Tribuna, noiembrie 1897 (Anul 14, nr. 243-266)

1897-11-26 / nr. 262

Nr. 262 Sib­­i­a, Mercuri, TRIBUNA 26 Noemvrie (8 Decemvrie) 1897 Gospodărie ungurească, în comuna Magyar-Szent-Mihály, comitatul Tor­ont­al, ne­cunoscuţi au spart şi au jefuit zilele acestea cassa comunală. în cursul cercetărei s’au ivit serioase bănuieli, că primarul şi cassarul, amân­doi Unguri, sunt hoţii. Bănuiţii au fost sus­pendaţi din post şi puşi la răcoare. * 1 Admiratul Sterneck. Un atac de apoplexie a răpus alaltăieri, la Viena, pe ad­miratul lor. Max. Doublesky von Sterneck zu Ehrenstein. Bar. Sterneck s'a născut la 1329, din­­tr’o veche familie aristocrată cehă. La 1847 a intrat in marina de răsboiu. S’a distins în­tre altele in lupta navală dela Lissa, unde a repurtat o învingere, pentru care ’i­ s’a acor­dat — ca și fericitului baron Urs de Mar­tina — ordul Maria Teresia și rangul de ba­ron. La 1884 a fost numit comandant de marină, care la 1888 admirau­ suprem. * Un prapor de pe vremea Măriei Teresiei. In biserica sfântului loan din Caransebeș să păstrează un prapor vechiu de pe timpul împărătesei Maria Teresia, făcut din mătasă galbină, pe cheltuiala măiestrilor cojocari din Caransebeș. Icoana da pe o lă­ture reprezenta pe Sfântul Ilie, patronul cojo­carilor, trecând deasupra norilor în o căruţă trasă de nişte cai roşii. Pictura praporului e cu mult superioară cereia de pe cerimea bi­­sericei (pictură ruinată prin Turci la 1788 şi restaurată apoi la 1808). Sub icoană se văd insigniile cojocăritului, foarfeci, suli ş. a. şi următoarea inscripţiune (cu litere firite): „Făcutu-s’au acest prapor în zilele Prea înălţatei Crăesei noastre Măriei Teresiei, cu blagoslovenia Prea­­sfinţitului Archiereului loan Georgievici al Caransebeşului, al Vârşe­­ţului i prod­, fiind protopresbiter George Eli­­nescu, şi s’au făcut cu cheltuiala sacilor din Caransebeş la anul 1762, Februarie 27 şi am zugrăvit cu George Diaconovici şi cu Radu La­,­rovi... Acest pictor George Diaconovici a fost fiiul lui Vasile Diaconu, a celui venit la anul 1736 din România dela mănăstirea Tismana, despre care Nic. Tincu-Velea (ist. bis., Sibiiu 1865) scrie, că venind în Bănat cu o mulţime de familii oltene s’a aşezat la poalele munţi­lor Vârşeţului, fondând aici o comună care astăzi se numeşte Srediştea-mare. Mutându-se apoi Diaconul Vasile la Bocşa­ montană, a în­fiinţat şi o şcoală, în care pe lângă alte ştiinţe se propunea şi arta picturei. Această şcoală conform raportului distinsului nostru literat Dr. Al. Marienescu cătră Academia ro­mână din Bucureşti, să fi fost prima şcoală română publică, cunoscută în Bănat, căci mai înainte şcoli publice române nu existau, şi ştiinţele se cultivau numai prin mănăstiri. * Faimosul proces de la Sjenicsak continuă şi acum. Zilele acestea procurorul ’şi-a rostit rechizitorul, un strajnic rechisi­tor. Pentru 27 de acusaţi a cerut pedeapsă cu moarte, iar pentru patru temniţă; privitor la unul ’şi-a retras acasa, iar’ privitor la un altul a cerut nouă cercetare. * Slovaci cu sutele de mii în America. Ce­­fericit* e pentru Nemaghiari traiul în »ţeara lui Papp János“, o dove­deşte şi faptul, că în lumea nouă trăesc nu mai puţin de 300.000 de Slovaci, toţi emigraţi din Ungaria. Departe, paste ţări şi mări, de vetrele strămoşeşti, aceşti Slovaci, mai toţi muncitori, îşi păstrează cu sfinţenie naţionalitatea şi limba, pe cari în patrie nu le mai puteau ocroti de turbatele prigoane ungureşti. Două foi slovăceşti vestesc emi­graţilor datorinţele lor naţionale şi propa­ganda află viu echou, întru­cât pe lângă buna lor susţinere naţionaliceşte şi economiceşte. Slovacii americani nu-­şi uită nici de fraţii prigoniţi de acasă, ci an de an le trimit aju­tor şi încurajare în lupta pentru existenţa naţională!* Obstrucţie în... ţintirim. Curiosul cas s’a întâmplat zilele acestea, la Lemberg, cu prilejul înmormântărei a trei lucrători morţi în urma unei expresii. Asistau la ac­tul funebral mai multe mii de lucrători. La, mormânt, deputatul socialist Kozakiewicz a voit să ţină o vorbire. Se întâmplă însă un incident nostim. De câte­ ori oratorul se adre­sează asistenţilor cu vorbele .Tovarăşii, preoţii intonează în glas tare cântări bi­sericeşti. Această veritabilă obstrucţie a durat vre­o jumătate de oră, până­ ce deputatul so­cialist ajunse în fine la cuvânt. După vor­bire, muncitorii părăsiră ţintirimul cântând „cântecul munsei“, un cântec special al lu­crătorilor.* Femeie decapitată de soţul seu. O dramă teribilă s’a desfăşurat zilele ace­stea la Paris. Un soţ, gelos, ’şi-a ucis femeia sa, decapitându-o cu briciul, în faţa celor doi copii ai sei. Hyacinths Roux, vechiu lucrător litograf, în vîrstă de 42 de ani, se căsătorise de patru ani cu o tânără cusăto­­reasă, Luisa Cierget, cu care avu în 1895 o fetiţa. Câtva timp, vieața care o duceau îm­preună fu fericită, când deodată bărbatul fu cuprins de pofta de a juca la curse. Din această causa serviciul seu fu neglijat, şi în cele din urmă el a trebuit să se retragă şi să scoată un mic ziar de sport, care în rea­litate ascundea o agenţie clandestină, din care causă a fost de mai multe­ ori tras în jude­cată şi în cele din urmă condamnat la închi­soare. Soţia sa, desperată, s’a hotărît să se despartă de el, şi cei­­ divorţ. în aşteptarea obţinerei divorţului, ea luă pe mama sa să trăiască împreună. Când esi din închisoare anul trecut, Roux încercă să se împace cu femeia sa, dar’ nu isbuti. Bănuind, că soa­­cră-sa e pricina acestei resistenţe, o ia la bătaie şi nu scapă, biata femeie, decât graţie vecinilor, atraşi de ţipetele-­i desperate. Din acest timp, foarte rar Roux se mai vedea prin strada unde locuia soţia lui. Nefericitul, în urma acestei despărţiri, tnebunise şi fusese internat într’un ospiciu de alienaţi, la Villejuif. în acest timp, soţia sa dădu­ naştere unui alt copil. însănătoşat şi scăpat din ospiciu, Roax află că soţia lui ’l-a înşelat cu un altul cu care are şi copilul. Turbat de mânie, se îndreaptă spre vechea­’i locuinţă, ca să sfâşie pe ceea care­­l-a trădat. Din fericire, nimeni nu era acasă. A doua zi, el dă întâlnire so­ţiei sale, la squarul din strada Laborde. în­tâlnirea proiectată se realizează şi de acolo pornesc spre casă. Cât de pacinic era pe drum, cum întră în odaie ca o fiară se re­pezi bărbatul asupra ei şi cu un briciu pe care-’l avea asupră-’şi ’i-a tăiat într’o clipă capul. Femeia căzu­ moartă jos, în timp ce capul se deslipi de corp. Un enorm lac de sânge se fâca în odaie. Asasinul s’a predat singur poliţiei.* Ştiri mărunte. Socialiştii din Buda­pesta proiectează pentru primăvară, la 1 Maiu, o grevă generală, pentru care au început de pe acum propaganda. — în Oxford a răposat deunăzi­le un vestit misionar pentru China, James Legge, care a lucrat mult şi pe terenul stiienţific — La Monte-Carlo un tinăr din Viena şi o păreche de Însurăţei din America s’au aruncat în mare, după-ce ’şi su perdut tot la jocul de cărţi, tribuiţa literară. Dela Teatru Aseară, Luni, s’a representat pe scena teatrului din loc piesa :Meerleuchten* de Ganghofst. Nu ştiu dacă­­ a făcut şi la alţii impresia bună ce ’mi-a făcut-o mie, dar’ atâta pot să zic, că representaţia de aseară a fost foarte bună, atât ca representaţie, cât şi ca subiect şi scenerie. Puţine ocasu­ ’i­ s’a oferit publicului să se depărteze atât de mulţumit, ca aseară. Nu ne interesează întru atât să analizez mai de aproape „Meer­­lauchten* dar’ o pot recomanda ori­cui să o vază. Subiectul e luat din vieaţa de toate zilele. Dl Lenor (baronul Robert von Wan­gen) î şi a jucat rolul cu multă pricepere şi foarte natural, ca totdeauna. Pe d-şoara Weiser am admirat-o aseară în rolul ei (Eli­­sabeta, soţia baronului von Wangen). A fost foarte drăguţă şi în unele scene dramatice a dovedi multă dibăcie. Dl Mauth a fost foarte simpatic şi­­şi-a jucat rolul admirabil. Dl del Zopp a avut de astă­ dată un rol mai mic dar­ a executat foarte potrivit. D-şoara Schulz aseară a dovedit mai mult simţ ca de altă­dată, şi a satisfăcut îndestul rolului. D-na şi dl Gerhardt au avut roluri scurte şi le-au jucat bine, se află portretul tinărului, dar a distinsului com­­ponist Rudolf Olickh, cu o schiţă aprecia­tivă. Urmează un lung articol despre com­­ponistul P. I. Tschailiinski (cu portretul), apoi diferite critici musicale de valoare. Adaos musical e „ Seutzer”, cântare pentru voce cu acompaniament de pian de Franz Muc­i. Adresa revistei Wien, I., Seilerstätte nr. 15. — Manual de gimnastică. A apărut Ma­nualul de gimnastică elaborat de Mihail I. Ionescu, institutor In Focșani, și scos zilele acestea la institutul de editură Ralian şi Ig­nat Samitca din Craiova. Acest curs, atât prin întinderea şi sistematizarea cuprinsului, cât şi prin număroasele ilustraţiuni cu cari este prevăzut, este singurul complect ce există româneşte, constituind pentru d-nii institutori şi învăţători, — astăzi când ne aflăm la în­ceputul întroducerei şi familiarizărei gimna­sticei în şcoalele primare — o adevărată şi sinceră călăuză indispensabilă. Manualul este recomandabil şi pentru elevii cursului gimna­­sial şi liceal. Preţul unui exemplar broşat lei 2.50, legat englezește lei 3­50 şi se află de vânzare la toate librăriile din România sau se procură direct de la editori. * Gestiuni literare şi pedagogice. A apărut: Gestiuni literare şi pedagogice de M. Strajanu în editura Ralian şi Ignat Sa­mitca în Craiova. E un frumos volum tipărit pe hârtie velină, să extinde pe 323 pagine. Din bogatul cuprins însemnăm următoarele interesante articole: Principiul artei, realismul şi idealismul în literatura contimporană, ca­racteristica poesiei timpului nostru, basmele, isprăvile lui Păcală de P. Dulfu, despre Dante, importanţa elementului moral şi estetic în educaţiune. Preţul volumului broşurat 3 lei. Informaţiuni­ .Convorbiri literare, nr. 11 din 1 Noemvrie 1897, are următorul cuprins: Dan­­a Zamfir­escu: In răsboiu (roman). — T. Maio­­rescu: Răsboiul şi proclamarea regatului. — Teohari Antonescu: Originea Egiptenilor şi Semiţilor. (A propos de „Istoria Orientului* de P. Răşcanu). — W. Meyer-Lübko, L. L. M.: Câteva păreri străine asupra lucrărei „Din toponomia românească* de D. Dan. — Cesar I. Vârgolici: Crepuscul (poesie). — G. Murnu: Trimite-­ţi-aş (poesie). — Demeter: Critice şi analise: Ultime raze, poesii de Gr. N. Lazu; Ametiste, poesii de A. Gantilli; Mito­logia de St. Mihăileanu; Amantă, roman de Alexandrescu-Dorna. — I. Zugravu: Ai zis ceva (poesie). — Revista publicaţiunilor. — Cărţi primite la redacţie. * „Albina“, revistă enciclopedică-literară nr. 7 are următorul cuprins: M. Sa Regina: Discurs rostit la Iaşi. — Carmen­ Sylva: Cu­getări. — Dr. Tadem: Febra tifoidă. — Pe­tre Petrescu: Peştera lui Vucul. — E. S.: Răspuns la scrisoarea dlui Rădulescu-Motru. — Ionescu Candid: Foloasele asociaţiei. — Gh. Adamescu: Convorbiri cu vecinul meu Niţă : Deschiderea camerelor. — P. I. Stroescu : Călătoria lui Nansen. — X.: Ogirul, copoiul şi iepurele. — Râdulescu-Codin: Braşoave po­porale. — P. G.: Publicaţiuni noue. — Sfa­turi practice. — Cronica agricolă. — Cro­nica financiară. — Răspunsuri la ghicitori. — întrebări şi probleme. — Adrese cătră re­dacţie. — Informaţiuni. — Posta redacţiei. — Ilustraţiuni. Carmen Sylva. — M. Sa Regina în bibliotecă. — Nansen atacat de morse. • Scrieri postume. Un însemnat număr de manuscripte Inedite şi de o netăgăduită valoare titarară, rămase de la regretatul poet Grigore H. Grandea, vor fi în curând date la tipar, sub îngrijirea dlui D. Grandea, fratele poetului.• »Österreichische Musik und Thea­­terZeitung*, nr. 7, a apărut ca totdeauna ca an vatoros caprina, în fruntea numărului Bibliografie, Călindarul Poporului pe­ ­ 1898. — A apărut deja, de câteva săptă­mâni, «C­ălindarul Poporului» pe 1898. Ajuns în al 13-lea an al existenţei sale acest călindar, redigeat în­totdeauna de redacţiunea foilor noastre, a făcut an de an noue progrese, şi astăzi putem susţine fără a vătăma modestia, şi fără teamă de a fi combătuţi, că „Călinda­­rul Poporului“ este nu numai cel mai ieftin, mai naţionalistic şi mai lăţit, ci şi cel mai bun din câte apar la noi dincoace de Carpaţi. Aceasta au recunoscut-o deja şi alţii, şi în special în raportul «Asso­­ciaţiunii» despre mişcarea literară la noi, raport care a dat o deosebită atenţiune Calendaristicei noastre, s’a constatat, că «Colindarul Poporului» este „excelent“. Ori cine vrea să se convingă n’are decât să-’l cetească cu atenţiune, şi va găsi în întregime o lucrare sistematică, cu o direcţiune hotărîtă naţională, car’ în forma şi limbagiul lui va trebui să con­state, că e anume scris pentru cele mai largi straturi ale poporului, nees­­cepţionând din această numire nici in­teligenţa noastră. Noi ne oprim — în apreciare — la atâta şi ne îndestulim a-’i arăta cu­prinsul şi aprecierile, ce ’i-au fâcut alţii, cari nu pot fi bănuiţi, ca interesaţi. Cuprinsul „ Calindarului “. După partea calendaristică urmează informaţiun de obştesc folos, pe 40 pag. Partea literară conţine: George Coşbuc, schiţă literară, apoi următoarele bucăţi ale drăgălaşului poet: Nunta Zamfirei, Noi vrem pământi Mureşul şi Oltul, (poveste din popor), Numai tina I (poesie), Sălcia şi plopul, (legendă din popor), Rugămintea din urmă (poesii) şi alte Poesii scurte. Glume. Mântuirea steagului, sehită istorică, de Petru Vancu. Urmează: Ioan Creangă, schiţă literară şi urmă­toarele scrieri de Creangă: Povestea unui om leneş şi Oltenii în Iaşi (poesie). Apoi: Rostiri, zicători, cuvinte: Th. D. Speranţă, schiţă literară şi două anec­dote de el: „Mama Ungurului“, şi „Jidanii şi hoţii“.­George Pop de Băseşti, schiţă biografică. „Cât de lungă să fie ziua, tot vine noaptea“, de d-na Culomb. „Castelul din Carpaţi“ de Jules Verne, schiţă biblio­grafică. Rcvaşul nostru. Aceasta rubrică, introdusă în anul trecut, s’a desvoltat într’o adevărată cronică a vieţii­­ noastre naţionale culturale. Aci găsim toate întâmplările , şi toate mişcările româneşti petrecute în timpul de la Septemvrie 1896 — Septemvrie 1897. „Răvaşul“ se extinde pe 17 pagini, cu 6 mai mult ca e în anul treut în „Economic“, găsim următorii articoli: Despre dări şi termine; Asigurarea contra focului şi grindinei: întinerirea pomilor. Poveţe. Urmează tîrgurile de peste an. Ilustraţiuni: Ioan Creangă, George Pop de Băseşti Jules Verne, Iosif Sterca Şuluţiu, I­­oan Hannia, şi Dr. C. Lueger. Epoca. Iată de pildă ce scrie recensentul literar al Epocei din Bucureşti: — Un călindar al Poporului. — Vestitorii anului viitor au început se apară. Parisul, în special, ne-a trimis peste două-zeci de călindare, mai toate umoristice. La noi în ţară, până acum nu s’a ti­părit nici unul pe 1898, dar’ ni­ s’a svonit că anul acesta ne reservă, în materie de calen­daristică, un adevărat „eveniment literar* da­torit unuia din marii noştri literaţi. Ne vine însă de peste munţi un călindar tipărit româneşte, la Sibiiu în editura societăţii pe acţiuni Tipografia. În­ câte publicaţii de acest fel ar mai apăra în limba românească, incon­testabil că nu vor putea face de prisos volumul acesta de o sute-două­zeci de pagini întitulat: „ Calendarul Poporului“ pe anul 1898. Titlul chiar spune pentru­ ce. Toate că­­lindarele, cari au să se tipărească în ţara ro­mânească se vor adresa păturei culte a socie­tăţii. Afirmăm aceasta anticipativ, întemeiaţi pe experienţa trecutului. Nici un călindar n’a apărut în ţara noastră, care să fie cu adevărat pentru popor, cum este „Călindarul“ societăţii din Sibiiu. Tipărit cu multă îngrijire, având mai multe ilustraţii excelent executate, călindarul cuprinde pe lângă materia calendaristică absolut trebuincioasă, o bogată materie literară, precum şi o mulţime de cunoştinţe economice de mult folos, toate scrise într’o limbă clară şi curgătoare şi într’un stil potri­vit cu înţelegerea poporului. Aşa, partea literară conţine, între altele, o schiţa biografică a iubitului poet transil­vănean George Coşbuc, precum şi câteva din­tre cele mai reuşite bucăţi ale poetului, ase­menea şi schiţe asupra literaţilor noştri Ioan Creangă şi Th. D. Speranţă, precum şi o mulţime de glume, rostiri, zicători şi cuvinte populare. O rubieă interesantă este „Răvaşul nostru*, care este o cronică naţională cuprinzând toate întâmplările şi toate mişcările româneşti de dincoace şi de dincolo de Carpaţi, în intervalul din Septemvrie 1896 până la Sept. 1897. Recomandăm cu căldură publicaţiunea aceasta şi dorim si aibă imitatori şi în ţeara noastră “. Zar­a. * „Călindarul Poporului“ se poate procura mai uşor de la librăria „Tipografiei“, societate pe acţiuni în Sibiiu (Quergasse nr. 16) adăugând la preţ (20 cr.) 5 cr pentru porto. Aprecierile presei. Toate ziarele şi revistele româneşti, cari s’au rostit asupra „Călindarului nostru: Tim­pul, Epoca, Familia, Foaia literară, Telegra­ful Roman, Tribuna Poporului, Foaia Diece­­sană, Dreptatea, Opinia, Revista Orăştiei etc. au fost unanime întru a constata: ieftinăta­­tea, bunătatea, caracterul poporal al călinda­­rului, variaţia materialului şi îngrijirea, cu care este tipărit. Sosiţi în Sibiiu, în 7 Dec­­. 1897. Hotel „împăratul Romanilor“ : Cordescu, pri­vater din Fofeldea; Fi­chsel cu soţia, profesor, I. Reng, Müller, Wavresco, M. Fischer, G. Heller, din Viena; Goldberger, G. Gesztessy, Braun, E. Batory, I. Kohn I. Freund, Labovitz, din Budapeta, Doerfler din Turin, V. Schmidt din Braşov, Strassmann, L. Klug din Pojon, toţi comercianţi. Hotel Meitzer , S. Grünfeld din Porumbac, I. Oltean, din Deva, comercianţi; I. Cândea, protopop, David, notar din Avrig; Fleşerin, învăţător, din Cincu­­maie, D. Seivert, econom din Cincu­mic; F. Maurer dulgher din Braşov. Teatru orăşenesc în Sibiiu. Mercuri, 8 Dec. n. Donna Juanita-Operetă în 3 acte, de F. de Suppé, începutul la 7 ore seara. Pentru tragerea din 10 şi 11 De­cemvrie a. c. se capătă [2522] 2—3 locuri de clasă la cassa de sch­imb a institutului creditului fonciar (Bodenkredit) şi a colectorilor anunţaţi. »■».isiyutpqi »nr» d­ 9 1111"» IMMMMMI Pag. 1047 Bursa de mărfuri din Budapesta dela 4 Dec. n. 1897. SSminţ* if ii Preţul per 100 philogr. 5ts a 10 ■a” Prețul per 100 philo dels pini del* până Grâu Bănățenesc vechiu 75 —.——.— 76---.-­—— Grâu dela Tisa „ 76 12 4012 60 76 12.6012.65 Grâu „ Pesta „ 76 12.3512.45 76 12.5612.60 Grâu deAlba-Reg. „ 75 12 4512.55 76 12.6512 70 p] jBacItî ,, 76--.-----.---76--._--.--­Grâu ung. de Nord,, 75 76 SSminţCj dualitate» Prețul per“ vsahi ori non« Soid­ v&r Hect. 100 chilogi dela până Sicară 70--72 8.56 8 65 Or* de nutreţ 60—62 5 80 6.15 )} tfo vinsM sa—C4 6.30 7 — V da fere u—m 7 50 9 — Ovis 80—41 6 40 6.70 Cucurus (porumb) 4 96 5.05 de alt sein 4 904 95 Mein --.-----.-­Hrişcă 4 75 6 — Grâu 1 1 Cucuruz Sept.-Oct. Mart.-Apr. Mdu-Iun.1 12 — 551 n Îulie-Aug.lg --.-­ Ovis Muri,-Agr. 6 49 Oct.i —.--12.02 6.63 662 X rodest* dívott ünuisd Saltul dttK íffiLij Sím. de trif. n ölen de rap. Uns. de porc n Slănini se" Pruna Liotar » Mi ere 11 Ceară Lucernă ungurească roșie rafinat dela Pesta dela ţeară avântată afumată (­alavon, nou bănăţenesc brută galbină străcurată de Rosenau 68 50 60 50 59.­61- C­ursul profil din Sibiiu. Din 6 Dec n. 1899. Hârtie-monetă română Lire turceşti . . . ‘/1 Imperiali . . . Ruble ruseşti 100­0 . Galbeni.................... Nu pe la pord­ari . . . h (rusești) Comp. 9.485 vând 9.56 II 10.65 SI10.70 II 9.40­­S 9.46 II 127.25II 12826 II 6.62 II 6.67n —■—M—.— M 1 —.—NI Bursa de Budapesta. Din 4 Dec. n. 1897. Renta da aur aug. 6“/...................................— II II II II 4°/. ... «a —.— „ ung. val. col. 4«/............................... . 100.25 împrumutul căilor ferate ing................................121.50 Amortisarea datoriei căilor ferate da Olt ing. (l­a emisiune)...................................................122.50 Amortisarea datoriei căilor ferate'4­­0*­ ing. (2-a emisiune).................................... 102.— Bonuri rurale ing................................ 98.— „ ,, croate-ilavone...........................99 — Obligațiunile desp. regaliilor..................................101.60 împrumut cu premiu ing..................................156.— Losuri pentru regulare* Tisei și goshedin . 140.— Renta de hârtie austriacă..............................102.50 ,, de argint austriacă..............................102.25 , de aur austriacă.....................................128.50 Lesurile austriace din 1860­­..... 16060 Acțiunile băncii austro-ungare .... 956.— „ ,i de credit ung. ... . —.— uisuiuscuai de eredi ecenaaii „Albim“ ...... ‘kiß-totinl.................................... i *. ! ‘iaibem împărătești ...... Napaiefid-d'ori.............................' Mărci 100 imp. germane . . . \ \ London 10 Invres sterlingi . . . . 102.­6.70 6.66 9.58 58.90 120.— Bursa de Viena. Din 4 Dec. s. 1897. _ I' 11 11 11 4°/. .... Roata ung. v. .s. 4«/. .... împrumutai căilor ferate ung. . . Amortisarea datoriei căilor ferate de Ort (1-a emisiune) ........................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost (2-a emisiune)................................ Bonuri rurale ing................................ 122.20 100.— 122.­101.75 121.60 98.— 199.— 166 — 160.­ 10245 101.83 123 80 160.25 965.­ ung. ring. 1, „ croate-slavone . . . împrumut cu premiu ung. . . , Losuri pentru regular­ea Tisei și S«gi»*,«n Renta de hârtie austriacă „ „ argint austriacă . . . „ aur austriacă . . . Losuri austriace din 1860 * . Acţiunile băncii austro-ungare 11 11 de credit nws .11 11 de credit aostr. . Argintul......................................... Galbeni împărăteşti .... Napoleon­ d’ori Mărci 100 imp. germane­­ ’ London 10 Livrea ster­lingi " ' 6.63 6.67 9.64 68.95 120- Bursa de Bucureşti. Pentru redacţie şi editură responsabil: Petru Simtion. Proprietar: Pentru „Tipografia“, societate pe acțiuni: V. H. Diesenandt Din 22 Nov. v. — 4 ore p. a. Cassa. Renta rom. per 1865 6°/, ............................... Renta română amort. 5°/, ’ 97 Renta (Bchuidverschreib) 09 Oblig. de stat C. F. R. 60/0 . '.­­ __ Renta rom. (Rural conv.) go/ ’ ' 100 Împrumutul municipal 5°/, ' j 97 Scrisuri func. rurale 6«/, ’ ' ‘ ’ ' \ _ 11 11 11 7'/j ....... I­dem urbane 7°/o • . ..... _ » » 0 v» 102 Banca­ Naț. (1°° lei vSrs. .* 1 1468 Soc Dacm-Rom. (260 lei vers..........................420 ^ (20° lei vărs.) ... • 467 Soc. rom. de re&sig. ' ng boc. r. de con. (260 jeî Vara.)' ’. '. '. *. *. 106 Oblig. Lassen PensianilM .................................280 • • • . , —. 8 o h i TM h............................. Londra 8 luni . . . . _ » cek .... 9 !'.*.!! ! — Beriin 8 iuni . _ __ 11 cak . * * ' * * * * ' * \ ’ _ Pans 8 ioni * _ >’ ttk • •' ' .' . .' .' .' * .' .' -Viena .......................................................... ... 11 — Agio . . . ,............................................... —

Next