate părţile nori de fum şi limbi de flăcări în momentul când scriem aceste rînduri — orele 2 — focul arde încă înăbuşit şi cu greu va pute fi stîns până seara. Pagubele sânt foarte mari, după unii ar trece de un milion. S-a distrus cu totul teatrul Maican, toate decorurile, mobilierul și mai toată vechia clădire, unde erau odinioară tribunalele. Amândouă clădirile, atât teatrul cât și casele din dreapta, sunt asigurate la societatea „Dacia“ pentru suma de 330.000 lei, ceea ce, după spusele proprietarului, nu representă nici a patra parte din valoare. * „România Musicală“, revistă musicală-teatralâ-literară, ce apare la Bucureşti sub direcţiunea dlui Const. M. Cordoneanu, Nr. 22 din 15 Nov., a apărut întregul număr cuprins variat şi interesant, amintim îndeosebi „Opera română“ de C. M. Cordoneanu şi „Părerea lui Antonie Rubinstein asupra lui Wagner“.* „Vieaţa“, numărul de la 19 Noemvrie publică din peana dlui Al. Vlahuţa o dare de seamă asupra romanului „Apărarea unui nebun“ de Suedezul Strindberg. Deasemenea publică o dare de seamă, mai scurtă, despre volumul din „Biblioteca pentru toţi“ ce cuprinde lucrărie regretatului nostru colaborator loan Popovici-Bănâţeanu. Aduce apoi o novelă de I Gorun, poesii de Artur Stavri, I. Colgiu, St. O Iosif, care dl I. Găvănescu termină studiul d-sale asupra lui Gr. Alexandrescu.* Ştire teatrală. Direcţiunea teatrului orăşenesc ne roagă a face cunoscut, că de Luni în 9 c.va paşi pe scenă, ca oaspe pentru mai multe seri, sărbătoritul comic al teatrului privat ces. reg. „Carol“ din Viena, dl Iulius Wittels. Ştire binevenită pentru adoratorii masei vesele! Posta redacţiunii. Dlui I. Saturn, preot în M. Scrii bine. Nu am încheiat însă discuţia cu acea foaia şi astfel nu se pot publica cele ce mi-ai trimis. Din public.*) Nefiind în stare a răspunde în parte, fiecăruia aducem pe această cale mulţumirile noastre adânci tuturor numeroşilor prieteni şi prietene, cari din incidentul dureros a răposării scumpei şi neuitatei noastre copiliţe Viorica, au grăbit a împărtăşi sincerele condolenţe şi participarea lor la durerea noastră nemărginită D-zeu să-’i răsplătească şi să-’i cruţe de asemenea lovituri crude! Dej, la 3 Decemvrie n. 1895. Cu distinsă stimă: Dr. T. Mihali şi soţia Recunoştinţa şi mulţumită. Astăzi la 28 Noemvrie a. c. s’a terminat şi dat în seamă lucrul săvîrşit cu zugrăvirea bisericii gr.-cat. din Ardan, care a reuşit peste toată aşteptarea. Dl Ioan Baciu, preot din Şoimuş şi dl Iosif Liuba, tinărul zugrav bisericesc ca asistent al dlui Baciu a secerat mari laude din partea poporului, pentru acest lucru pompos şi au fost premiaţi. Pentru care lucru vrednic de toată lauda curatorimea bisericească a decis a te aduce mulţumită şi pe calea jurnalisticei Ardan, la 28 Noemvrie 1895. Andreiu Palimeti, preot gr.-cat.; Gregoriu Taloş, învăţător; Vasile Odaie, curator primar; Pavel Andrecuţ, primar; loan Negrea Artene, loan Mihalea Gavril, loan Costinea, Ioan, loan Ursu, loan Pop. Pentru cale cuprinsa în rubrica aceasta redacţiunea nu primeşte răspunderea MAI NOU. Memoriile lui TaafFe. Se scrie din Viena, că zilele acestea va apare de sub tipar Memoriile lui Taaffe, pe care singur decedatul bărbat de stat le-a scris şi a rangiat pentru tipar. Vor fi cu totul 20 coaie. * Alegerile în România- Dintr’o telegramă ce primim aflăm, că alegerile pentru col. I. de Cameră se petrec în ordine. Oposiţia îşi dă toată silinţa, ca în Cameră se poată pătrunde cel puţin câţiva dintre foştii miniştri conservatori. Mâne va fi la Galaţi balotagiul între dl L. Catargiu şi candidatul liberal. Bibliografie. Au apărut numerii 2 şi 3 din al IlI-lea an al preţiosului jurnal „Amicul Progresului Român“ cu următorul sumar: Din scrierile Maiestăţii Sale Reginei. — Cronica. — Agricultura. — Economia vitelor. — Avicultura. — Apicultura. — Viticultura. — Viticultura. — Finance. — Ştiinţe. — Etnologie. — Medicină Occultă. — Medicină Populară. — Industrie. — Industriile naţionale. — Morile române etc. etc. Suplementul literar. — Câştigul cel mare, nuvelă. — Copilul lăpădat, roman de actualitate. Cele 24 fascicole anuale în mare format , pe două coloane, formează un foarte frumos volum de aproape 1200 pagine, având număroase ilustraţiuni în Xilografie, Zincografie şi Fototipie. Jurnalul „Amicul Progresului Român“ este indispensabil tuturor ce locuesc în oraşe şi la ţeară. Atragem atenţiunea onor. noştri cetitori îndemnându-ş i a se abona la acest preţios jurnal. Abonamentul 9 fl pe an, pentru învăţători şi preoţi 8 fl., plătiţi înainte prin aandat poştal la Administraţie, 140 str. Ţeranilor, Bucureşti. A apărut în editura librăriei Carol Müller: „ Un an de luptă“ de A. Vlahuţă, 248 pagine, preţul 2 lei 50 bani. Biblioteca pentru toţi Nr. 22 Havier de Maistre: dictoria împregiurul odăii mele", una din operele cele mai fine şi vestite ale literaturii franceze, care de Ioan Popovici-Bânăţeanu a apărut „Din vieaţa meseriaşilor“. Novele admirabile ale unui talentat scriitor bănăţean şi unul din numerii cei mai frumoşi şi mai interesanţi ai „Bibliotecii pentru toţi“. Din Bucureşti primim o carte întitulată „ Irepresentarea proporţională a minorităţilor, studiu asupra sistemelor electorale“ de Dimitrie S. Neniţescu, doctor în drept şi în ştiinţele politice, inginer hotarnic. Pentru cei, cari luptă pe terenul politic cartea dlui D. Neniţescu este o lectură instructivă şi interesantă. Cartea deşi mare, costă numai un leu. Preţul mărfurilor. Piaţa din Mediaş. Data 5 Decemvrie n. Grâu hectolitru fl. 4.50 până fl. 5.—; grâu mestecat fl. 3.50 până fl. 4.— ; săcară fl. 3 60 până fl. 3.75; orz fl. —până fl. —; ovăs fl. 2.35 până fl. 2.50 ; cucuruz fl. 3.— până fl. 3 75; mazăre fl. 5.— până fl. 5.20; fasole fl. 5.— până fl. 5.25; linte fl. —.— până fl. —; sămânţă de cânepă fl. 4.— până fl. 5.— ; sămânţă de in fl. 6.— până fl. 7.— ; cartofi fl. 1.10 până fl. 1.50; mălaiul fl. —.— până fl —; său brut 100 chilogrami fl. 20.— până fl. 24.— ; lumini de său turnate fl. 36.— până fl. 38.— ; unsoare de porc 100 chl. fl. 70.— până fl. 80.— ; slănină 100 chilo fl. 45.— până 70.—; săpun 100 buc. fl. 20.— până fl. 30.— ; cânepă fl. 30.— până fl 32.— ; fân fl. 1.80 până fl. 2.20; carne de vită chile 40 cr.; carne de vițel 32 până 40 cr.; carne de porc 48 până — cr.; carne de oaie 20 până 24 cr.; ouă 3 cu 10 cr. Căiindarul zilei. 26 Noemvrie (8 Decemvrie) 1895. Iulian, Cuv. Alipie. Gregorian. (I) 7 Năs. Soarele, răsare 7.33 apune 3.56 m. Buletin meteorologic. Sibiiu, 7 Decemvrie n. 8 ore dimineaţa. Din ţeară 7 Dec. n. 7 ore dimineaţa. Teatru orăşenesc la Sibiiu. Duminecă, în 8 Decemvrie n. 1895. La orele 3 după ameazi: „Niobe“. Vodevil în 3 acte. La orele 7 seara: „Der HeiratsschwXndler“. Farsă cu cântări în 3 acte./ I Presiunea atmosf. in mm. (Mediul lunar 725.9) Temperatura după Delvina Staţiunile Presiune atmosf. In mm. Maximul şi minimul de temperaturi Direcţia vântului Observații Diferența din prezint 716.1 —3 9 —11 5 —4.8—12 2 80 Temperatura Celsiua Ventul direcția tăria Budapesta . . 760 + 11.9N 3 Sătmar . . . 760 + 15.2 SO2 Cluj .... 753 + 17.0V 2 Orșova . . . ---+ —•— Arad . . . 761 + 9.8— Paneiova . . 7614- 13.0V 2 Borsa de mărfar! dio Budapesta dela 5 Dec. n. 1895. O tirani plaţii din Sibiiu. Din 7 Decemvrie n. 1895. Silminţe Grâu Bănăţenesc nou Grâu dela Tisa Grâu „ Pesta Grâu de AlbarReg. ” „ „ Baclca „ Grâu. ung. de Nord „ 3 îi 77 77 77 77 77 77 Preţul per 100 chilogr. dela P&U& 6.110 6.65 6.61 6.60 6 70 Seminţe, vechi ori noue Solul 6.70 6.75 6.70 6.70 6.80 2« ct . s» 78 78 78 78 78 78 Dualitatea per Hect. Prețul per 100 chilo dela p&n& 6 65 6.75 6.65 6.65 6.80 6.80 6.85 6.75 6.80 6.90 Prețul per 100 chilogr. cfela până Săcară Orzii (hrăa Cucuruz (porumb) Meiu Hrişcă de nutreţ de vinars de bere bănăţ. de alt soia 70—72 60—62 62—64 64—66 89—41 76 75 6.35 5.5 50 6 80 6.19 45 1 40 6 ii. 5.20 6 39 8 6.50 446 5.75 Grâu Sept.-Oct. ---. —- --.— d Mart.-Apr. O6.916 93 g Cucuruz Maiu-Iun. al14.46 O tt) 4.48 ) Iulie-Aug.*8 6.136 15 S. Ovăs Iunie --. ---1* --.--II Oct Cursul Producte diverse Soiul dela p&n& Săm. de trif. Lucernă ungurească 88 -48.— V roșie 36-43.— Uleu de rap.rafinat— — Uns. de porcdela Pesta 59.6064.— 9 »> dela ţeară— — 1 Slănină svăntată 63 —53 bO 1 »1 afumată 58 5069 50 s Său— — « Prun« 15 7516 -1 Lictar slavon, nou 16 7517.— ( 1) bănățenesc 17.17.50 Miere brută— — 1» galbină străcurată— — Ceară de Rosenau— — Spirt brut— — »1 Drojdiuţe de spirt— — Hârtie-monetă română Lire turcești . . . Imperiali..................... Ruble rusești 100 k Galbeni Gump. 9.3 vând. 9.58 „ 10.50 „ 10.60 „ 9.62 „ 9.61 • » 128 ISO » 6.65 6.70 Bursa din Budapesta. Din 6 Decemvrie n. 1895. Renta de aur ung. 6% . . . „ de aur ung. 4% . . . „ ung. val. col. 4»/. . . . împrumutul căilor ferate ung. . Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ang (l-a emisiune)..................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ang. (2-a emisiune).......................... _ Bonuri rurale ung................... „ „ croate slavone . Obligaţiunile desp. regaliilor. . Împrumut cu premiu ung. . . Locuri pentru regularea Tisei şi Sngb«din Renta de hârtie austriacă. . n de argint austriacă. . n de aur austriacă. . . Locurile austriace din 1860 . Acţiunile băncii austro-ungare ii ii de credit ung. Sensuri fonciare ale institut, de cred. si econoa „Albina“ ... Argintul .... Galbeni împărătești. Napoleon d’ori . , Mărci 100 imp gormase . Loadra 10 Liversterniagi 120.60 98.25 123.— 119.50 100 50 97.— 98.25 100— 164.— 140.- 99.- 99.-120.— îoio!— 100.75 6.71 9.58 6905 121 05 Borsa de Viena. Din 5 Decemvrie n. 1895. Renta de aur ung. 6°/«..................... „ » o ii ii d0/. ..... Renta ung. v. c. 4»/.......................... împrumutul căilor ferate ung............................. Amortisarea datoriei caiorferate de Out line (1-a emisiune).......................... . Amortisarea datoriei căilor ferite de Ost ane. (2-a emisiune).......................................... Bonuri rurale ing........................ ne croate-slavone.......................... împrumut cu premiu ung. Losuri pentru regularea Tisei ăi Sechedin Renta de hârtie austriacă. . . . . ii ii argint austriacă. „ „ aur austriacă................................ Losuri austriace din 1860 . Acţiunii« băncii apatre-ongare ! ] ) * ' ii ii d« credit ung........................ .ii i. de credit ansi. .... Argintul.......................... Galbeni împărătești Napoleon d’ori. . . . . | Mărci 100 imp. germane . ! ', Londra 10 Livrei sterling! *****' 120.7 98.— 123 — 119.50 100.40 96 30 101 -167.50 147.99 56 99 56 ISO 80 1013 -438 - 241.h.n 9.60 69.05 121 - Bona d« Baom»fdl. Din 23 Nov. v. — 4 ore p. m.. Pentru redacție şi edituri Proprietar: Renta rom. per 1876 6% Renta română amort. 5% Renta (Schuldverschreib) . Oblig. de stat C. F. R. 60/0 Renta rom. (Rur. conv.) 6% împrumutul municipal 5% Scrisuri func. rurale 5°/0 . Scrisuri func. rurale 7“/0 . Idem urbane 7%. ii » «*/.. • . „ „ 6 •/.. . , Banca-Naţ. (100 lei vers. intr.) Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs.) Soc. de Asig. Nat. (200 lai văr Soc. rom. de reasig. . Socr .de cou (250 lei vărs.) Oblig. Cassei Tensiunilor , Ano.................................... Ciasa Schimb. Londra 8 luni „ cek . Berlin 9 luni, „ cek . Paris 3 luni . „ cek . Viena . . .» • • « Agio . . .