Tribuna, ianuarie 1897 (Anul 14, nr. 1-23)

1897-01-16 / nr. 11

Nr. 11 Sibiiu, Jon­, TRIBUNA 16/28 Ianuarie 1897 Pag. 43 REVISTA PRESEI. Presa română. Gazeta Transilvaniei (nr. 10) vorbeşte despre discuţia din dieta maghiară asupra vo­tului universal şi despre manometrul mini­strului Perczel, cu care voeşte să măsure pa­triotismul cetăţenilor. — „Cum ar şi putea să Intre tn capul unui Perczel ideea votului universal? — În­treabă „G. T.“ — Alt cap se cere pentru aşa ceva, şi înainte de toate o minte netur­burată de nebunia insulaţei de maghia­­risare“. Constată că Maghiarii recunosc singuri că fără privilegii, nu pot trai. Introducându-se votul universal, ei ar fi mort*. De aci anti­patia lor pentru reformele electorale. „Vor mai susţină ei Insă — Încheie „G. T." — cât vor mai susţină stările privi­legiate, In cele din urmă Inse tot re va îm­plini ceea­ ce a zis unul din vorbitorii „parti­dei poporale“, cu ocasiunea aceasta, și drep­tul poporului mai curând sau mai târziu va învinge stavilele, ce ni­ se pun“. * Dreptatea (nr. 9) reproduce un articol apărut in „Magyarország“ care se termină astfel: „în Ungaria totul e minciună!" * Foaia Poporului (nr. 3) arată Intr’un articol „Fraţii Noştri", că puterea noastră de a ne împotrivi încercărilor, ce se fac pen­tru a ne rapi naţionalitatea, a crescut mult prin faptul, că fraţii noştri de peste munţi au ajuns a avea un regat puternic şi liber, împregiurările se desfăşură prielnic pen­tru noi, şi viitorul al nostru va fi, numai să ne împlinim datoriile, pentru a ne lumina din zi in zi mai mult. CRONICA Sibiiu, 26 Ian. n. 1897. Petrecerea tinerimii. Mulţumită vinei interesări a tinerilor noştri din Sibiiu, petre­cerea tinerimii s'a statunt definitiv pe Sâmbătă, 6 Febr. st. n. S’au luat toate disposable, ca la petrecere să poată lua parte cât de mulţi Români din loc şi giur. Petrecerea va avea caracterul nepretenţios al unei frăţeşti conveniri sociale. Peste 2—3 zile se vor face invită­rile speciale, în lâncezeala socială, de care pătimim de atâta vreme noi Sibienii, petrecerea tine­rimii va fi pentru toţi o veste îmbucurătoare şi binevenită, ales, că în iarna aceasta nici chiar balul »Reuniunii femeilor române« nu se va da. De mult ne tot plângem de amor­ţeala socială, în care trăiesc Românii sibieni, şi toată lumea acasă îndeosebi pe tineri, cari ar fi ocolind a conveni cu familiile române. Tinerii noştri, dornici mai mult ca ori­cine de o vieaţă socială adevărat românească, au luat acum iniţiativa, nesocotind toate temerile de ne­reuşită, fatal legate de ori­ce petrecere româ­nească din Sibiiu. Sperăm deci, că publicul românesc din Sibiiu şi giur, dar, mai ales cel din Sibiiu, va aprecia după merit frumosul început al tinerilor, luând parte la petrecere cu mic cu mare, şi dând astfel puternic în­demn pentru reînvierea vieţii noastre sociale. • Atragem atenţiunea abonenţilor noştri, că cu unul 12 se sistează ex­pedarea „Tribunei" la adresa acelora cari nu îți vor fi renoit abonamentul. • Proximul congres de pace. Bi­roul central din Berna al congresului inter­național de pace a decis, ca proximul congres să se țină la Bruxella, unde va avă loc și o expoziție internațională. Congresul acesta va avă se desbată între altele importanta che­stiune a tribunalului de pace anglo-american și chestiunea fondului de mai multe milioane, testat de Nobel pentru scopurile ligei de pace. * Cătră Bănffy. Un alegător din Vesprim publică în „Nemzt ti Uj' âg“ o scrisoare în care se adresează cătră „Excelenţa la prim ministrul Bdnffy“, rugându-­l să-­i spună, dacă între „epistolele ajunse pe cale neiertată la dinsul" nu se află cumva şi scrisoarea, pe care deja în Septemvrie 1­896 a trimis-o el presidentu­­lui unei partide oposiţionale, în această scri­soare cetăţeanul din chestie întreba, cum s’ar pută mântui cercul lor electoral de partida guvernamentală, care lucrează cu toate mij­loacele corupţiei. Scriaoerea — după­ cum s'a convins ce­tăţeanul — n’a ajuns la destinaţie. Iată o nouă problemă pentru „hames"-ul Bánffy!* Advocaţii din Budapesta. »Ügy­­védek lapja“ scrie, că In Bu­dapesta se află acum 1065 de advocaţi şi 627 candidaţi de advocaţi. Acest număr e colosal şi totodată foarte semnificativ pentru stările de lucruri din Budapesta. Socotind un venit de 2000 pe fie­care advocat, deci In total 4,130.000 de fi., ear’ pe fie­ care candi­dat numai 600 fi, adecă In total 376,200 fi, reese uriașa sumă de 4.506,200. Eată o icoană debilă despre spesele de proces din capitala Ungariei. Bar’ unei biblioteci. Ni­ se scrie, că dl Dion. Roman din Mediss a dăruit bi­bliotecii poporale din Biertan 36 fascicole din Vatra şi 18 ani din Rândunica, pentru care fapt comitetul îi aduce mulţumire. Imoralitatea Budapestei. Apropo de notiţa publicată în numărul nostru de alaltăieri, sub titlul acesta, dăm azi o dovadă foarte elocventă. În săptămâna trecută poliţia din Budapesta a prins nu mai puţin de 865 de vagabonzi de toată specia. 865 prinderi într’o singură săptămână, — e cel puţin simptomatic!* „Foaia pentru toţi“, nr. 4 a apărut cu următorul cuprins: Delavrancea (cu por­tret). — Convorbiri săptămânale. — Norocul Dracului. — Instrucţie. — Lumea cea mai bună. — Spicuiri. — Gândiri. — A ştiut el vlădica. — Lăptăriile model în Elveţia. — Romanul unui călugăr, de Ioan Rameau (ur­mare). — Ce însemnează unele nume de bo­tez. — Partea ştientifică. — Felurimi. — La un cocostîrc, de V. Alexandri. — Istorie ve­selă. — Trecut şi present. — Noutăţi. — Proverbe japoneze. — Podoabele casei. — Glume. — Maica Domnului (portret). — Re­ţete şi sfaturi. — Experienţe intructive. * » Societatea agricolâ. Am­ adus şi noi ştirea, că dl P. S. Aurelian, ministrul president al României, a întocmit un proiect de lege pentru înfiinţarea unei societăţi naţio­nale agricole, şi a unor comisii agricole. Iată acum unele detalii relativ la noul proiect de lege. Societatea va ave un număr de 100 de membri activi, dintre care 60 români sau naturali saţi români şi 40 străini locuind în România, 200 de membri corespondenţi din cam­ 120 din ţ­ară şi 80 din străinătate. So­cietatea are de scop a se ocupa cu marile chestiuni privitoare la agricultură. Ea va fi consultată ori de câte­ ori ministrul agricul­­turei va crede de cuviinţă. Biuroul va fi ales pe un period de 30 ani şi se va compune din 1 preşedinte, 2 vicepreşedinţi, un secretar general şi 2 secretari.* Din Budapesta. Spre marea bucu­rie a celor­ ce obicinuesc, ca noaptea să meargă mai târziu acasă, senatul orăşenesc al Budapestei a hotărât, ca porţile să nu se mai încuie la 10, ci la 11 ore din noapte. Fireşte, reforma numai plăcere nu le-a pro­curat supraveghetorilor de case, cari într’o adunare bine cercetată au convenit să ape­leze la ministerul de interne împotriva nouei disposiţii, care le micşorează în mod simţi­tor venitele. . * Descoperire archeologică Cu pri­­legiul săpăturilor puse la cale de so­ietatea ar­heologică grecească din Athena, pe locul unde a fost Acropolea, s’a descoperit o scară secretă, care conduce in internul Acropolei Savanţii greci susţin, că aceasta e scară, pe care în al doilea răsboiu cu Merzii au fo­­­­sit-o Perşii, ca să poată pătrunde în Acropolea. Urmele acestei scări se căutau de mai multe de­cenii, fără a se fi putut afla. * Ciuma. Direcţia serviciului sanitar din România a adresat în chestiunea luării de măsuri contra ciumei următoarea notă ziarelor de dincolo: „Unele ziare se arată îngrijate din causa întinderei ciumei din India, întindere favori­­sată prin foamete. Direcţiunea generală a serviciului sanitar crede că aceste temeri nu sunt întemeiate şi că vom pută apăra ţeara nu contra invasiunei pestei. Pe noi, înainte de toate, ne interesează măsurile pe cari le iau statele mai expuse decât România. Austria n’a luat până acum măsuri extra­ordinare în porturile ei, ci a oprit numai importaţiunea veştmintelor vec­hi şi a obiectelor de aşternut uzate, ceea­ ce vom face şi noi. Austria are încredere în măsurile luate în Orient şi e probabil, că puterile cele mari vor reuşi a impune oare­cari măsuri de apă­rare în Marea­ Roşie. Rusia a luat deja măsuri la hotarele ei din­spre Persia şi a înfiinţat puncte de ob­­servaţiune în Persia. în ceea­ ce ne priveşte pe noi, dl Dr. Felix, bine informat, afirmă că numărul va­poarelor, cari vin direct din India în Ro­mânia, nu e mai mare dacât cel mult 5 pe ar, şi acestea se opresc obicinuit la Smyrna, Constantinopol şi Odesa, înainte de a veni la Salina. Aceste vapoare, cari aduc orezul din Rangoon (Siam), nu vin la timpul iernei, ci primăvara. Aceste va­poare vor fi supuse la o priveghere severă. Bumbacul nu vine direct din In­dia, ci din Europa, Asia­ mică, Trebizonda şi Constantinopol. Noi neavând fabrici de torcătorie de bumbac, nu importăm bumbac crud din India. Sacii, numiţi sacii de Calcutta, nu vin direct din India, ci din Irlanda. Vapoa­­rele, cari aduc orezul transpoartă de obi­­ceiu și un număr de saci vechi de reserva; aceste vapoare vor fi supuse la control, care va fi cu atât mai facil a se exercita din cauză că numărul acestor vapoare este foarte mic, 2—5 pe an. Putem adauge că singurul importator mare de orez din India este casa Brunner din Galați". — Brouardel, distinsul profesor med. din Paris, a declarat unui ziarist, că ciuma din India nu presintă nici un pericol pentru Eu­ropa. „Suntem în stare" — a zis Brouardel — să o înfrângem, dacă s’ar ivi“.* „Povestea Vorbei", nr. 14 are ur­mătorul cuprins: Altceva de loan Gorun. — La colț (pastel) de D. M. Rîm­nic. — Cartea inimei (fantasie) de Milly. — Ce tre­sari (poesie) de G. I. — Din povestirile lui Ilie Pietrarul (nuvelă) de S. — Cântec (poesie) de N. Gh. Nicolescu. — Semnele vremii de Sandu. — Hora bradului de Mac-Dem. — Sculptor (poesie) de V. Podeanu. — Cărţi apărute de Cr. — Vierul (nuvelă) de loan Adam. — Carpaţii şi Basarabia de Const. St.­Ciurea. * Bare şi „idile“. E pare că fatal, ca şirul aristocraticelor „idile" moderne, început de princesa Elvira, şi continuat, de fiica mi­nistrului Crispi şi de princesa Chimay, se nu se mai sftrşească. Acum alte două „idile" se anunţă, una din Londra, alta din Berlin. Frumoasa contesă Jertsch Saurma, so­ţia ambasadorului Saurma din Berlin, a fugit cu un comfu. Părer­ea amoroasă trăeşte de present Intru’un sătuleţ din Germania. Se poate închipui, ce mare sensaţie a provocat această nouă „idilă“ în Berlin, oraşul privit de sediul curatelor moravuri germane. Lady Cowley, una dintre cele mai di­stinse figuri ale aristocraţiei engleze, voind — zice-se — a se resbuna pe bărbatul sen, care arăta mare afecţiune faţă de o bale­­tistă a operei din Londra, s’a lăsat în dra­goste cu un comis voiageur. In urmare „di-Bitase" păreche aristocratice se va divorţa. • Epistola Madmei Rigó. Fosta princesa Chimay a scris ziarului „Figaro" din Paris o scrisoare mai lungă, in care între al­tele spune următoarele: Voi Parisien« ştiţi foarte bine, că bărbatul meu m’a negligat şi că până şi cei mai buni prieteni ai sei ’l-au dezaprobat pentru aceasta. Dar’ asta nu m’ar fi Îndemnat, să-’l părăsesc. Decisivă a fost situaţia mea jenantă, pe care o aveam in so­cietate, pe când el îşi petrecea vremea în „Monte-Carlo*. După acestea fosta princesa declară, ei nu-­l acasă pe soţul seu, de­oare­ce şi azi îl iubeşte cu respect. Epistola e subscrisă: Madame Rigó. » Ştiri mărunte. în Csantavdr, gen­­darmii au prins o mare bandă de falsificatori de bani. — In librăria 1. Gera din Buda­pesta B’a făcut perchisiţii, în urma unei ară­tări, că sub firma S. Antal inundează ţeara şi străinătatea cu cărţi pornografice. — In Lipto-Szt.-Miklós a ars total fabrica de piele Kovács et Slodola. — In urma unui incendiu isbijimit în Petersburg au ars 6 cerşitori. — In Bombay ciuma a secerat din 26 Sept. 1896 încoace 9835 victime. — Căpitanul Peták, care puşcase asupra femeii sale şi asupra duor co­legi, a fost osândit la perderea rangului şi la 2 ani arest de fortăreaţă. — împărăteasa Eugenia, văduva lui Napoleon II, a sosit pe mai mult timp la Cap-Martin. Posta redacţiunii. D-şoarei H. îi. In B-iz. Am primit cu plăcută surprindere. Se vor publica cât mai curând. D-lui L. Br. în S. S. Trimite manuscriptul. Avem, ce e drept, mult mai m­al, dar’ vom alege tot ce’-i mai de ales. D-lui O. P. în T. S. Epistola, de care vorbeşti, la noi n’a sosit. Adresează-te ministrului president Banffy, şi-’l întreabă nu cumva şi epistola al­ tale e între cele multe care-’i sosesc lui din nenumărate locuri“... Mai ştii? Povestea neîncheiată a sosit. Vom vedèa, după­ ce o vom fi cetit. Năslud. Eroarea am observat’o, dar’ prea târziu. Din celelalte însă se vede câ-i numai eroare. A recti­fica, înseamnă, a atrage atenţiunea cetitorilor asupra ei. Treacă deci... — Despre cele trimise — vom vedea — după­ ce le-am cetit. Mai nou. „Metropolitul Ardealului“. „Mag“ e informat, afirmative din isvor sigur, că Metropolitul Mihályi din Blaj ar fi rugat pe pres­dentul casei mag­naţilor, ca în loc de titlul de până acum de „arhiepiscop de Alba-Iulia“ să-i dee tit­lul oficios de „Metropolit al Ardealului“. Presidentul Tóth Vilmos a admis rugarea şi a dispus, că de aci încolo în afacerile casei magnaţilor să se întrebuinţeze oficios titlul de „erdélyi metropolita“. „Mag“ e înfuriat pentru acest lucru. El scrie: „Metropolit al Ardealului nu există, şi Ungaria nu poate permite să existe. Asta ar fi o vătămare a dreptului public unguresc, ar atinge uniunea Ardealului cu Ungaria şi ar avă şi coloritul, că un Ardeal biserica română gr.-cat. ar fi cea dominantă". „Magyarország“ protestează în contra unei atari inovaţii. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. Viena, 26 Ianuarie nou. Ministrul de externe contele Goluchovski a fost primit ieri în audienţă lângă din partea Mo­­narchului; o oră mai târziu a primit visu­l ambasadorului rusesc din Viena Kapu­ist, cu care s’a Întreţinut mult. Wiesbaden, 26 Ianuarie n. Ministrul de externe rusesc contele Muraviev, so­seşte mâne aci, la patul mamei sale bolnave, care numai din gazete ştie despre denumirea fiiului ei de ministru de externe al Rusiei. De aci Muraviev va călători la Paris apoi la Berlin şi Viena. Bibliografie. ÎOO. „Biblioteca pentru toţi“ şi cu ea toţi iubitorii de literatura românească, jubilează. Salutara întreprindere a ajuns să împlinească un centenar de exemplare. Felicităm din fe­stivul incident pe conducătorii acestei „Biblio­teci“, reproducem aici prefaţa volumului 100, scrisă de dl D. Stăincescu, directorul ei. Numărul 1001... „Biblioteca pentru toţi" a ajuns la numărul 100 în mai puţin de doi ani... O publicaţie instructivă, moralizătoare, educativă, a ajuns In Ţeara Românească să se văndă repede şi mult!... Ei bine, da. De la în­ceput am avut încrederea în succesul acestei publicaţii. Văzând dorinţa cea mare de cetire, văzănd cum se vindeau de mult romanele proaste şi rele, ni-am Închipuit că nu se pu­tea ca dintr’atâţi cetitori să nu se găsească o parte cari se simtă dorinţa, trebuinţa de a ceti lucruri, care să le sporească capitalul de cunoştinţe, să le mai subţieze spiritul, gu­stul, în sfîrşit de a ceti ceva mai bun şi mai serios. Nu ne-am înşelat. Publicaţia noastră merge tot atât de bine, ca şi ori­ce roman cu pe­ripeţii ameţitoare, — ba poate şi mai bine. Cetitorii cari ne-au urmărit cu binevoi­toare luare aminte, au văzut cât ne-am silit să le dăm materie plăcută şi bună. In cata­logul celor o sută de numere apărute sunt atâtea nume mari române şi străine, e atâta variaţie de materie, încât credem că le-am în­dreptăţit oare­cât aşteptările. E adevărat, că publicaţia noastră a şi fost încuragjată de scriitorii români cei mai însemnaţi, şi pe lângă numele ce avem, cu­rând se vor adăuga şi altele tot atât de sti­mate şi de iubite. Din parte-ne nu ne vom opri aci, nu ne vom mulţumi cu câştigul moral dobândit, ci mereu vom căuta a face mai bine. Dorim ce plăcem tuturor, şi tuturor să le fim folositori,­­ mai cu seamă celor, că­rora nu le dă mâna să-­şi plătească mult pe­trecerile. Am căutat şi căuta-vom şi de aci în­ainte să exercităm, dacă se poate, o Inrâurire sănătoasă, să răspândim printre cetitori ele­mente de convorbiri care se poată face Întru­nirile mai placate, mai uşoare între toate cla­sele societăţii; să amintim unora lucruri pe care le-au ştiut, să invăţăm pe alţii lucruri ce nu ştiu, să ajutăm desvoltarea gustului şi a simţămintelor bune, să întărim dorinţa de a face bine, să împuternicim iubirea de că­min, de patrie. Aceasta ne-a fost ţinta, cătră aceasta vom tinde din toate puterile. Chestiuni de înviţămint, un volum de 340 pagine; note asupra învăţământului primar de d. A. Lupu-Antonescu, profesor şi ins­pector al şcoalelor primare şi normale. Cu­prinde următoarele capitole: Statul şi învăţătorul. — Alexandri şi C. Negruzzi pedagogi.­­ Cartea de cetire. — Programa studiilor primare. — Cine, ce? — Un învăţător inimos. — Negru pe alb: sără­cimea şcoalelor rurale, recrutarea învăţătorilor, localurile, circumscripţiile şcolare etc. — Con­fer­inţele didactice. — Cuceriţi de Ruşi. — Examenele particularilor. — Şcoala şi şcolarii. — Un document şcolar: reformele propuse de consiliul general de instrucţiune din 1884. — O excursiune la ţeară. De vânzare la toate.,librăriile şi la edi­torul H. Steinberg, strada Şelari nr. 18. Pre­ţul 2 lei. Călindarul zilei. 28 Ian. a. 1i97 Iulian: Carol mare. Gregorian: încă lanţ- Ap. Petru. Soarele: răsare 7 28, apune 4.3­0 m. Buletin meteorologic. Din ţeară 22 Ian. n. 9 ore dimineaţa. Sosiţi în Sibiuu, în 27 Ianuarie n. 1897. Hotel „Imperatul Romanilor". V. Voina, pro-­­■ topresbiter din Braşov. D-şoara Maschek, privatieră şi­­ B. Adler din Budapesta, A. G. Gross şi Kieselbach din Viena, voiagiori. G. Adler, negustor de lemne şi Heinrich şi L. Krone, comercianţi din Budapesta. F Kazinski, locotenent din Făgăraş. Hotel „Neufihrer“: V. Lang din Timişoara. C. Berényi, Dr. Szolmosy şi B. Puskás din Cluj. I. Silberberger şi S- Auerlich din V­iena, A. Begnö şi E. Kovács din Budapesta, I. Mark şi Strasser din­­ Boiţa, voiagiori Hotel Meltzeru, V. Klein şi I. Berger, voia­giori din Oradea-mare. Editor şi redactor responsabil: Teodor V. Păcăţian. Proprietar: Pentru „Tipografia", societate pe acţiuni: V. H. Drem­andt. Staţiunile Presiuni atmosf. In mun. Tempera­tura Celsius Vlntul direcția Ităria Budapesta 762 — 2.4 ... Sătmar . . . 768 - 4.8 svî Cluj ... 762 34. 2 Orșova . . 764 8.3 vs3­­rad . . . 763 - 1.1 M­1 Ianciova . . 762 - 3 7 SV4 Din public.*) Replică la „Duplica“ vestitului notar Albin­ V. Iulius din cercul not. Slatna. Trâmpoele, în 17/29 Decemvrie 1896. Cu ajutorul lui D-zeu voesc ca pe calea publicităţii se încheia acum deodată cu d-ta d­e Iulius Albini, şi totodată să te dau de gol să fi cunoscut lumii întregi, că eşti un mincinos patentat, că ai umblat şi cercat cu vicleşug — mişcorăţiuni şi seduceri, a duce lumea mare în eroare, ca să-­ţi crează, că eşti fără prihană un cucuvel fără păcat! Te învîrţi în giurul acaselor şi gravi­­minelor rădicate just contra d-tale, ca un desnădăjduit, care căzând în volbura unei mare afunzimi, în desnădăjduirea sa se apucă cu mânile de ori­ce păiuş şi gătej numai să scape 11 Descoperirea a multor ilegalităţi, asu­priri, volnicii le numeşti ca pornire din ură. —­ean se vedem, mai provocat în nr. 149 al »Tribunei« din a. c. ca se documentez acasele cu caşuri concrete, anume: nelegiui­rile, schingiuirile, tunsul şi belitul poporului nostru prin slujbaşii lui — am satisfăcut în plen cererea d-tale; — acum însă o întorci pe altă coardă, că adecă eu sânt asupritorul poporului sărac, că anume: nu am voit a subscrie atestate de paupertate, şi că am făcut arătare contra d-tale pentru părtiniri — să lămurim şi această minciună sfruntată, în restimp de 5 ani, de când m’am aşezat la Trâmpoele, am aflat, că d-ta cu sbirul P. Slevaş, sfinteţi pentru unii săteni »mumă“, ear’ pentru alţii ciumă anume: lui Encău An­­dronic şi mai altora cu stare bună le-aţi dat atestate de sărăcie, ear’ adevăraţilor săraci lui Buha Petru, mi-aţi dus unica vacă cu lapte din gura a 6 copii, de la Buna Oana şi Tăgara Nicolae, le-aţi luat instrumentele — nicovelele şi foii, — prin­şi cu cari îşi agoniseau traiul de toate zilele, apoi pot număra sute de ast­fel de caşuri, cari sunt în contra­zicere şi isbitoare în art. de lege LX­X.51 din 1881 la care singur te provoci. — Este drept că pentru astfel de purtare masceră şi contrară legii, am făcut arătare dlui vicecomite, care precum dovedeşte aci *­. în original resolu­­ţiune­a V. comitelui nu am fost pedepsit, ci au ordinat sistarea cercetării — căci vă amiros rău — deci şi aceasta s’a făcut nu­mai şi numai în favorul d-tale! Că în corespondenţa mea apărută în nr. 130 al »Tribunei« d. a. tr. nu am citat art. XLVII, din 868 ci art. XLIV. — rog pe P O. Redacţie se rectifice aceasta asemenea şi eroarea omisă din tipar, că răspunsul meu din nr. 249 — că ar fi raţionat dl Albini peste 5 orgi, căci în scriptele mele nu se află aşa ceva. Vezi d-le matador de ce te prinzi ca numai se îndrugi ceva de scăpare, — car’ pe mine mă declari »că îmi lipseşte mintea« nu ştii, că Cristos a zis »că cine ar zice cuiva« »om fără de minte« se face vinovat sobo­rului !!­­ Apoi că cine umblă pe căi neiertate şi cu momele ca să stoarcă »declarat« de mân­­tuinţă, dovedeşte perfect aci ’­. alăturatele două (2) contra declaraţi, cari le trimit pentru a fi publicate. Are să-­ţi roşească faţa dacă mai ai puţină ruşine şi sfială de lume 11 Referitor că părintele G. Goia din So­­hodol îmi este ginere, şi că atestatul dat de dînsul este părtinitor, aceasta e o ofensă pentru el, dacă ar fi aşa, eu îl cunosc de un preot dintre cei mai cu nume bun şi activ, el ca atare persoană va rectifica părerea d-tale gre­şită, crezi die Albini că toţi sünt ca d-ta?.. Multă plăcere îţi causează împregiurarea, că sünt »capelan* acest titlu pentru mine e numai un avantagiu, căci aşa neînsemnat titlu având pot face lucruri mari şi bune pentru iubitul nostru popor — mai mult ca mulţi parochi!! Dacă tocmai sânt »capelan« care nu sânt şi eu servul lui Chr. împregiurare însă nu e de felul că silit aş fi fost să mă duc din Sohodol, ci din inpulsul dragostei ce o nutresc cătră pruncii mei, m’am stră­mutat la Trompoele şi am lăsat în locul meu pe ginerele D. Goia!! Aceasta a fost voia mea, peste care d-ta Albini nu ai putut şi nu poţi dispune. Că eşti un asupritor, nici de 10 ci. bine nu ai făcut poporului din Trâmpoele, că nu ai raţionat peste 320 stân­­geni lemne duşi în curtea d-tale, că n’ai apărat interesele poporului, ci din contră numai ’l-ai înglodat în pâri, ’l-ai tuns, muls, belit şi schin­­guit, nici că te-ai încercat cu dovezi şi fapte concrete a răsfrânge, ci numai cu negări săci declaraţii false, mirându-te că de unde... mai pot scormonii atari lucruri ?!... Mă p recerci să-’ţi spun, că de ce nu te acusă poporul asuprit mai marilor? Ei apoi să-­ţi spun ca să ştii, că acum sau turnat în coşul morii, fii sigur că vei ave de lucru! De 15 ani eşti notar, şi încă până acum nu poţi învăţa nici o faptă bună săvîrşită în favorul poporului — arată numai una şi mă declar de »calomniator«. Mare minciună spui lumii, că interesele după împrumutul Statului de 31 fi. 50 cr. le-ai dat oar’ în folosinţa bisericii, când şi cui le-aţi predat? da ştiu că împreună cu casa rest de 600 fi. v. a., a com. polit. le folosiţi după bunul plac ii aceasta e ordine şi disci­plină ? 11 Că nu am fost demn de a fi fost can­didat şi ales de membru la congr. cor­. și asesor al »Artrés« aceasta a fost treaba ale­gătorilor, nu m’am îmbiat ca să mă aleagă, — inteligența întreagă afară de viceprotop. Montani m’au rugat se primesc candidarea la post fără nici un beneficiu — de onoare — împreunat cu spese de călătorie etc. Da știu eu ce te doare, şi ce frică ai — nu vei scăpa îmi voiu deschide ochii de glasul în congre­gaţie, să spun şi să te dau de gol că ce is­­prăvuri faci ca notar — ce om al ordinii şi *) Pentru cele cuprinse în rubrica aceasta Re­­facţiunea nu primeşte responsabilitatea.

Next