Tribuna, ianuarie 1897 (Anul 14, nr. 1-23)

1897-01-15 / nr. 10

Nr. 10 Sibiiu, Mercuri, TRIBUNA 15/27 Ianuarie 1897 Pag. 35 Dreptatea (nr. 8) se ocupă asemenea cu „8 c a n d a 1 o 1 ne mai pomenit“ al lui B á n f f y, care s’a lăudat In dietă cu­­ lucruri furate, și e întristată foarte că: „Astfel de lucruri publicate numai, aduse numai la cunoştință publică, devaluează toată autoritatea statului, vaza autorităţii publice, statul însuşi ajunge a fi de batjocura lumii. Şi asta ne doare, fiindcă şi noi Românii sun­tem cetăţenii acestui stat, şi urmările dezastroase vor isbi de sigur şi în noi“. (IM R. „Trib.“) Dreptatea declină de la sine ori­ce res­ponsabilitate pentru aceste scandale, provo­cate de oameni, cărora le adresează următoa­rea sentenţă canonică: — „Alungă-’i dar­ blăstemul pe toţi aceia, cari au adus în această stare ţeara, statul ungar, scumpa noastră patrie, pentru susţinerea şi apărarea căreia atâta sânge no­bil au versat protopărinţii, fraţii şi fii noştri. Mance-i ruşinea pe cei­ ce s'au îmbulzit la cârma terii fără de a fi vrednici şi pregătiţi pen­tru atari posturi11. (Bâoffy, sigur, că se va topi de ruşine. R. .Trib.“) CRONICĂ Sibiiu, 26 Ian. n. 1897. Noi doctori români. Ni­ se scrie din Budapesta: „Sâmbătă a fost promo­­vat la gradul de doctor în teologie dl Petru Fabian, profesor de teologie In Gherla. Tot atunci a fost promovat doctor în filosofie dl Antoniu Csighy, profesor de limba latină, greacă şi română la gimnastul român din Beiuş.* Atragem atenţiunea abonenţilor noştri, că cu nrul 12 se sistează ex­pedarea „Tribunei“ la adresa acelora, cari nu ’şi vor fi renoit abonamentul * Alegere de preot. Duminecă a avut loc, sub conducerea dlui protopresbyter Ioan Petrie, alegerea de preot pentru paro­hia Braşovului vechiu. Dintre candidaţi dl Iosif Maximilian, preot în Ghimbav a întrunit 149 voturi; dl Romulus Măeruşan, absolvent de teologie şi învăţător în Fel­­dioara 94 voturi; dl Iosif Comanescu, preot In Codlea 13; dl Const. D ă m i­a­n, ca­pelan în Breţeu 6; dl Sglimbea din Cu­­ciulata 2, care dl M­a i­e­r din Topliţa 1 vot. Ales a fost deci dl I. Maximilian. , .Gramatica română“ pentru şcoa­­lele secundare, scrisă de dl I. Petran, a fost aprobată de guvern prin resoluţia de sub nr. 66150.* Proces anulat. Tabla I. a anulat prin de­cisul de sub nr. 381­­96 procesul intentat de tribunalul din Braşov dlui I. R. Banc­iu, acusat, că prin declamarea poesiei „Noi vrem pământ" ar fi voit să agite împotriva statului. În decisul seu tabia recunoşte, că poesia „Noi vrem pământ“ nu conţine agitare împotriva statului.* Hymen. Domnul Patriciu Pintea, în­văţător în Sighişoara şi d-şoara Eugenia Maria Mircea, fiica preotului din Caţa, finanţaţi. * înfrăţită cu Serbii Coriştii români din Nerău au avut frumosul plan, ca la 7 Februarie şi. nou să dee la fraţii Sârbi din Chichindam are o petrecere, împreunată cu teatru şi cântări. Petrecerea va avă loc în hotelul lui Pon, hotel luminat cu lumină elec­trică, începutul la 8 ore seara. Locul I. 80 cr., II. 60 cr., III. 40 cr., galeria 20 cr. La petrecere sunt invitaţi toţi Românii şi Sârbii din acele părţi. — Bravii noştri Români din Nerău sunt vrednici de toată lauda, pen­tru frăţeştile simţăminte dovedite faţă de aliaţii noştri Sârbi. Sperăm, că pilda aceasta frumoasă va afla răsunet şi în alte părţi ale ţerii, unde se află Români şi Sârbi.* Duel între fraţi. Un cas interesant s’a petrecut Vineri la Miskolcz. Doi fraţi ajun­seră la ceartă pentru moştenirea părintească. Cel mai vîrstnic pretindea dela frate-seu, să-’i dee partea lui spre îngrijire. Dar’ fratele mai tinăr a refusat aceasta. Povestind el afa­cerea într’un cerc de amici, cel mai vîrstnic s’a revolvat într’atât, încât a pălmuit pe frate­­seu. Urmarea a fost — duel cu pistolul. Dar’ pe când fraţii, cu pistoalele încărcate, stăteau gata să dee foc, apăru­ intre ei spiritului ră­posatului lor tată. Efectul fu atât de mişcă­tor, încât învrăjbiţii fraţi se aruncară plângând unul în braţele celuialalt. In urmare secun­danţii declarară afacerea de încheiată. Astfel nu sânge, ci lacrimi au spălat ofensa celui pălmuit. Nou doctorat în Francia. Senatul academic al universităţii din,J Paris1 a hotârît să dee o nouă diplomă de doborât, care va purta numirea de Doctorat univer­sitaire. Me­nită pentru studenţii străini, această­ diplomă va servi ca document despre studiile1 ''superi­oare, dar’ nu dă drept de a practica la învă­ţământ. .V1 r.jjjj/jjy“ * Romaenische Korrespondenz, va titlul unei publicaţiuni periodice, menită a V­ forma lumea germană despre Români. Cort­pondenţa aceasta va apăre în curînd la Bu­cure­ști, alăturea de „Correspondance Rose* dlui Roberto Fava, The Balkans. Sub acest titlu, a apă­rut în Londra o carte voluminoasă de Wil-' Ham Luller. Autorul se ocupă de popoarele din orientul sudic al Europei, mai ales de Ro­mâni, despre cari scrie într’un mod simpatic # • an fie Ţara viitorului. Despre opul cuno­scut cetitorilor noştri al dlui G. Benger: „Bu­­rränien, ein Land der Zukunft, publică acum şi „Leipziger Tageblatt und Anzeiger“ o elo­gioasă dare de seamă. * Împotriva duelului. Intre studenţii technici din Berlin s’a pornit o energică miş­care împotriva duelului. Vre-o 400 de inşi au ţinut Vineri o adunare, în care au primit o resoluţiune contra constringerii de a duela. Totodată ,şi-au ales dintre ei un tribunal de onoare, care va avă să decidă în chestii de duel.* Dela universitate. Sâmbătă s’a sfîrşit la universitatea din Budapesta şi Cluj semestrul I. înscrierile pe semestru II, vor ţină din 1—12 Febr. n. * Manevrele. Pregătirile prealabile pen­tru marile manevre din anul acesta s’au termi­nat. La manevre vor lua parte 4 corpuri de ar­mată. La aceste manevre se vor arăta şi resultatele încercărilor cu balonul militar, făcute în academia militară din Wiener- Neustadt.* Politică de cismaş. Cismaşii din Braşov au o societate, al cărei president e un Sas, J­r. Wagner. Cu prilegiul sărbărilor millenare, membrii maghiari ai societăţii s’au văzut îndemnaţi a-’şi aduce — vezi Doamne — şi ei prinosul de entusiasm pe altarul „patriei“, intr’o bună dimineaţă au arangiat deci o „pa­triotică“ procesiune, în fruntea căreia fâlfăiau câteva mândreţi de steaguri ungureşti, de să tot căşti gura la ele. Până aici toate ar fi fost bune şi frumoase şi „patria“ s’ar fi putut mult făli cu bravii sei fii, — dacă preşedin­tele societăţii — pe semne mai puţin papricat decât ceialalţi colegi în ale cismelor — n’ar fi absentat dela „millenara“ procesiune. Asta a fost totuşi prea mult! Scoşi din sărite şi adânc indignaţi de purtarea „nepatrioticâ“ a preşedintelui lor, cismaşii au convocat în grabă o adunare, chipa extraordinară, şi au desti­tuit pe preşedinte. Acesta a recurat însă la magistrat şi magistratul — scandal ne­mai­pomeniţi — a dat dreptate preşedintelui, pe cuvânt, că întreg actul de destituire a fost contrar statutelor. — Schuster bleib bei deinem Leisten!* Papa şi Paştile. Din Roma se ve­steşte, ca papa se ocupă cu planul de a fixa timpul, când să cadă Paştile. Această schim­bare ar fi de mare însemnătate pentru lumea catolică, de­oare­ce zilele celor mai multe sărbători catolicele hotăresc Paştile, prin ur­mare împreună cu zilele Paştilor şi zilele lor s’ar schimba. Chestiunea Paştilor a mai preocupat odată lumea creştină şi atunci după o hesitare de 2 secoli sinodul din Nichea a resolvat problema în sensul, ca Paştile să se sărbeze pretutindeni în prima Duminecă dupa luna plină, care urmează ecvinocţiului de primăvară. Mai târziu Papa Leo I. a dispus, ca în fiecare an episcopul Alexandriei să so­cotească mai ’nainte zilele Paştilor şi ele comunice sfântului scaun, spre a li­ se spune tuturor credincioşilor catolici în 1582 ca­­lindarul Papei Gregoriu XIII. le-a statorit în sfîrşit definitiv. * Bibliografie. A apărut nr. 9 din „Dochia“, revistă lunară. Cuprinsul: Ilu­straţia: Portretul d-nei Economu. — „Şah, la Rege“ de Adela Xenopol. — „D-nei Elena Teodorini“, (poesie) de A. X. — „Activitatea femenistă în Occident* de Valeria Hulubei.— „Cun­giul femeii“ de Sylvia Em. Drăgoescu. — „Lupta contra alcoolismului în Norvegia“ și „Rolul femeii“ de A. D. Xenopol. — „Fata cu râunile în bumbac* de D’elgard. — „La fereastra bogatului“ de Smara. — „Visul oarbei“, (poesie de Bertha Galeron de Gî­­locne), tr. de Rîndunica. — „Din vremuri vechi“, (istorisire) de Stanca. — „La lucru“, (poesie) de Maria Cunţanu. — „Portretul poetului* de *** — „De ale Dochiei* de­­*4 — A apărut Indice alfabetic al pu­­blicatiunilor revistei „ Transilvania* (Anul I. —XXV.) al „Actelor“ şi „Analelor* Asocia­­ţiunii transilvane (1863—1894). Preţiosul in­dice, a cărui compunere presintă atâtea greu­tăţi, e lucrat de dl Nicolau Togan, zelosul bibliotecar al Asociaţiunii. * Ştiri mărunte. Contele Albert Kaunitz, membru în senatul austriac, a răposat alaltăieri, în Praga. — In urma ploilor mari m­urite din giurul Dunării au esuadat, făcând însemnate pagube în împre­­giurimi. — Mensa academică din Bu­dapesta se va deschide la 1 Febr. n. — Papa Leo XIII, va da anul acesta rasa de aur archiducesei Maria Terezia de Wi­rtemberg. — în București se vor­beşte, că în curând camerele vor fi disolvate. — Judele Hering Károly din Szemere (comit. Komăron) a fost arestat pentru falsificare de poliţe, în valoare de 12.000 fi. Posta redacţianii. Ternăveanul. Regretăm că a sosit prea târziu, de aceea am intrebuintat numai o parte. |fc Aforisme politice. ii — Una la zi. — . 'fidui^Nici­odată n’a existat o partidă sau o eeartS în care cei mai ignoranţi să nu fi fost totodată...şi cei mai violenţi. Pope. 4S VIEAŢA SOCIALĂ. Concert în Timişoara. Tinerimea română din Timişoara aran­­giază cu concuraal tinerimii române din Arad, Lugoş, Oraviţa şi jur, la 3/15 Febr. 1897 în reduta hotelului „Clcronomul Rudolf“ din Ti­­mişoara-cetate. Concert împreunat cu dans. Comitetul arangiator: Dr. Aurel Cosma, preş. Romul Cărăbaş, vicepres. D. Voniga, secret., Arcadie Oprean, controlor; Dr. Valeriu Mezin, cassar, George Adam, Vasile Arjoca, Dr. Cornel Beşan, Mihail Bredicean, George Bre­­ban, Alexandra Buibaş, Francisc Buzariu, Va­leriu Gaiţia, Dr. Mihai Gropşan, Cornel Jurca, Vanilie Jurca, Tit Mălaiu, Pompeiu Marco, Alexandru Marta, Dr. George Miclea Constantin Misici, Adrian Nedelcu, Drd. Co­­riolan Nedelcu, Dr. Ioan Nedelcu, Dr. Ioan Német, Victor de Papp, Dr. Ioan Popoviciu, Dr. George Proca, Octavian Puticiu, Petru Şepeţian, Liviu Tămăşdan, Dr. Iuliu Tămăşel, Aurel Trif, Aurel Vălean. Venitul curat se destinează Alumneului gr.-ort. român din Ti­mişoara. Începutul la 8 ore seara. — Bilete: de persoană 2 fi., de familie (3 membri) 5 fl. de logiă 6 fi., se capătă seara la cassă, până atunci lu papeteria dlui H. Uhrman, în Timi­şoara. Programul concertului se va publica In jurnale şi se va distribui la Intrare. — Oferte şi suprasolviri se primesc cu mulţu­mită şi se vor curta pe cale ziariatică. Petrecere în Comăna. Inteligenţa română din Comăna-inf. in­vita la petrecerea cu dans, care va avă loc Duminecă, în 31 Ianuarie st. n. 1897 în sala cancelariei comunale de acolo, î­n­c­e­pu­­t­u­l la 8 ore seara. Preţul intrării: de persoană 50 cr., de familie 1 fl. 20 cr. Ve­nitul curat e destinat în favorul ambelor şcoale române din loc. Suprasolviri marini­­moase se curtează publice. Bal în Timişoara. Primim Invitare la balul ce se va da în favoarea fondului bisericii şi şcoalei române gr.-or. din Elisabetinul­ Timişorii. Balul se va ţină în salele hotelului „Novotny“ în 2 Fe­bruarie n. 1897, începutul la 8 ore seara. Intrarea: de familie 2 fl., de persoană 1 fl. Suprasolvirile se vor publici. Balul din Blaj. — Raport special. — Blaj, 24 Ian. n. Când cuprins de dalei şi drăgălaşe sen­timente şi alintat de scumpe visuri, cerci a descrie în prostice vorbe tot ce ai simţit şi văzut, — de­odată suvenirile te copleşesc şi întrecute să îmbie să le spui pe ele mai ântâiu. Cam aceasta e posiţia sufletului meu acuma, când prind peana şi vreau să fac un mic raport. Să­­mi­ se ierte miile greşeli, ce voiu fi având. Frumos arangiata sală a hotelului „Uni­vers“ era de giur împregiur împodobită cu brazi, printre cari raze abundente de lumina­re împrăştiau în toate părţile. Rînd pe rînd învitaţii se iveau şi rînd pe rînd inimile tinerilor erau atinse mai tare de dregi şi tinereşti sentimente. După orele 91/« familiile, inteligenţii din loc, cum şi câţiva străini onorau cu presenţa lor balul „Reuniunii femeilor române“ de aci. Şi musica cânta armonic şi părechile vesele treceau cu faţa aprinsă în vîrtegiul fantastic al jocului. Cine ar şti spune, ce-’şi povestesc în joc inimile şi ce-’şi şoptesc ele prin palpi­tările lor? Ce fericit ar fi un astfel de ra­portor, care ar pută spune ziarului seu, toata ce se vorbesc la un bal! Poate, că sunt unii, cari ar şti să spună, ce-’şi şopteşte aşa de încet părechia aceea­ ce joacă lin, ca­ şi­ cum ar dori să nu-’şi tulbure gândurile, ori ce-’şi vorbesc acei ochi, ce se privesc eu atâta dor! Eu însă, un biet raportor de ocazie, nici nu pot, nici nu cerc s’o fac asta. Scot în evidenţă însă deosebita aten­ţiune, care doamna Aurelia Solomon, pre­­sidenta Reuniunii, o arăta fiecărui oaspe in special. Animata petrecere a durat cu multă voe bună până la 5 ore dimineaţa. Dintre cei presenţi însemn­aţi în fuga condeiului numele ce­­mi-au rămas în me­morie : Doamnele: Aurelia Solomon, Cornelia Deac, Ida Csato, Aman­a Fapiu, Valeria Ui­a­­can, Cămilă Pop, Livia Domşa, Bian (Făget), Radeş (Canada), Plavia Radu, Emilia Domşa, Tu­fan Elena, Pongraţ, Rosa Solomon, Virgi­nia Cheţan, Susana Câmpian (Ibaşfalău) etc. Domnişoarele: Valeria Uilacan, Elena Csato, Georgina Bucşa, surorile Maior (Husu­­său), Victoria Raţiu (Teuş), Virginia Solomon, Emilia Solomon, Ileana Nistor, Eva Popa, Mă­riţi Rogozan, Ersilia Bejoae, Valeria Buda, Leontina Măcelăria, Melania Brânduşan, Clem. Câmpian (Ibaşfalău), Veturia Bontescu, Ecat. Bogdan ş. a. Mai nou. Banffy în capcană. Chestiunea epistolei cetită de Bânffy în dietă ’l-a adus pe șeful cabinetului (negru) într’o încurcătură, din care nu se ştie cum va scăpa. E adevărat, că epistola o are dela ziaristul Vészi. Acesta ’i-a dat-o însă cu expresa condiție să nu facă un public de ea.­­— Bânffy e prins acum cu min­ciuna din toate părţile. — Deputatul Blaskovich a rugat casina magnaţilor să se pronunţe asupra caşului. Bibliografie. A apărut fase. II. din „ENCICLOPEDIA ROMÂNĂ“ editată sub auspiciile şi din însărcinarea „Asociaţiunii transilvane pentru literatura română şi cultura poporului român“ de Dr. Corneliu Diaconovici, prim-secretarul „Asociaţiunii“, 1 fascicol 1 fl., pentru România lei 2.50. Acest dicţionar enciclopedic se lucrează de aproape 200 de autori distinşi şi apare în editura librăriei W. Krafft în Sibiiu, în extensiune de cel puţin 2 tomuri de câte 60 coaie de tipar, cu numeroase ilustraţiuni şi harte. Publicarea se face în fascicole de câte 6 coaie, 10 fascicole formează 1 tom. Fasci­colele apar în intervale de 6 săptămâni. Abonamente se pot face: la editorul W. Krafft în Sibiiu, şi la toate librăriile. Abonamentele obligă la procurarea opu­lui întreg şi se pot face pe lângă achitarea anticipativă a preţului cel puţin pentru câte 1 fascicol, ori pentru câte 1 tom. Abonaţii primesc fascicolele franco. Ca expedarea să nu sufere nici o întâr­ziere, preţul fascicolului următor este a sa achita cel mult în 30 de zile după primirea celui premergător. Pentru înlesnirea solvirii abonamentului se pun la dispoziţia on. abonenţi din Ungaria bilete de plată de ale cassei de păstrare poştale. Pentru a evita eventuale erori se cere, ca cu ocasiunea trimiterii preţului de abona­ment să se noteze pe cupon unul aflător pe învălişul, în care se trimit fascicolele „Enci­clopediei Române“. Domnii abonenţi sunt rogaţi — în inte­resul lor propriu — a enunţa la timp even­tualele schimbări de locuinţe (adrese). După terminarea publicării opul se va vinde în librării cu un preţ ridicat. Deposit general pentru România la li­brăria Carol Müller în Bucureşti, (Calea Vic­­oriei 53). Cartea durerii. A apărut şi se află de vânzare la „Ti­pografia“, societate pe acţiuni în Sibiiu: „Cartea durerii“ de Emil Bougaud, episcop francez, tradusă de Iacob Afin N­i­c­o­­lescu. Cartea aceasta ca formă e un volum de 174 pagine elegant şi de o frumseţă rară la cărţile noastre, cart­ea cuprins e o lectură plăcută şi folositoare. Excelenţa Sa Metropolitul Mihali a re­comandat această carte clerului şi poporului printr’un special circular, în care zice ur­mătoarele : „Acest upşor cuprinde un ciclu de me­­ditaţiuni creştine, morale şi religioase, din cari se vede puterea religiunii creştine, care mângâie sufletul omului în năcazuri şi sufe­rinţe, turnând peste el balsam vindecător. „Cetindu-o cu atenţiune, ori­ şi­ ce creştin se va convinge, „cât de puternic este Dum­nezeu in mângâierea muribunzilor şi cât de sublimă e religiunea creştină în suferinţele mari ale sufletului“. Calindarul zilei. 27 Ian. 6. 1897 Iulian: Cuv. P. Pavel Tivelli. loan Gregorian: loan Chris. Soarele: răsare 7 30, apune 4 30 m. Buletin meteorologici. Din țeară 22 Ian. n. 9 ore dimineaţa. Staţiunile Presiun. atmosf. în mun. Tempera­tura Celsius Vin tal direcţia jtăria Budapesta . . 762 — 2.4_ _ Sătmar . . . 763 - 4.8 svî VJ1U) , . . 7WZ 34s 2 Orşova , , . 764 3.2 vs3 Arad . , . 763 - 1.1 NV1 Panciova . 762 - 3 7 SV4 Teatru orăşenesc In Sibiiu. Mercuri 27 Ianuarie n. »Die Heimatlose“. Ballet în­­ act. »Die Hochzeit hei Laternenschein“. Operettä de Offenbaeker. Barsa de mărfuri din Budapesta dela 23 Ian. n. 1897. Cursul pieţii din Sibiiu Din 26 Ian. n. 1897. Hârtie-monetă română . Comp. 9.4b vând.9.50 Lire turcești . . . • » 10.60 1110.65 Imperiali................... 9.52 11 9.56 Ruble rusești 100 â . • J» 126.12H 127— Galbeni........................... 6.61 J] 5.67 Napolwm-d’ori . . . • fi 9.48 )| 9.53 „ (rusești) * II 9.44 II 9.59 Bursa de Budapesta Din 22 Ianuarie n 1897. Renta de «or ung. 6 •/................................ 19 »9 99 »9 4°/* • • • • • „­ung. val. col. 4•/............................... împrumutul căilor ferate ung. . . . Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung (l­a emisiune)........................................ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost­rng (2-a emisiune)........................................ Bonuri rurale ung....................................... „ „ croate-slavone .... Obligaţiunile desp. regaliilor .... împrumut cu premiu ung........................... Dosuri pentru regularea Tisei si Seghedin Renta de hârtie austriacă .... „ de argint austriacă .... „ de aur austriacă........................... Lesurile austriaca din 1860 .... Acţiunile băncii austro-ungare . . . „ „ de credit ung. . . . ii ii ii ii austr. . . Scrinuri fonciare ale institutului de credit­e economii „Albita“................................. Argintul..................................................... Galbeni împărătești................................. Napolaon­ d’ori........................................ Mărci 100 imp. germane........................... London 10 Livres sterliagi .... Bursa de Viena Din 22 Ianuarie n. 1697. Renta de aur ung. 6°’. ..... V II II 91­4’/j . . . . • Renta ung. v. c. 4°/. ..... împrumutul căilor ferate ung. . . . Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung (1-a emisiune) ................................. Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung (2-a emisiune)...................................... Bonuri rurale ung....................................... „ „ croate-slavone .... împrumut cu premiu ung........................... Losuri pentru regulares Tisei şi Seghsdin Ronts de hârtie austriacă .... ii si argint austriacă .... „ „ aur austriacă............................ Losuri austriaca din 1860 .... Acţiunii» băncii austro-ungare . . „ „ de credit ung. . ii 9i de credit austr. . Editor și redactor responsabil: Teodor V. Păcățian, Proprietar: Pentru „Tipografia*, societate pe acțiuni: V. H. Dresanandt 122.50 98.75 121.75 123.— 104— 97.— 97— 100.10 162— 139.50 100.50 100.75 120.25 1016.’— 122.65 98.80 124.10 121.70 101.25 $97.14 101.— 153— 142— 100.66 100.96 122— rom— 421.60 246.50 5.67 9.52 58.90 120— 100.76 5.65 9.53 68.87 119.90 Săminţa P li Preţul per 100 chilogr. O­jfdlitatea por­fect. Preţul pet 100 chile dela până dela P&X10 Grâu Bănăţenesc nou Grâu dela Tisa „ Grâu „ Pesta „ Grâu de Alba-Reg. „ ii ii Bsclia „ Grâu ung. de Nord,, 77 77 77 77 77 77 8­ 5 8.20 8.15 8.25 8 2 ■ 8.15 8.25 8.20 8.20 8.30 78 78 78 78 70 78 8 15 8.25 8.20 8 20 8/0 8.20 8. HO 8 25 8 25 8 36 SSminte, vechi ori non« Ho* di OualiUtea per Hect. Prețul per 100 philogi dela pân* SScară 70—72 H.666.70 Orz de nutreț 60—82 4.­4 35 11 d*s vicar» *2—64 5 105 90 V d» Swr­ei 94 fait 6 608-Ov8s— 1ÎS—4 A 5.706 ÎO Cucuruz (porumb) 8.453 60 fl 5» sit »«ia— 3 303 42 Meiu 11 7512 05 Hrișcă --5.300 65 Grâu Sept.-Oci. .... # l_g --.-­d* 11 Mart.-Apr. ti 8 25 82 5 fl Cucuruz Maiu-Iun. •3« 8 89 IU 3 90 t f. ti Iulie-Aug."sS........— &OvSs Man.-Apr. .-9 5.93 5.95 11 Ost.1—.a OlWvdtti Producte diverse SOI.e SSm. de trif.Lucerna ungurească 46­ 60­­ft roșie 35 _40 Oleu de rap.rafinat— — 1Uns. de porcdela Pesta 54.—54 60 1 fl dala ţeară— — 2 Slănină svântată —.--~ .--58 1} »tHuvmte 55 —66.— —•4 Său ..... mmm Si Prunc l Lict&r atevtwi. uoa 19.­1950 fcfit ft bânățfb­asc17. 17.50 Miere brută— — ti galbina atrăcurată— — Ceară de Rosenau— — Spirt BaniMarfft Brut, pentru rafinărie 14.7616.— Rafinat, pentru comercianți mari 52.5068.— Brut, „n e 50.5061.— Argintul....................................... Galbeni împărătești.................................. Napoleon­ d’ori........................................­ Mărci 100 imp. germane .... Londra 10 Livre*­sterliagi .... Bursa de București. Din 10 Ian. v. — 4 ore p. m. Cassa Renta rom. per 1876 5°/0...................................100 Renta română amort. 5°/0 . ............................ 97 Renta (Schuidverschreib)................................. 09 Oblig, de stat C. F. R. 6°/, ...... — Renta rom. (Rural conv.) 6 °/0.........................100 împrumutul municipal 5°/0............................ 97 Scrisuri func. rurale 5°/.................................. — 91 99 19 7*/0 ....... — Idem urbane ...................................................... _ ii 9i 6% .........................102 ii » 5°/» 87 Banca­ Nat. (100 lei vărs. într.) . . . . . 1468 Soc. Dacia-Rom. 1250 lai vărs.­.........................420 Soc. de Asig. Naț. (200 lei vărs.) .... 467 Soc. rom. de roasig............................................ 118 Soc. r. de con. (250 lei vSrs.).........................106 Oblig. Coasei Pensiunilor..................................280 Agio......................................................... . — Schimb. Londra 3 luni................................................... — it cek ••••,..»,•• — Berlin 8 luni ................................................ — ,i cek......................... _ Paris 8 ioni , . — ,, ceh.......................................................... — Vies»............................ — 91 — Agio . ................................................• , —

Next