Tribuna, ianuarie 1898 (Anul 15, nr. 1-23)

1898-01-16 / nr. 11

Nr. 11 Sibiiu, Vineri, TRIBUNA 16/28 Ianuarie 1898 Străinătatea pentru noi. Citim în Drapelul din Bucureşti: Intre miile de cărţi ce a primit cu ocazia Anului­ Nou, amicul nostru dl V. A. Urec­hă a primit unele cari se referă la chestiunea naţională, între altele cităm pe aceea a dlui Edvard Wavriansky, preşedintele camerei din Stockholm, în care cetim: „ Te asigur de devotamentul meu per­fect şi de simpatia mea absolută în lupta contra asupritorilor naţiunei voastre * O carte a regelui Serbiei. Din ca­pitala sârbească se­nunţă, că regele Alexandru a edat nu de mult o carte, care a apărut in 300 de exemplare. Cartea cuprinde facsimilul unei străvechi evanghelii, al cărei original ’l-au dăruit regelui călugării de pe muntele­­ Athos, când regele le-a visitat. In 1896,­­ mănăstirea. Evanghelia s’a scris în secolul­­ al Xllllea, pe seama principelui Miroslav. Din manuscrisul original lipseşte o filă, pe care deja de mul a sustras-o un preot ru­sesc. Această filă a ajuns în biblioteca impe­rială din Kiev, regele Alexandra­­şi a luat de pe ea o copie fotografiată. Cinci exem­plare ale interesantei cărţi regele le-a trimis In Germania.* Morţi din­­ vaccinare. Un cas de multe nenorociri s’a întâmplat zilele trecute în localitatea Megala (Grecia), unde grasează de câteva săptămâni vărsatul. Nefiind medic în localitate, preotul Papageorgiu, care poate a cetit şi el cândva despre vaccin, s’a apucat să vaccineze el pe copii. Numitul preot a luat vaccin din corpul copiilor bolnavi şi cu acesta a vaccinat pe ceialalţi In timp de 2­3 zile au murt de­versat ca la 4­0 de copii. Preotul, ca să scape de furia poporului, s’a înştiinţat de bunăvoe la autorităţile civile. * faţă, apoi cel mai călduros sprijinitor, cardi­nalul Colonu­s, şi aprobatorul deplin al acestui plan Leopold I. Imperatul. Diploma lui din 14 Aprilie 1698 a în­ceput se împrăştie din calomniile adversarilor, în diplomă se zicea: »Aceia dintre preoţii ro­mâni de rit grecesc, care pe lângă că va ţine la ritul grecesc, va mărturisi la catolici şi va declara că el recunoaşte pe înaltul Pontifice, se va bucura de privilegiile preoţilor catolici, fară aceia dintre preoţii de ritul grec etc. (G. Bariţiu, Istorie p. I. 162). Alegerea şi pronunţarea într’un fel ori altul ori­cât de grea ar fi fost, ea trebuia să urmeze. Partea cea mai mare a clerului, vă­zând că ritul grecesc cu care crescuse şi la care ţinea cu sufletul seu, nu li­ se alterează, nu­cesită a se pronunţa pentru biserica catolică. Forma externă a ritului, atrăgătoare şi adese foarte mişcătoare, era salvată prin diploma Leopoldină. Fondul — dogmele — nici popo­rul nici preoţii lui nu-’l pricepeau şi aşa putea trece şi el sub forma cea veche. în locul prim la acest act hotărîtor pentru viitorul său, îl împinsese nevoile şi sărăcia, împilarea şi asu­prirea, car’ mai mult decât toate dorul de lu­mină şi libertate trezit prin diploma Leopol­dină. Puţini, foarte puţini vor fi fost aceia cari să se fi unit din motivul, că biserica catolică e singura mântuitoare, singura care duce la vecenica fericire. Momentul politic este cel­ ce primează în toată ţinuta preoţilor şi credin­cioşilor români. Episcopul Teofil adună la 1697 sinod din 12 protopopi, să învoesc la unirea cu bi­serica Romei primind cele 4 puncte dogma­tice, în cari păreau că se deosebesc, dar s pun şi ei condiţiunea, ca preoţii şi slujitorii bise­­ricei să se bucure de toate drepturile fi pre­rogativele preoţilor catolici, care mirenii ro­mâni să fie aplicaţi fi înaintaţi în toate func­ţiunile statului etc. în sinodul cel mare din 4 Septemvrie 1700 se completează formalităţile unirei, de care Românii îşi leagă cele mai frumoase as­piraţii: cultura şi da­r vor fi la emancipare po­litică. Dar... pe lângă toată bunăvoinţa curţei din Viena, pe lângă toate ameninţările împă­ratului, în primele decenii, decretele împără­teşti rămân numai pe hârtie, pe când în realitate aceleaşi greutăţi şi prigoniri. Maghiarii calvini mişcă toate petiile pentru a desmânta pe Ro­mâni de la unire, calomniază şi discreditează pe iniţiatorii şi fruntaşii unirei şi nici un mij­loc nu rămâne neexploatat pentru a zădărnici actul unirei. Ei îşi vedeau ameninţată confe­siunea lor. Periclitată îşi vedeau naţionalitatea lor, dacă partida dinastică va ajunge condu­cătoare în Transilvania. Ei, cari până acum cochetau cu Turcii, vânzând interesele patriei numai pentru un egoism fără seamăn, îşi pre­­vedeau răsplata necredinţei şi laşităţii lor. Po­porul român deşteptat şi conştient de meni­rea sa, era un evident pericol pentru tiranii puţini la număr şi mici la suflet. Nu e mirare deci, că ei protestează con­tra unirei, care diplomele împărăteşti nu le execută nici­decum, ori le interpretează cu totul în favorul lor. Trecuse 30 şi mai bine de ani şi unirea nu făcea progresele ce se aş­teptau nici promisiunile legate de ea nu se împlineau. Poporul încă era tot iobat, care di­ferenţa dintre preoţii uniţi şi neuniţi aproape minimă. Cu toate acestea, încă şi în aceşti ani ve­dem câteva apariţiuni foarte îmbucurătoare pentru clerul român. Prin unire, deşi nu se făcură şcoale na­ţionale pentru popor, deşi nu se dota clerul după­ cum se făgăduise, dar­ de la unire încoace se făcu loc în şcoalele catolice şi pentru fiii preo­ţilor români. Din aceste şcoale es deja 2 băr­baţi eminenţi pentru timpul lor şi culţi apă­rători ai bisericei şi causei naţionale. Unul e Episcopul loan Pataki- Văleanul, care altul Inocenţiu Micu-Glain loan Pataki fu cel dintâiu, care studia la Roma, de unde se întoarse plin de drago­ste neamului şi bisericei. Ca episcop, câştigă domeniul fiscal de la Gherla şi Sâmbăta, cari mai târziu deveniră un isvor de binefaceri pen­tru toţi Românii, întors din cetatea eternă, de la leagănul naţiunei noastre, îl vedem tot­deauna conştient de misiunea poporului român, şi în toate scrisorile sale îşi pomeneşte naţiu­nea cu: »scumpa mea naţiune română«. Pentru acele timpuri grele era mult să vezi un ast­fel de bărbat. Ioan Inocenţiu M. Glain, successorul lui Pataki, străluceşte şi mai mult prin erudiţiune şi prin energia cu care luptă pentru emanci­parea bisericei, pentru dotarea clerului român şi mai ales pentru egala îndreptăţire a popo­rului român. De la acest gând nu-­l împedeca nici ameninţările magnaţilor, nici intrigile şi şicanele iesuiţilor. El e cel dintâiu Român, care în dieta ungurească cere egala îndreptă­ţire şi primirea naţiunei române între cele 1 noţ­uni recepte. Cererile lui au format progra­mul politic de mai târziu al poporului nostru, care nici azi nu e realizat deplin. Clain e primul episcop martir care­­şi-a dat vieaţa pentru naţiunea română. Singur, nesprijinit de nimeni, el să ex­pune la batjocurile şi umilirile magnaţilor înfu­riaţi, cari pentru îndrăzneala cu care pretindea drepturi pentru naţiunea română, erau gata a-’l arunca pe fereastra dietei. El moare în exiliu la Roma departe de aceia, pe cari ’i-a iubit cu înfocare şi pentru cari ’şi-a dat vieaţa, dar’ ideile lui au rămas, sămânţa de el arun­cată a prins rădăcini adânci. în inima Românilor el va rămână ca un luceafăr preamărit. Numai silinţei şi iubirei lui de popor­­i­ se atribue câştigarea domeniului dela Blaj, în schimbul celor două dela Gherla şi Sâmbăta. împăratul Carol al Vl-lea şi Pon­tificele Romei s’au învoit la această schimbare prin diploma din 21 August 1738. Venitul anual al acestui domeniu era computat pe atunci la 6000 fi. Prin câştigarea acestui domeniu se făcu­ un pas înainte. Domeniul Blajului va aduce în curând roade binefăcătoare pentru clerul român. Blajul se va preface într’un centru de lumină, a cărui raze vor lumina în toate păr­ţile locuite de Români. Neamul nostru îşi va recruta de aici cei mai aprigi apostoli ai bi­sericei şi naţiunei. Pe ranele sângerânde ale clerului se varsă o picătură de balsam, care şi dacă nu-’i aduce mântuirea aşteptată, cel puţin îi va alina durerile şi-’i va trezi speran­ţele unui viitor mai bun. Abia după 50 de ani de la unire casa de Austria se decide a face ceva serios şi pentru poporul român. Blajul negreşit este unul din titlurile ce casa de Habsburg are la recunoştinţa Românilor. Blajul devine asilul scump Românilor, cari în vremuri de restrişte spre el îşi îndreaptă pri­virile. E bine­ ca în legătură cu acestea să schiţăm şi istoricul Blajului, folosind de în­dreptar Istoria bisericească a lui Dr. Al. Grama, singurul, care s’a ocupat mai deaproape de acest subiect. (Va urma). Scandal la camera belgiană Alal­tăieri un violent scandal s-a petrecut la ca­mera belgiană. Deputatul socialist Demblon d­eschis pe câteva şedinţe, a intrat în incinta cea mare a camerei, însoţit de o ceată de socialişti. O companie de soldaţi pozia Intra­rea. Oprind oficerul pe Demblon să între, ace­sta, în exclamaţii de a Trdeascd republica* / „ Tăeascd armata" / — s’a opus şi ajutat de vre-o 20 de deputaţi socialişti a pătruns in sală. Intr’aceea o luptă înverşunată s’a încins în­tre soldaţii de afară şi o mulţime de socia­lişti adunaţi în faţa camerei. Abia ajutoare none de armată au putut pune capăt scan­dalului.* Știri mer­un­te. M. S. Monarchal a dat rangul de nobil profesorului univeraităței cehe din Praga Dr. Randa. — Starea lui Bismarck s’a ame­­niorat-Trtât^de mult, că­ dela Anul-Nou încoace la Friedrichsruhe nu s a mai simțit lipsa doctorului Schweningen, me­dicul de casă al cancelarului de fer. — In Gutovicza (Sofia) poliţia a arestat pe faimosul bandit Atanasov, care fura dela bogaţi, dar’ de la săraci, popolaţia locului a dat petiţie la principele Ferdinand să lase li­ber pe bandit. — Tribunalul din Zala-Eger­szeg a achi­tat in lipsă de dovezi pe un anumit Kádas István, acusat de propria fată, că ’şi-a ucis socrul. Posta Redacţiunei: „Hai se bem­'1. „Schiţa“ d-tale nu se poate pu­blica. Ca producţiune literară nu atinge măsura, car’ pentru sbiciuirea stărilor dela d­v. pe această cale, nu ne angajăm. „­Aut­ault. Ultimul articol (10 Ian.) nu s’a pu­blicat, pentru­ că era prevenit de altul In aceeaşi ma­terie (vezi nnul 6). Despre charta cu numerii vechi redacţia n’are cunoştinţă. De altcum numeri de pe la 1835 încoace, ba nici dela 93 încoace nu se găsesc. Despre celelalte intr’o epistolă. Cribica literară. Şcoalele din Blaj. — Studiu istoric — de Brof- Bic. Brânzeu. * Studiul acesta a fost premiat, ca te­mă de licenţă, de consiliul universităţei din Bucureşti. * (Urmare). Unirea Românilor cu biserica catolică. Se împlinesc în curând 200 de ani, de când o parte însemnată a poporului român a îndeplinit un act de cea mai mare importanţă, în trecutul poporului nostru nu găsim alt eve­niment, care se fi avut o înrîurire mai deci­sivă şi mai generală, ca evenimentul epocal de la 1700. Şcoalele Blajului sunt unul din cele mai însemnate efecte ale Unirei şi de aceea, nevoiţi suntem a recapitula rasele principale ale unirei şi câteva din esenţialele ei ur­mări. Iniţiatorii şi pregătitorii unirei erau la rîndul prim iesuiţii din Ardeal, în special pa­­rochul iesuit din Alba-Iulia, Burányi, care­­ conducea toate m­ai mult în taină decât pe Informaţiuni. „Fata Popei“ este titlul unui frumos cântec poporal din composiţiunile lui Ciprian Porumbescu, apărut tocmai acum. Bibliograf. CĂLIND­ARUL POPORULUI — pe anul 1898. — — Voci din presă. — Epoca. Eata ce scrie recensentul literar al Epocei din Bucureşti sub titlul: — Un călindar al Poporului. — Vestitorii anului viitor au început să apară. Parisul, în special, ne-a trimis peste doue-zeci de călindare, mai toate umoristice. La noi în țară, până acum nu s’a ti­părit nici unul pe 1898, dar’ ni­ s’a svonit că anul acesta ne reservă, în materie de calen­daristică, un adevărat „eveniment literar“ da­torit unuia din marii noştri literaţi. Ne vine lasă de peste munţi un călindar tipărit româneşte, la Sibiiu in editura societăţii la acţiuni Tipografia. Ori­câte publicaţii de acest fel ar mai apăr­e în limba românească, incon­testabil că nu vor putea face de prisos volumul acesta de o sute-două­zeci de pagini întitulat: „ Calendarul Poporului“ pe anul 1898. Titlul chiar spune pentru­ ce. Toate că­­lindarele, cari au să se tipărească în ţara ro­mânească se vor adresa păturei culte a socie­tăţii. Afirmăm aceasta anticipativ, întemeiaţi pe experienţa trecutului.­­ Nici un călindar n’a apărut în ţara noastră, care să fie cu adevărat pentru popor, cum este „Călindarul“ societăţii din Sibiiu. Tipărit cu multă îngrijire, a­vând mai multe ilustraţii excelent executate, călindarul cuprinde pe lângă materia calendaristică absolut trebuincioasă, o bogată materie literară, precum şi o mulţime de cunoştinţe economice de mult folos, toate scrise într’o limbă clară şi curgătoare şi într’un stil potri­vit cu înţelegerea poporului. Aşa, partea literară conţine, între altele, o schiţă biografică a iubitului -poet transil­vănean George Coşbuc, precum şi câteva din­tre cele mai reuşite bucăţi ale poetului; ase­menea şi s­ulţe asupra literaţilor noştri Ioan Creangă şi Th. D. Speranţă, precum şi- o mulţime de glume, rostirii O rubie­ interesantă este „ Răvaşul nostru“, care este o cronică, naţională cuprinzând toate întâmplările şi toate mişcările româneşti de dincoace şi de dincolo de Carpăţi, în intervalul din Septemvrie 1896 până la Sept. 1897. Recomandăm cu căldură publicaţiunea aceasta şi dorim să aibă imitatori şi în ţeara noastră“. Zar a­­ voca rar presa despre CASTELUL DIN CARPAŢI. Unirea. „Castelul din Carpaţi“ e unul dintre cele mai nouă romane ale lui Verne, care a şi fost premiat de Academia franceză Acţiunea se petrece la poalele Carpaţilor su­dici ai Transilvaniei, şi persoanele sunt tot Români din satul Moiţeşti şi împrejurime. E destul, dacă amintim, că şi în ro­manul acesta ciştiinţa lui tinde a împreuna folositorul cu frumosul, şi pe când face intriga romanului, ne arată cu o cale progresele ştiinţei. Şi chiar pentru ten­denţa aceasta scrierile lui le poate ceti oricine, special tinerilor le sânt mult de re­­omandat; de altcum se şi dau ca premii Ca priveşte traducerea, di Cuişor a scris în o frumoasă şi curată limbă. Executarea technică în privinţa frum­­seţei şi a curăţeniei tiparului face onoare societăţei „Tipografia* din Sibiiu“. Familia. „Jules Verne în româneşte. Cine nu cunoaşte pe Jules Verne, distinsul scriitor fran­cez, care în formă de roman a tratat atâtea chestii de ştiinţă? Anunţăm dar­ cu plăcere, că zilele tre­cute a eşit la Sibiiu, în traducere românească unul din cle mai interesante romanuri ale lui. Interesant, pentru­ că se petrece în Tran­silvania între Români. Astfel de traduceri în adevăr umplu un gol în literatură, nu ca efemerele şi rău tradusele romane ce paar din când în când în limba noastră.“ La librăria „Tipografia“, societate pe ac­ţiuni în Sibiiu, se află următoarea cărţi: „Memorial“, Archiep. şi Metro­­politul Andrei baron de Şaguna, de Nicolae Popea.....................fi. 1.30 „Doina“, conf. ţinută la ateneul din Bâriad, de Mândrescu . . . . „ —.28 „Critice“ 1867—1892, de Maio­­rescu. Vol. I. şi ll. â2 ti. —cr. „ 4.— „Poveştile Bănatului“, de Gă­tana.......................................... . „ 2.30 „Literatura popor, română“, de Gaster...................................„ 2.50 ■Introducere în Cărţile Tes­tamentului vechiu şi nou“, de Dr. Iuliu Olariu....................„ 2.50 „Cerşitorul“, dramă în 2 acte de Livescu...................................„ 2.50­tudii Critice“, de Ghera. Vol. 1. şi II. a 2 fi. 20 cf.................„ 4.— „Higiena română“, de Dr. Leo Mureşianu............................... . „ 1.— „Izvoade“, de Demetrescu . . „ 4.— „Trandafiri şi viorele“, de Pop-Reteganul.........................„ —.60 „Din Moldova“, schiţe de Ko­tzebue .........................................• 1.— „Floarea din Firenze“, de Li­vescu ................................................ —.50 „Istoria Românilor sub Mi­­haiu-Vodă-Viteazul“, de Ni­­colau Bălcescu ...­­ . „ 2.— „Trâvniţe“, 10 piese Slovăceşti Vol. I. şi II. â 1 d. 50 cf. . . „ 3.— „Scrierile părinţilor aposto-­­­eşti“, de Dr. Iuliu Olariu . . . —.70 „Merinde de la şcoală“, de Popa. . ...............................„ —.60 „Despre influenţa împregiu­­rarilor“, de Panaite Zosin . „ —.50 „Memorii din timpul rasbo­­iului“, de Georgescu . . . . „ —.88 „Pui de lei“, poesii eroice, de Neniţescu............................." . „ 1.— ediţie de gală.........................„ 2.— „Poeşii“, de Macedoniki . . . „ 2.— „Copii da pe naturi“, de Ne­gruzzi................................................1.50 * La comandare din afară sa sa adaugă pentru porto postal totdeauna încă S cr., car’ pentru expediţie recomandată 20 cr. v. ». Pentru siguranţa expediţiei recomandăm modistarea din armă. Sosiţi în Sibiiu, în 27 Ianuarie n. 18­­8. Hotel „Imperatul Romanilor “: D-na Lazar cu fiica, din Aldoboly; Herbert, căpitan din Oradea-mare; Wermescher, proprietar din Reghinul-săsesc; I. Thomas din Uioara; N Borza, preot din Viştea-de-jos; I. Sin­ger, notar din Amnaş; W. Binder din B­odenbach, Leon­­hardt din Cluj, voiagiori; E Gabanyi, A. Zeidler din Viena, ingineri; Dr. Hanst, director, H. Fischer, F.­­ Kern, Kiesenbach, W Hartig din Viena, L. Samossy din Budapesta, comercianţi; A. bergel, inginer, O. I Richter, inspector, Gerger, din Budapesta, F. Wolf din­­ Făgăraş, Sfisz din Salzburg, Breitner din Oradea-mare, IFR Dauer din Triest, I. Berger din Alba-Iulia, co- fildercianţi. Hotel „Meitzer“ , E. Tessitari, antreprenor din­­ Cluj, M. Depner, econom din Gârbova; Reichel, voia­­’­giar din Viena,* G.­­Wolf, privatier din Bechcftorecul­­mare. Bani de mărfar! din Budapesta dela 25 Ian. n. 1898. BUciLnt« NI h Prețul per IOC ohiloftr. 26 1« 6 S. Prețul per 100 oMl­ p&ua âCsl« Urau Biaățonavc vechiu­l Srfiu dek Tiza „ Grâu „ Pesta ,, Grâu de Alba-Reg. „ ,, j, Bacîcit ,, Grâu ung. d8 Nord „ 76 ?5 75 75 76 75 17 25 12.2 12 30 12 ss 1230 12.40 76 76 76 76 6 76 12.45 12.40 12.50 12.50 12.45 .2 55 SemiL-tr­. 0.71 KOUG Soi nl CuA.'it&te* paf Hact. Prețul pe* 10a chiofjr dala 1 părJL 8âc*ră Or* n nOvă» Ouylîî’vx (poi-jîrb) n Muia HrisoS as arait ţ 4* »«Îlto-iL ds Setrs kSuSS, Un Ttaaia 70—72 80—:« a—e-i ÖS--5S 89—ii V50 6 20 6.70 8 — 6.80 5 10 6 05 13 4.80 8 65 6.f.0 7 40 9 50 6 65 6.25 510 .8 50 5 10 Grâu Csoums n Ovă» » Sept.-OiVI. Sâsut.-Apr Msiu-fon. hi'jo Aug. îr.xrtA.ft Oci. h § U l 11 0 6 19 6 82 1 ll % 11 81 5 21 684 Rio&uta tlwK îsisî to.‘iiti debt -'aaS Sem. de trii. n Oleu de rap Uus. de porc n Slănină » PISUI Li­.nw n Miert Ceară Lucerna ungurească roşie rafinat dela Pesta dela tearfi 8ventata afumată slavon, nou bănățenesc brută galbină străcurată de Rosenau 61.60 65 -­6 66- cursul plații din Sibiiu. Din 27 Ian. n. 1837. Ha?ce-jBon«la reaeâni . Ouap. 9.47 vând 9.52 Lire turcești .... II 10.62 I10.67 Vi imperiali .... II 9.86 I 9.40 Ruble rănești 100 . . . II 126 80 II 127.16 Galbani..................... II 6.61 669 Naptikice­d’eri ....H 9.10 9.54 . a­­rsaefla­ . li II —— Bursa de Budapesta. Din 26 Ianuarie n. 1897. Renta de aur ing. 6%............................................... » n » » 10...............................— „ ing. val. col. 4«/.........................................100.26 împrumutul căilor ferate ing...........................121.60_ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. * » (l­a emisiune) ........................................................122160 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (11-a emisiune).......................... 102.— Bonuri rurale ung........................................................98.— „ „ croate­ slavone..........................99.— Obligaţiunile desp. regaliilor..............................101.50 împrumut cu premiu ing........................... . 156.— Cosuri pentru regularea Tisei şi Seghedin . 140.— Renta de hârtie austriacă ....................................102.60 „ de argint austriacă.....................................102.25 „ de aur austriacă........................................123.60 Losuri austriaca din 1860 160.50 Acțiunile băncei austro-ungare ..................... 955.— » »de credit ing............................—.— „ „ de credit austr.........................— Scrisuri fonciare ale institutului de credit și economii „Albina“.............................................102.— Argintul.............................................................. 5.7­6 Galbini împărătești .............................. 6.67 Napoleon­ d’ori................................................... 9.51 Mărci 100 imp. germane .....................................68.77 London 10 Livrea sterlingi...................................120.— Bursa de Viena Din 25 Ianuarie n. 1897. Renta de aur 6°/C.................................................— » » » 4»/».....................................122.20 Renta ung. v. c. 4°/B.........................................100.— împrumutul căilor ferate ing.............................122.— Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (I-a emisiune)........................................................101.76 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (I-a emisiune) ...................................................121.60 Bonuri rurale ung............................. . . . . 98.— „ „ croate­ slavone ...... 199.— împrumut cu premiu ung........................................156.— Locuri pentru regularea Tisei și Seghedin . 150.— Renta de hârtie austriacă...................................102.45 „ „ argint austriacă . ..............................101.80 „ „ aur austriacă.........................................128.30 Losuri austriace din 1860 ............................ 160.25 Acțiunile băncei austro-ungare..................... 955.— „ „ de credit ung...................................— „ „ de credit austr................................— Argintul.............................................................. 6.70 Galbeni împărătești . . .......................... 6.68 Napoleon­ d’ori . . . ..................................... 9.63 Mărci 100 imp. germane......................... 68.75 London 10 Livres sterlingi...................................119.90 Bursa de Buourefti. Din 13 Ianuarie v. — 4 ore p. m. Cassa Renta rom. per 1875 5% ........ 100 Renta română amort. 50/0.................................... 97 Renta (Scbuldverschreib)...............................\ 09 Oblig, de stat C. F. R. 6°/«............................... — Renta rom. Rural, conv.) 6°/..................................100 împrumutul municipal 5®/......................­ 97 Scrisuri func. rurale 5®/0.....................­ .­­ __ n » » 7®/g ................................ — Idem urbane 7°/o.................................................... .... » » 6%......................................II*! 102 n » 5°/0 87 Banca Națională (100 lei vărs. intr.) .... 1468 Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs.)................................420 Soc. de Asig. Naț. (200 lei vărs)................................467 Soc. rom. de reasig........................................................ne Soc. rom. de con. (250 lei vărs.) . I I­­­I 106 Oblig. Cassei Pensiunilor..........................................280 Agio........................................................................ — Pentru redacţie şi editură responsabil: Andreiu Balteş. Proprietar: Pentru „Tipografia*, societate pe U M n..pC—- - - Schimb: Londra 3 luni........................................................ .... . ceh.............................................................. _ Berlin 3 luni ..................................................... .... » cek . . ................................................... _ Viena , <.............................................................. .... » .................... — Agio......................... — Pag. 43

Next