Tribuna, noiembrie 1896 (Anul 13, nr. 241-264)

1896-11-26 / nr. 260

Nr. 260 Avem numai trei ziare, şi toate se luptă cu lipse materiale, fiind puţin sprijinite, puţin abonate şi mult prigonite de guvern prin pro­cese. De aceea exclamă autorul: Sprijiniţi din toate puterile presa ! — (Nr. 259) reproduce un articol din Magyarország, care se ocupă cu răspunsul ce i-a dat Bánffy la interpelarea făcută în dietă asupra m­essgiului de tron, zicând el, Bánffy între altele că: „cuvântul de tron este așa un ce, pentru care responsabilitatea cade pe guvern“. CRONICĂ Si­biiu, 7 Dec. n. 1896 Dr. Dumitru Radu, noul episcop gr.-lat. al Lugoju­­i, astăzi, L­id­, a depus jurământul de fidelitate în mânile M. Sale a Monarchidui Sn V­i­e­n­a. După cere­moniile obicinuite la depunerea jurământului, noul episcop a fost primit în audienţă privată din partea M. Sale. * La temniţă. Economul Achim Rădoiu din Apoldul-de-jos, a întrat azi la am­eazi în închisoarea de aici, spre a ’şi face osânda de 2 săptămâni temniţă de stat, de care a fost învrednicit pentru o agitaţie împotriva Jido­vilor.* Pentru congres. In diecesa Aradu­lui s’au ales până acuma următorii deputaţi preoţeşti, pentru congresul naţional al biseri­cii gr.-ort. române. In cercul Arad—Radna: părintele Vasi­le Beleș protopresbiter în M.­Radna. în cercul Birchiş—Chiseteu: protosinceluî Augustin Hamsea. în cer­cul Şiria—Ienopolea : părintele George Po­po­vi­ci, protopresbiter în Şiria. în cercul Timişoara—B. Comloş : păr. Dr. Traian Pu­ţi­ci, protopresbiter în Timişoara. în cercul Giula—Chişineu : păr. Vasil­e Man­gr­a, ie­romonah în Arad —în cercul Oradea mare— Pesteş. Prea cuv. ca păr. Iosif Goldiş, archimandrit, vicar episcopesc în Oradea­­mare. în cercul Ţinea Bellu : păr. Ni­col­a­e Roxin, protopresbiter în Tinea, încercui Beiuş—Vaşcău, păr. Ignatiu Pop, proto­­presbiter, ase­or consistorial în Arad. Liturgia sfântului Crisostom. Dl Nicolae Stef, autorul „Liturgiei Sf. loan Crisoatom“ ne anunţă, că preţul unui exem­plar e 50 cr. şi că pe poştă nu se expedează mai puţin de 2 exemplare. * Daruri pentru biserică. Ni se scrie: George Co­stea şi Rusu Lina au cumpărat pe seama bisericii gr.-cat. din Daia-sasească, protopopiatul Ibaşfalăului, un pahar de daruri (potir) în preţ de 30 fl., car’ Lina Rusu şi Nicolae Nichita o cădelniţă în preţ de 12 florini. — D-na Emilia Raţiu, învăţătoare în Petrovoselo (comit. Torontal), a dăruit bi­sericii de acolo o cădelniţă în preţ de 18 florini.• Academia­ Română. Sesiunea gene­rală a Academiei­ Român­e se va deschide la 11 Martie 1897. Ac­ademia va avu să decearnă în cursul acestei sesiuni premiile următoare : Năsturel Herescu de 12 000 lei, He­­liade Rădulescu de 5000 lei, Ads. machi de 5000 lei şi Lazăr de 5000 lei. * Comitetul naţional studenţesc din Bucureşti ’şi-a constituit biuroul astfel : Preşedinte: Vasile Al. Miculescu; dassar: Va­sile Pascal; secretari: d-nii Bucur Jinga şi Ioan Bontaş. * Demonstraţii la universitatea din Budapesta. Demonstraţiile mediciniş­­tilor din Budapesta au continuat şi Sâmbătă. De astă-dată însă demonstranţii au arangiat manifestaţi­uni de simpatie şi de alipire, şi anume faţă de profesorul Dr. Kotányi, când a în­trat în sala de prelegere. Emoţionat de ace­ste pvsţiuni, Kotányi a mulţumit studenţilor, promiţându-le, că senatul universitar va cum­păni cu dreptate pretensiunile lor şi sfătuin­­du-ş i a se purta vrednic şi liniştit. In ace­laşi sens le-a vorbit şi decanul Dr. Ajtar, care a permis demonstranţilor se ţină o întrunire chiar într’o sală a clinicei. Intruniţii au în­sărcinat o comisie de 25 cu redactarea unui Memorand, cătră corpul profesoral al facul­tăţii de medicină, cerând pensionarea profe­sorului Kovács. S’a mai hotârlt totodată, ca pe semestrul viitor nici un medicinist să nu se înscrie la cursurile lui Kovă­s. Memorandul e deja redactat şi va fi subscris de toţi me­­diciniştii.* împrumut naţional spaniol. Indu­striaşii şi bancherii din Santander s’au învoit se facă guvernului spaniol ofertul unui împru­mut de 400 milioane, fără camătă, cu condiţii da a se lansa obligaţiuni de câte 100 franci, cari vor trebui plătite în cei 10 ani după terminarea răsboiului. Grevă generală în Hamburg. Co­mitetul central al lucrătorilor din Hamburg a enunţat ieri greva generală. Conform hotăririi, de care am amintit în ultimul nostru număr, toţi lucrătorii din port au sistat munca. Astfel circulaţia portului a devenit cu desăvîrşire imposibilă. * Ciumă în India. Oficiul telegrafic Reuter anunţă, că mai mulţi europeni din Bombay s’au îrabo­năvit da ciumă. Doi din ei au şi murit deja. Mortalitatea în urma izbucnirii şi a altor boale contagioase e în creştere. * Apetitul unui uriaş, în oraşul Lille (Francia) a sosit de curând un uriaş, înalt de 21/o­ra. Constantin — aşa se numeşte colo­sul — e Helveţian de naştere. Acum e de 19 ani şi are o greutate de 155 chiar. Pi­cioarele sale sunt de 42 cm. lungi, manile de 26 cm., iar­ pălmile de 16 cm. late. Colosul ,are un apetit excelent, mănâncă pe zi de șese­ ori, consumând alimente de 12 —15 chilo­­grame.* * * Post de medic coronal. Pentru cer­cul Blajului se excrie concurs de medic cu sediul în Cinadia. Venitele medicului cer­­cual sunt: 500 fl. leafă anuală şi 150 fl. pau­­şal de călătorie, cari se plătesc lunar antici­pativ din cassa comunei Cinadia. De cercul sanitar se ţin cele 9 comune ale notariatelor Mânărade, Şoroştin şi Cinadia. Petiţiunile, prevăzute cu documentele necesare au a se adresa la protopretorul Blajului, Simonfy, până la 26 Dec. n. a. c. * Amintirea catastrofei de la Moscva. O parte a cetățenilor din Moscva a arangiat — după­ cum se telegrafează de acolo — o mare demonstraţie politică în amintirea grozavei catastrofe de pe câmpul Rodinskij, petrecută cu prilegiul încoronării Ţarului. Ce­tăţenii şi mai ales universitarii peregrinară în număr imposant la mormintele victimelor ca­tastrofei şi provocară şi preoţimea se ţină servicii funebrale. Preoţii refusară însă a lua parte la sărbarea morţilor. Universitarii por­niră spre ţintirim, dar­ nu fură lăsaţi în lăuntru. Impotenţi faţă de forţa armată, se retraseră înaintea universităţii, înaintea căreia se afla deja un regiment întreg d­egen­da­r­m­i. Studenţii începură a­lărmul. La acestea gendarmii împinseră pe studenţi în sala de călărit din faţa universităţii şi în­­cuiară porţile. Mai târziu, la ordinul telegra­fic al ministrului de interne, studenţii fură eliberaţi. Ucigaşii defraudantului în Var­şovia s-a petrecut zilele trecute o crimă ori­bilă. Un tinăr funcţionar de bancă, numit August Feigels, a defraudat din cassa băncii 14.000 ruble. înainte de a putea însă fugi, trei prieteni ai sei, complici la defrandare,­­l-au ucis și­­i-au luat banii. Ucigașii, între cari cel mai bătrân e de 20 ani, au ascuns cadavrul intr’o ladă, pe care au pus-o apoi pe trec. Lada a sosit la Lodz, de unde ucigaşii Excese militare. Din Brest (Francia) se telegrafează, că în noaptea de 4 Decemvrie n. mai mulţi subofiţeri şi soldaţi de la artile­rie au făcut mari turburări de stradă şi ca­­trierară cu săbiile scoase străzile, ameninţară pe trecători, stinseră felinarele şi năvăliră într’o cafenea, unde sparseră toate mesele. O ceată din ei afum­ă cu pietri în casarmă şi insul­ă pe oficerul de serviciu. Turburătorii se opusera poliţiştilor ameninţându-’i cu moarte, deasemenea se opus°ră şi patrulelor militare. S’au făcut mai multa arestări. Un sergent, care comanda o patrulă, primi o rană de sabie la cap; un agent de poliţie fu grav rănit. Sibiiu. Marţi, TRIBUNA „Unirea“ ţine se facă „constatări“ la adresa „Tribunei“ şi a „Gazetei Transilva­niei“, pentru­ că „au aflat de bine a da publi­cităţii amănunte din desbaterile sinodului“. „Unirea“ scrie: „Faţă de producţiile acestea (auzi acolo! R. „T.“) ţinem a constata­ că ase­menea publicaţiuni sânt de tot necuviin­cioase“ (auzi acolo! R „T.“). ...că cele comunicate nu sânt exacte (auzi acolo! R. „T.“). Fireşte noi nu putem rectifica, de­oare­ce atunci am că dă şi noi în păcatul, ce-­l combatem. (Auzi acolo ! R. „T.“). „Sapienţi sat“. (­ să nu mai fi umblat R. „Trib.“)ş 1 D. S. Miclescu. Din Botoşani se anunţă moartea valorosului bărbat Dimitrie Scarlat Miclescu. Decedatul a fost unul din bărbaţii cei mai iluştri ai Moldovei. Orator distins la divanul ad hoc al Moldovei, amic­­intim şi ministru al lui Cuza Vodă,­­ el s’a distins în toate mişcările mari şi gene­roase ca unul din cei mai luminaţi patrioţi ai generaţiunii eroice, care a îndeplinit uni­rea şi a înălţat România. în vremea din urmă D. S. Miclescu a fost preşedinte al Ligei cul­turale din Botoşani şi a făcut o vie propa­gandă pentru chestiunea naţională. Naţionalişti de paradă. Din o co­respondenţă mai lungă, primită din Caranse­beş, pe care însă nu o putem reproduce în­treagă, pentru­ că e prea personală, aflăm re­­gretablul fapt, că representanţa oraşului Ca­ransebeş a ales cu unanimitate de voturi de circ de onoare al oraşului pe co­­mitele­ suprem la Gabffy Imre din Lugoj. O chestie de gust a rivit la astfel de distinc­­ţiuni forţate, pe cari uneltele administrative totdeauna şi în tot locul le pot pune la cale. Dar’ e o ruşine pentru representanţii români din C a r a n s e b e ş, că au lăsat să se facă această „comedie patriotică* cu unanimitate de voturi prin urmare şi cu con­cursul lor. Când însă ştim aceea­ ce ni­ se scrie, că adecă ştirea despre „rara di­­stincţiune“, s’a dus noului coleg al lui „Metodic“ şi „Ioan Lungocean (figuri bine cu­noscute în Caransebeş), prin delegaţii comu­nităţii de avere: Ilie Curescu şi Patriciu Dră­­gălina, cari au fost poftiţi şi la prânz la Mă­ria Sa de comite­ suprem, am înţeles întregul roit al „comediei“. E caracteristic, că „Drep­tatea“ nu ştie nimica şi nu are nici un cu­vânt de reprobare la adresa „harnicilor“ naţion­­iş­i din Caransebeş, din incidentul acestui regretabil fapt.* voiau să o trimită tocmai la Odessa. Poliţia descoperi însă crima şi deţină pe ucigaşi, rari recunoscură totul. Cadavrul a fost retrimis la Varşovia.* înmormântare cu forţa. In Lugoj a murit zilele trecute o femeie română, care puţin înainte de moartea sa a trecut la Na­­zareni. De­oare­ce secta nazarenă num şi în­tre confesiunile recipiate, autoritatea civilă a dispus, ca moarta să fie Înmormântată în ci­­miterul gr.­or. Dar’ ajuns la cimiter, corte­giul funebru află poarta Încuiată, car’ pazni­cul cimiterului declară, că autoritatea biseri­cească a interzis înmormântarea acolo. Atunci însoţitorii sicriului începură a protesta; se născu o larmă mare. Scandalul părea deja inevitabil, când interveni în sfirşit poliţia şi moarta fu înmormântată cu forţa. Poliţia se teme acum de tulburări, de aceea câţiva po­liţişti păzesc neîntrerupt mormântul naza­­renei.* Bibliografie. A apărut nr. 7 din „Po­vestea vorbii“, cu următorul sumar: „Prin ceaţă“, de Ioan Gorun. — „Casa veche“, (poesie) de Artur Stavri. — „Nenoroc“, (nu­velă) de loan Adam. — „Prevestire“, (poesie) de St. O. Iosif. — „De la un congres*, (im­presii) de Petru Vulcan. — „în căsuță*, (poe­sie) de G. Murnu. — „Semnele vremii“, de Sandu. — „Nebuna“, (poesie) de I. Dafin. — „Ioana*, (nuvelă) de Th. Corbu. — Ilustraţie : Never. — A apărut: Revista critică literară din Iaşi. Cuprinsul: Iarăşi Începuturile ziaristicei române, de Av. Densuşianu. — Din datinile şi credinţele poporului român (Gineral), de S. Fl. Marian. — Etimologii româneşti: Cetera, de Ov. Densuşianu. —Dări de seamă: Jahres bericht I. (G. Weigand), da Dl. Densuşianu. — Glosar, colecţ. dlui Nie. Densuşianu. — Din revistele şi publicaţiuni­le ruseşti, de Al. Iaţimirschi. — Literatură poporală: Muntele de Criş. Colecţ. de Nie. Densuşianu. — Ghi­citori de S. Crainic. — Notiţe. — Biblio­grafie.* Ştiri mărunte. Regele Saxoniei a numit pe Archiducele austriac Otto ge­neral major. — Dl deputat Ca Ion Lecca a fost numit prefect al poliţiei din Bucureşti. — La Neoplanta stâncile de ghiaţă ale Du­nării au rupt podul de corăbii, ducând cu sine 18 corăbii. — La graniţa polonă au fost prinşi 6 soldaţi ruşi, desertori. — Elisa Fi­scher din Arad ’şi-a testat averea sa de peste 500 000 fl pentru întemeierea unei case orfana­le pe seama fetiţelor evreice. — Pe muntele Tatra s’au aflat îngheţaţi doi turişti germani. A (nmcimn X1.101 lâllIO r\ î»1i nA pl/UWtu. — Una la zi. — Cel­ ce e In stare se­ transmită în spi­ritul popoarelor gloria, răbdarea în lucrări, mărirea naţiunii şi iubirea de patrie se poate măguli a fi aflat cea mai propice constituţie de stat de a produce oameni mari. Fără în­doială, că oamenii cei mari sunt cari constitue puterea unui stat. Natura nu lipseşte a face se se nască In toate ţerile spirite şi cura­­giuri elevate, însâ trebue ajutată, ca se le poată forma. Ceea ce le formează, ceea ce le perfecţionează sânt sentimentele puternice şi impresiunile nobile, cari se respândesc în toate spiritele şi trec pe nesimţite de la unul la altul. Bossuet La Abonament lunar pentru Decemvrie st. v. — cu preţurile din capul foii — Invită Administraţiunea ziarului „TRIBUNA“ Steinbruch, datul mărcii poştale. P. T.­­ . La întrebările d­e mai multe părţi, avem onoare a clari­fi­a pe stimaţii noştri cumpăra­tori şi amici de afaceri, că fabrica noastră de bere, care la exposiţia millen­ară din 1896 a fost representată prin dl director Vat­er Fe­­re­nz, ca membru de juriu, a stat afară de concurs şi astfel lucru de sine înţeles, că nici n’a putut conta la distincţie şi nici n’a re­flectat. Cu toate acestea prin dăruirea din par-­­ tea înaltului guvern a medaliei de aur­ de stat, pe lângă recunoaşterea situaţiei şi­­ a activităţii întreprinderii noastre ne-a ajuns­­ aşa o distincţie, încât, considerând împregiu-­­ rares, că ne-a surprins, la tot caml ea umple I de bucurie şi satisfacţie pe toţi aceia, cari de zeci de ani s’au purtat cu încredere faţă de i productele noastre renumite şi la a căror în- i credere şi sprijin credem, că vom putâ conta ori-când şi In viitor, asigurându-’i totodată,­­ că noi întotdeauna ne vom intui a servi pe­­ cumpărătorii noştri cu cea mai mare culanţă şi atenţiune spre îndestulirea lor deplină. Cu toată Ru­ma Prima bererie ung. pe acţiuni. 26 Noemvrie (8 Decemvrie) 1896 Pag. 1039 Bibliografe. „Călindarul Poporului“ ,­ ­ pe 1897. — Anul acesta e al XII-lea de când apare „Călindarul Poporului“, unicul călindar româ­nesc cu desâvîrşire poporul, atât ca cuprins, cât şi ca limbă. El a mulţumit totdeauna aşteptările oamenilor noştri până şi a celor mai cetiţi, îndeosebi cel din 1896, pe care însuşi raportul literar al „Astrei* ’l-a numit „excelent“. CA pentru 1897 înse le întrece pe toate atât ca material, cât şi ca volum, având partea literară cu o întreagă coală mai bogată decât în anii trecuţi. întreg călindarul e de un colorit emi­namente naţional-poporal, notă exclusiv pro­prie lui în toată literatura noastră calinda­­ristica, de altfel destul de avansată. Materialul călindarului e nou, ales, plă­cut şi instructiv, care limbagiul limpede, po­poral, curat şi curgător. Călindarul poporului din est au presentă două nepreţuite inovaţiuni: se schiţează pe seama ţeranului nostru activitatea câtorva din­tre cei mai de valoare literaţi români, mai ales moderni, — în accepţia morală a cuvân­tului, — şi dă o cuvenită importanţă vieţii noastre politice, reasumând într’un amănunţit articol de fapte şi date positive, momentele de căpetenie ale vieţii noastre naţionale din Ianuarie 1896 până Septemvrie 1896. Din bogatul cuprins literar relevăm: Biografia dlui Dr. I. Raţiu, împodobită cu două portrete ale d-sale, unul dela 1861, în costum naţional, al doilea dela 1896 (după cea din urma fotografie). Biografia e scrisă detailat, cu date au­tentice, cu episoade interesante şi într’un stil românesc obiectiv şi măsurat, dar’ totuşi cald şi însufleţit. El ne dă o vină şi strălucită icoană la miniatură despre vieaţa şi activita­tea venerabilului president al partidului na­ţional român. Biografiei îi urmează nişte drăgălaşe „istorioare despre porumbi“; poesii de Ioan Neniţescu; anecdote de Dumitru Stăncescu; o schiţă literară despre mintosul Anton Pann, cu o „poveste a vorbii“ despre „pricini de ju­decăţi“ ; scrieri („Dimineaţa şi seara“) de doamna Colomb; o schiţă literară despre re­gretatul poet bănâţan Victor Vlad (Delama­­rina), cu două poesii de un haz nespus, scrise în dialectul logojănesc. Cu acestea se termină partea beletristică a calindarului, urmând articolul „Răvaşul no­stru“ de Ioan Scurtu. Articolul acesta, tipărit cu litere petit, să extinde pe 12 pagini. Inovaţiunea aceasta presentă o deose­bită valoare şi sperăm, că ea se va perfec­ţiona din an în an, până va deveni o com­pletă statistică a evenimentelor mari, ce vor urma a se petrece în vieaţa noastră. Partea economică a călindarului dease­­menea e lucrată cu pricepere şi îngrijire. Cât pentru partea calindaristică şi In­formativă, ea e cât se poate de bogată şi exactă. Valorosul Călindar al Poporului e cel mai ieftin Intre toate călindarele noastre, co­stând numai 20 cr. Dacă luăm în seamă taxa de 6 cr. timbru, reclamată de fiecare exemplar, şi rabatul ce se dă librarilor la desfacerea lui, pentru redigeare şi tipărire remân numai 10 ci. „Călindarul Poporului* n’ar trebui să lipsească din nici o casă românească, atât e el de bun, bogat, plăcut şi ieftin. Călindarul zilei. 8 Dec. 6. 1896 Iulian: Cuviosul Alipiu. Gregorian: (+) Zămislirea Născătoare. Soarele: răsare 7.52, spune 4.­8 m. Buletin meteorologic. Sibiiu, 7 Decemvrie n. 8 ore dimineaţa. Maximul fi minimul de temperatură Directa vintului Observată Diferenţa din preziu­t 717.8 — 42 + 9.5 410.1—0.3 1 SO Sosiţi in Sibiiu. în 6 şi 7 Decemvrie n. 1898. Hotel „împăratul Romanilor“. Melas, farma­cist din Cohalm. D-na Csiky cu fiica, 8. Csiky şi Q. Sándor, privatieri din Cluj. H. Bule, privatieră din Bu­cureşti. Kopal cu soţia, căpian din Mediaş. Witt şi Gerhardshuber din Sadu, Pauker şi Fleischer din Să­­lişte, toţi ingineri. Kootz din Sălişte, M. Heimlich din S­ A-Ujhely şi I. Pollak diin Budapesta, toţi comer­cianţi. F. Selszghy, inspector general, I. Dömgen, Hau­senblass, Doudon şi Neumann, toţi din Budapesta. Frankl şi Moldovan din Viena, toţi voiagiori. Switelnitzky, că­pitan din Ibaşfaleu. Dr. Mesko, medic şi Dr. Akoncz, advocat din Cluj. Lefkovics, comerciant din Salonta mare. Puian, preot. Hotel „Neurihrer“. Hecht, neguţător şi N. Dia­mant din Budapesta, F. Pollak din Marburg, G. Schön, T. Krauss, S. Willman, I. Janik, I. Kolm şi I. Berger din Viena, toţi voiagiori. Grünfeld, comerciant şi H Lang din Mediaş. M. Lang din Bistriţa, I. Bucşa şi K. Kammerberger din Cluj, toţi privatieri. Hotel „Habermann“. A. Leaker şi Sachara­­monteri din Budapesta. Teatru orâşenesc în Sibiiu. Marţi, 8 Decemvrie n. Bursa de mărfuri din Budapesta de la 5 Dec. n. 1896. Cursul pieţii din Sibiiu. Din 7 Dec. n. 1896. Bursa de Budapesta. Din 6 Decemvrie, n.1896. Renta de aur ung. 6°/. . . . • • e —.--­ ii ii ii ii 4°/s . . • e • . 122.50 „ ung. val. cor. 4°/» . . . t e . 98.76 împrumutul căilor ferate ung. . . . 121.75 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (l-a emisiune)............................. Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune)............................. . 104— Bonuri rurale ung............................ . 97— V­ii croate-slavone . . . . 97— Obligațiunile desp. regalilor . r­e . 100.10 Împrumut cu premiu ung. • • . 152— Losun pentru regularea Tisei si Seghedin . 1S9.50 Renta de hârtie austriacă . 1C9.50 „ de argint austriacă . 1CD.75 „ de aur austriacă . . 1?9.26 Losurile austriace din 1860 . --.--­Acţiunile băncii austro-ungare o e . 1015— „ „ de credit ung. . . * . “.--99 n »» » austr. . „ . . --‘-­Scrisuri fondate ale institutului de credit și economii „Albina“ .... . 100.76 Argintul.................................... Galbeni Împărătești .... 6.04 Napoleon­ d’ori............................. « e . 9.52 Mărci 100 imp. germane . . . . 68.82 London 10 Livres sterningi . • e . 119 80 Dramă în 3 acte, de Felix Philippi, începutul la 7 ore seara. Editor şi redactor responsabil: Teodor V. Păcăţian. Proprietar: Pentru „Tipografia“, societate pe acţiuni: V. H. Oressnandt. „Asia“­ Burta de Bucureşti. Burta de Viena. Din 5 Decemvrie n. 1896. Hanta de aur ung. 6"/, . V n i» tt 4 °/. . . Renta ung. v. c. 4"/, , Împrumutul căilor ferate ung. Amortisarea datoriei căilor ferate (1-a emisiune) Amortisarea datoriei căilor ferate (2-a emisiune) .... Bonuri rurale ung. . ., „ croate­ slavone . de Ost de Ost Seghedin Cassa 100 97 09 100 97 Presiunea atmoaf. In mm. (Mediul lunar 727.S) Temperatura după Celsius Săminţe fl I. li Preţul per 100 chilogr. I s­i 8­00 iR li Preţul per 100 chilo dela până dela până Grâu Bănăţenesc non Grâu dela Tisa „ Grâu „ Pesta „ Grâu deAlba-Reg. „ n­ o Badea „ Grâu ung. de Nord „ 77 77 77 77 77 77 8.05 8.29 8 15 8.15 8 26 8.15 8 25 8 20 8 20 8.80 78 78 78 78 78 78 8 15 8.25 8.20 8 20 8.30 8.20 8 30 8 25 8 25 8 36 Sfiminte, vechi ori none Spi ni Dualitatea 1 per Hect. I Prețul per 100 chilogi dela 1 până Săcară Or*­evi« Cacam. (porumb) Mein Hrişcă de nutreţ de vina.­s de hore biuăţ. dealt sein 70—72 CC—82 82—64 84—68 S3—AI 75 6.70 4.­ 6 10 6 50 5 70 4 25 415 11 75 5 39 6.76 4 35 5 90 8­ 6 50 4 30 4 20 12 25 5 60 ijj s. Grâu Cucuruz Ouă* 4S trept.-Oct. Mart.-Apr. Maiu-Iun. Iulie-Acg. Mmî.-Apr. 0 st­» „1 3«ig 8 17 4 — 5198 g î| A 8.18 4 01 6.— fiiva**-* solei 4»l» «i 1 & aAit»» § ii IOr SăM. de trif. o Oleu de rap. Uns. de porc Slănină ii Sfe Prune Lictar Miere Ceară Lucernă ungurească roşie rafinat dela Pesta dela ţeară avântată afumaţi slavon, nou bănăţenesc brută galbină străcurată de Rosenau 56.­­57 — 12 50 18 60 1,6 60 68-38 60 18.75 Spirt BaniMarfă Brut, pentru rafinărie Rafinat, pentru comercianţi mari Brut, „ „ „ împrumut cu premiu ung. Loturi pentru regularea Tisei şi Renta de hârtie austriacă o­ni­­giot austriacă . „ „ aur austriacă . Loturi austriace din 1860 Acţiunile băncii austro-ungare „ ,­ de credit ung. „ „ de credit austr. Argintul.................................... Galbeni împărătești . Napoleon­ d’ori .... Mărci IOO imp. germane Londra 10 Livres sterling: ’ in 2­5 Nov. v. — 4 ore p. st. Renta rom. per 1875 6«/„.......................... Renta română amort. 6°/0.......................... Renta (Schuldverschreib).......................... Oblig. de stat C. F. R. 6°/0 . . . . . Renta rom. (Rural conv.) 6% .... Împrumutul municipal 6%/4..................... Scrisuri func. rurale 6 °/0.......................... T, « ii ii 7*/o.......................... Idem urbane 7°/. .... .. 6°/................................... o o 6°/...................................... . Banca­ Naț. (100 lei vărs. intr.) . . . . Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs.) .... Soc. de Asig. Nat. (200 lei vărs.) . . . Soc. rom. de reasig....................................... Soc. r. de con. (250 lei vărs.) .... Oblig. Cassei Pensiunilor.......................... Agio ............................................................. Schimb. Londra 8 luni.............................................. o cek .......... Berlin 8 luni.............................................. o cali..................................................... Paris 8 luai ii cek . . . .................................... Viena ......................................................... 71 ................................................ Agio.........................................................• 14.7° E2.o0 5f.50 16 — 53.— 51 — Hârtie-monetă română . Comp. 9.47 vfind.9.51 Lire turcești .... )) 10.60 1)10.70 Imperiali.......................... )) 9.60 )) 9.65 Ruble rusești 100 . . . II 126.75 99 127.76 Galbeni.....................• 91 6.65 9­­6.70 Napoleon­ d’ori .... 99 9.50 99 9.64 ,i (rusești) . 99 9.47 99 9.61 ung. ung. 122.66 98.80 124.10 121.70 101.25 97.14 101__ 153— 142— 100.65 100.95 122— 1020— 421.50 246.60 5.68 9.52 58.82 119.90 102 87 1468 420 467 118 106 280

Next