Tribuna, ianuarie 1898 (Anul 15, nr. 1-23)

1898-01-15 / nr. 10

V - „Hands off!“ — „Reichswehr“ şi „Pesti Hírlap“. — Sub acest titlu a răspuns „P. Hírlap“ la articolul despre naţionalităţi al ziarului vienez „Reichsw­hr“. Limbajul ziarului ma­ghiar e de o insolenţă cu adevărat ungurească. Noi dăm articolul în resumat, ca să-­l cu­noască cetitorii, pentru­ că polemica pornită din prilejul Protestului probabil va avă con­tinuare. Iată articolul: „Atenţi! Din toate părţile 80 pregătesc de atac contra politicei alcătuitoare de stat a Ungariei. Dacă ar fi numai să ţinem în frâu revolta internă, n’am da lucrului atâta impor­tanţă. Numai deunăzi am arătat, că coaliţia română-sâr­bă-slovacă o ştim ţină sub picior. „Braşovul, Novi Sadul şi T.­S.­Mărtin nu pot eroi politica Ungariei“. Zice că congresul de la 1895 nu e pericol. A se plânge e iertat. „Dar, în ce priveşte amestecul din străinătate avem curajul de a ne rânji dinţii şi a striga cuvântul lui Gladstone: Hands of­ Inderet ca mânile! Aceasta nu o suferim nici­decum, deşi deodată vine dela răsărit şi dela apus­. Întâiu se ocupă cu „Liga“, şi zice că „interesul firesc al poporului român e să se razime pe o Ungarie puternică şi pe o pu­ternică monarchie austro-ungară“. Zice: „Vor veni şi timpuri de acelea, când în Bucureşti îşi vor ridica pălăria înaintea studenţilor ma­ghiari sau înaintea­­ recruţilor maghiari. Nu­mai Austro-Ungaria se rămână tare şi casa de Habsburg puternică în alianţa Europei cen­trale“. — Dar’ tocmai aci e pricina ! Zice că „In Viena, residenţa Regelui şi împăratului, lucră contra consistenţei interne a nonarchiei8. — „Cu cutremur auzim une-'*"* ceea­ ce predică acolo Germanii contra no^tră și a lor; nu pu­tem pricepe ce e a«1- «SM «ca? Este lupta febrilă a unui brav prior în decadenţă, ori doar’ e un treceri'­» dar’ chinuitor delirium? Că toc­mai în­ ultimul articol al lui „Reichswehr“, constatăm aceasta, nu înseamnă nimic: în Au­stria e modă acum, ca să urască Ungaria, Slavii tăcuţi, Nemţii sgomotoşi. Ceea­ ce e mai torturător e, că o parte a partidelor ger­mane tinde direct la aţîţarea naţionalităţilor contra noastră, pe când şi ei tocmai sânge­rează, tocmai de ranele politice de „nationale Gleichberechtigung“ (egala îndreptăţire naţio­nală). Nu recunoaşte Nemţilor din Austria dreptul de a le imputa „maghiarizare bru­tală“. „Ar trebui să o ştie despre ei Înşişi — zice „P. H.“ — că o naţiune care nu ob­­servă de timpuriu, că o direcţiune politică oare­care tinde spre nimicirea ei, mai târziu ▼a suferi grozav. Sânt momente, când ideea alcătuitoare de stat este îndreptăţită la toate, ca, evitând vărsarea de sânge să se poată apăra“. Zice: naţionalităţile au toate libertăţile. A se plânge de maghiarizarea numelor de comune e numai pretext. „Trebue să fie o amăgire diavolească dacă cei din Austria vreau să aducă intere­sele casei domnitoare în colisiune cu interesele naţiunei maghiare tocmai în momentul, când decurge opera de consolidare a naţiunei în jurul tronului şi a ideei positive a puterei monarchie. „Ceea­ ce Nemţii din Austria n’au recu­noscut la timp, a recunoscut-o naţiunea ma­ghiară. Nu creadă nime că slăbirea oposiţiei maghiare şi depoziţia de arme a stângei ex­treme ar fi numai apucături meschine. Forţa coercitivă a conştienţei naţionale condună tot mai strânS la­olaltă partidele maghiare în pro­­porţiunea în care ri­sinul naţiunei maghiare se lăţeşte din oraş în oraş, din sat in sat, din cătun în cătun, presimţul pericolului pro­vocat prin pregătirea naţională. Politica ma­ghiară, care tinde spre unificare e dedusă din conştienţa sigură a naţiunei maghiare şi gu­vernul, care-­i dă expresiune, nu e domnul, ci aşa zicând sclavul acestei puternice con­­ştienţe. „Naţiunea maghiară în conştienţa de sine, „şovinismul* naţional, sau cum se zice în Austria: „brutalitatea maghiară* ştie Pag 38 De câte­ ori nu s’au văzut alegători respinşi ca violenţă dela urnă, de forţa armată! întrebuinţând astfel de procedeuri s’au văzut oameni ca Tisza, Bá­ffy şi Wekerle proclamaţi deputaţi in mijlocul Transilvaniei. Foaia guvernamentală Însăşi a recunoscut acum câţiva ani, că un Evreu numit Ambrus Nemetyi fusese ales de 140 alegători maghiari, în contra candidatului ce era susţinut de 800—900 alegători români. Se poate vedea în aceste exemple, că fraudele electorale, ca cele­ ce se practici la noi In Tulusa şi nu alte locuri — spre marele scandal al admiratorilor sufragiului universal — sunt slabe în comparaţie cu mijloacele întrebuinţate de guvernul unguresc pentru a triumfa cu ori­ce preţ creaturile sale. Mai multe jurnale au vorbit de scandalurile ne­mai auzite cari au ilustrat alegerile generale din Noemvrie 1896, când guvernul­­şi-a ales o mare majoritate. (Va urma). Sibiia, Joi, despre sine că in mijlocul Europei are asu­pra sa sarcini grele, pe cari a le suporta îi este datorinţa istorică providenţială. Ea voe­­şte deci se fie tare, pentru­ că trebue să fie aşa8. Articolul încheie cu expunerea sarcini­lor cari sunt: tripla alianţă, tronul regal şi unitatea monarchiei şi zice, că Ungaria „e o stâncă la graniţele Orientului, de care să frânge potopul slavic pus în mişcare şi pe care de­geaba o bombardează deodată din Bu­cureşti şi din Viena“. Reforma călindarului. In aula universităţei nouă din Iaşi — scriu ziarele de acolo — s-a ţinut zilele trecute o conferenţă asupra întroducerei călindarului din occident în România. Conferenţiarul a fost preotul Tondini de Quarenghi, represen­­tantul academiei de ştiinţe din Bolonia, pen­tru unificarea mesarei timpului. Primul punct asupra căruia conferen­ţiarul insistă este introducerea în România a călindarului practicat de ţările catolice, fără a se schimba sărbătorile religioase or­todoxe. Conferenţiarul expune pe larg un pro­iect de lege pentru introducerea noului ca­­lindar în România, după sistemul ce­­l-a pre­zentat deja în Bulgaria, unde a ţinut aseme­nea o serie de conferenţe - proiect reli­­giate de preotul Tondini, şi în spiritul obser­­vaţiunilor făcute de Stoiloff, preşedintele con­siliului de miniştri din Bulgaria. Acest pro­iect da lege va veni In desbaterea parlamen­tului din Bulgaria prin luna Maiu 1898 şi e acompaniat de un comentar publicat de re­vista juridică din Sofia, Jouriditchesko Spi­­sanie. Căiindarul va fi introdus în toate ac­tele civile şi politice şi nu aduce nici o de­ranjare într-o ţeară, unde sunt diferite naţiuni. Ca exemplu conferenţiarul aduce Transilvania, care e plină de Români, cari au introdus că­iindarul întregului imperiu, fără a-­şi uita sărbătorile religioase, identice cu cele de din­coace de Carpaţi. Conferenţiarul să opreşte, discutând pe larg propaganda şi ideea emisă de prelatul ortodox, episcopul Romanului, Melchisedec, de a se introduce în actele autorităţilor române două date: stilul vechiu şi nou. Proiectul preotului Tondini de Q­u­urenghi se compune din 5 articole: 1. De a se usa în toate serviciile sta­tului o dată duplă , ântâia cifra călindarului din occident şi apoi data călindarului iulian. 2. Toate actele de naştere, mârtisi şi deces să fie înscrise şi eliberate cu data duplă. 3. Toate contractele, scrisorile de schimb, cambiile şi obligaţiunile de ori­ce natură ga­rantate de stat se poarte numai data câlinda­­rului cu stil nou. 4. Poşta şi telegraful se continuă cu stil nou, aşa cum se află şi in present şi 5. Guvernul să-­şi trimită representanţi la toate «inferenţele ce se vor ţină, pentru Introducerea noului călindar. Conferenţa a durat o oră şi jumătate. Sala universităţei şi balcoanele literalminte pline, public ales. La sfirşitul conferenţei preotul Tondini este viu felicitat de dl Giers, consulul rusesc — representantul imperiului, care se con­duce, după cum ştim tot după călindirul iulian. Conferenţiarul a mai declarat într’un cerc intim, că Înainte de a veni la Iaşi, a avut o Întrevedere cu Maiestatea Sa Regele Carol I, care a încurajat ideea şi proiectul noului călindar, legal absolut din archidiecesă Iosif Enescu. Alegerea — laudă parochienilor — a decora­tu cea mai deplină ordine. ♦ 1 Nicolae T. Ciurcu. Gaz. Trans anunţă, că vrednicul fruntaş român din Braşov dl Nicolae T. Ciurcu, ultimul din acea mândră pleiadă de bărbaţi, cari au conlucrat cu inimă de adevăraţi Români la înfiinţarea şi susţinerea şcoalelor române din Braşov, a răposat la Viena, unde se dusese în timpul din urmă să visiteze pe fiiul său, medicul St. Ciurcu. Peste şese luni defunctul ar fi împlinit fru­moasa etate de 90 de ani. Nicolae T. Ciurcu a fost comerciant şi membru al comitetului premiului român de comerciu levantin în Braşov dela anul 1844 până în anul 1894, în decurs de 50 de ani cu puţină întrerupere a servit intereselor româ­neşti, bisericeşti şi şcolare, din Braşov în cali­tate de membru al representanţei bise­riceşti, al delegaţiunilor şi Eforiei şcolare, care peste 20 de ani şi în calitate de cassar al Eforiei, o misiune aceasta împreu­nată cu multe osteneli şi mare responsabilitate. Toate aceste misiuni le-a împlinit răposatul cu zel şi conştienţiositate, fără nici o recom­pensă materială.* Nouă catastrofă la Reşiţa. O depeşă pe cât de laconică pe atât de jalnică anunţă, că în minele din Reşiţa o nouă catastrofă groaznică sa întâm­plat ieri. In urma unei violente ex­­presii, zece mineri au fost omorîţi.­­ CRONICA Sibiiu, 26 Ian. n. 1898 Dela temniţă. Astăzi îşi împli­neşte dl Ioan Simit, elev al seminarului teologic din Blaj, osânda de patru luni, ce a făcut-o în temniţele Seghedinului. — Se ştie, că dl Simut a fost condamnat, cu alţi doi colegi ai sei, pentru înfiinţarea unui cor de plugari în comuna sa natală Ciufud, lângă Blaj.* D-şoara Agata Bârsescu, celebra noastră tragediană, după­ ce a dat cu splendid succes un şir de representaţiuni la Cernăuţi, va sosi peste câteva zile la Braşov unde va debuta cu trupa germană de aici un ciclu de vre­o 3—4 representaţiuni, între cari va fi şi o nouă dramă de Carmen Sylva, Regina poetă a României. Alegere de preot. Zilele trecute făcut În Toracul mic alegerea de preot biserică rom. gr.-or. de acolo. A fost t­rologul absolut din Toracul-mare Gai­­ cu 200 de voturi, faţă de 26­­ din Sag. Al treilea candidat a fost­­ TRIBUNA * Femeie decorată. Maiestatea Sa a decorat pe o înaltă damă a societăţei austriace, pe soţia fostului guvernator al Carintiei Fran­­cisc cav. de Schmidt Zubierow, cu crucea de aur pentru merite Gasul e cu atât mai inte­resant, cu cât asemenea decoraţii nu se prea dau femeilor. în caşul de faţă decoraţia s’a dat pentru mari merite filantropice. * * Şi măcelăriţi şi acusaţi! Păcă­toasa comedie a procesului celor măcelă­riţi la Mehadica se repetă: cu cei mă­celăriţi la Anina, îşi vor aduce aminte cetitorii noştri, că în 20 Ianuarie anul trecut gendarmii împuşcaseră asupra minerilor de la Anina, în mare parte Români, omorând 13 oameni şi ră­nind greu 26. După măcel s’a pornit cercetare. Resultatul, — ca şi la Mehadica! Tribunalul a pus sub acasă 28 de mineri, dintre cei ce au putut scăpa cu vieaţa din groaznicul măcel. Ear’ pe gendarmi? — Probabil, îi vor decora pentru... „patriotism şi virtute!“ — Procesul nefericiţilor acusaţi s’a început alaltăieri, la tribunalul din Bi­serica-Albă.* Un serviciu guvernului maghiar — ne luăm voia să facem, atragendu-m i aten­ţia la un cas de cea mai „patriotică“ im­portanţă pentru, el şi pentru întreagă naţia ungurească.. Zilele acestea ministrul rus de răsboiu a dat un ordin, de înţeles, că prima compa­nie a regimentului de gardă Rexholm, al că­rui proprietar e Monarchul nostru să, poarte de aici înainte numele de „Compania Maies­­­tăţei Sale Împăratului Austriei*. Evident că ne­socotind adausul de— voi Regelui Ungariei­ — ministrul rus a comis o „nemaipomenită sfrun­tare“ la adresa „statului maghiar“. E deci de datoria statului maghiar, şi îndeosebi a m­arelui Bánffy-Paşa, să intervină de urgenţă pe toate căile diplomatice, posibile şi impo­sibile, intru a salva „onoarea statului ma­ghiar“, reclamând Rusiei să-­fi ceară scuse ! Eh­’ de nu ’şi va cere, suntem siguri că gu­­vernul maghiar va declara resboiu Rusiei şi atunci vai şi amar de colosul dela nord! îl va prăpădi Bănffy, înghiţându-­l dintr’o sor­bitură de lingură !... Ne face o plăcere nespus de mare, pre­stând acest serviciu guvernului maghiar, care — avem fermă convingerea — va fi atât de recunoscător, de ne va mai slăbi cu dragostea, adecă cu... procesele de presă !! * Osândiri cu duiumul. Zilele ace­stea s’a terminat la tribunalul din Ogu­­lin faimosul proces al celor 69 ţărani croaţi, acusaţi de tulburările întâmplate anul trecut în localitatea Plaski, proces pe care­­l-am înregistrat şi noi la înce­putul pertractărei finale. Cincizeci­ şi­şese dintre acusaţi, între cari mai multe femei, au fost osândiţi la temniţă de la o lună până la trei ani. Unsprezece acusaţi au fost achitaţi, car’ doi nu s’au presen- I tat, fiind bolnavi. Procurorul a dat re- I curs contra achitărei celor unsprezece acusaţi. * Baroneasa Hirsch pentru Evreii din România. Săptămâna trecută a ioşit la Iaşi secretam! general al baronesei de Hirs­c, soţia răposatului archi-milionar baron de Hirsch. Secretarul se numeşte doctor Son­nenschein şi are misiunea de a se interesa de aproape de starea Evreilor din România. B­aroneasa doreşte se sacrifice câteva milioane pentru coreligionarii sei din România. Pla­nul este de a crea în Iaşi şi Bucureşti câte o şcoală de meserii în scopul de a forma bresle, cari vor emigra apoi în Argentinia Bironeasa de Hirsch va subvenţiona şi şcoa­lele israelite din România. Doctorul Sonnen­schein a convocat zilele trecute pe fruntaşii comunităţei evrei, la o întrunire. 15/27 ianuarie 1898 Din Deva ni­ se scrie, că zilele acestea s’a făcut acolo alegerea de protopresbiter gr.-or. A întrunit dl Nicolau Sinea, paroch în B­ă­­carea, 23 voturi, iar’ dl George Roman, pa­roch în St.­Miclăuşul-mic, 5 voturi. Al treilea candidat, dl­votuţ, n’a primit nici un vot. ♦ Şcoalele Blaj­ului. Lucrarea, ce In­cepera a publica la „Tribuna literară", a fost scrisă de autorul ei ca tesă pentru licenţă, în anul 1895. Juriul compus din domnii profe­sori: V.. A Urechiă, Gr. G. Tocilescu, 1. Bod­dan, Al. Odobescu fi­e Quinte­scu, a primit-o cu laude şi a propus-o spre premiare. Re­văzută ş i prelucrată după noue scrutări la ar­chived Blaj­ului, autorul a fost aşa de bun să ni-o pună la disposiţie spre a o publica In „Tribuna“. Facem aceasta cu plăcere, cu atât măi vîrtos, că cetitorii vor sfla în acea­stă scriere a entuziastului tinăr român multe momente frumoase din 1848, reînviind înain­tea ochilor noştri. Şi se cuvine în acest an iubilor, ca mai ales cu lectura istorică a în­tâmplărilor memorabila dela 48 să se ocu­păm oarele libere. Şi aceasta e un fel de serbare a aniversarului.* „Afacerea” Dreyfus s’a urmat în discuţia camerei franceze la 24 Ian. n. Teme­rile, că scandatele din şedinţa trecută se vor repeţi, nu s’au adeverit. Socialistul Jaurés ’şi-a continuat interpelaţia pentru Dreyfus in­ mij­locul protestărilor majorităţii, dar’ fără scan­dale. Prim-ministrul Măline enunţă, că rff.'sa ori­ce răspuns, de oare­ce guvernul nu-’i în drept să ocupe locul justiţiei ţărei. Mai vorbesc doi deputaţi, unul pentru guvern, celalalt con­tra şi discuţia se închidea. Turbură­rile sâ­nge­roase din A­ger s’au sufocat şi liniştea s’a restabilit. S a constatat, că în cursul conflic­telor un Jidov a omorât pe un creştin, tată de familie, şi că mai multe prăvălii jidoveşti au fost devastate, ear’ câţiva Jidovi răniţi. — Se afirmă, că Zola va cere în procesul aea citarea a 104 martori.» In procesul ex-căpitanului Boj­­csev s’a întâmplat Duminecă un mare scandal Apărătorul lui Bojesev, advocatul Dr. Bobesev, cunoscut rusofi­, a spus despre victima Simon că s’a aruncat asupra lui Bojesev ca o bestie. Presidentul tribunalului a provocat la ordiat pe apărător. Acesta fusé, continuând cu violenţ­’, a atacat şi consulatul austro-ungar, zicând, că toţi martorii agravanţi au fost ascultaţi mai întâiu la consulat. — „Minţi !” a strigat la aceasta consulul austro-ungar Ro­­dich, care se afla în public. • Cinci zloţi — libertatea! Şi tot laudă Ungurii ca libertatea lor, dar’ au şi drept, şi încă mare! Iată o dovadă. Cu prilejul ultimelor alegeri dietale, un capelan din Zsolna a fost înhățat de solgăbireu cu gendarmi, fără nici un motiv. Capelanul a pîrît pe sol­­găbirău la tribunal, pe «’avântul că­­ s'a vă­tămat libertatea personală Tribunalul a dat dreptate pîrîtorului și a osândit pe solgăbirău la — 5 fi. amendă... Cuci t­oți — ieflină libertate! * Știri mărunte. Li Herne o cata­strofă groaznică de tren s’a întâmplat; un tren accelerat derailând, 30 oameni au fost omorâți fi 12 răniți. — La Igló bântuie violent difteritisu!; caşuri mortale dese; școlile închise. — In Budafalva (rott. Ung) a răposat un bătrân de 114 ani, care a luat parte la multe lupte contra lui Napoleon. •— în New-York s’a sinucis un milionar înzecit, Robert Rhine­linder; causa nu se știe. — La Sofia s’a sinucis cu o pușcă un major fruntaș, Atanasie Nicolov, din pricina unor certe familiare acute. VIEAŢA SOCIALA. Din Blaj. — Raport special. — Reuniunea femeilor. — Teatru de di­letanţi. — Petrecere. — 24 Ian. n. Nici-odată ca în iarna aceasta, vieaţa so­cială dela noi n’a fost mai plăcută şi mai va­riată. Serate literare, producţiuni, declamări, teatru şi m­usică, toate distragerile acestea au fost date publicului ca să le guste, şi simţin­­du-le plăcerea, se se înveselească şi des­­f­eteze. Şi când te gândeşti, că cel mai de că­petenie merit în toată afacerea aceasta, me­ritul iniţierei, compare în prima linie harnicei şi mult promiţătoarei noastre reuniuni de fe­mei, atunci nu poţi nutri in inimă faţă cu această nobilă imlitaţiune, decât un sincer şi adevărat sentiment de recunoştinţă şi admira­­ţiune. Plăcerea ce o au femeile noastre de a lucra şi bine şi frumos, şi afiră de cer­ul strimt al familiei, spre a ajuta o instituţiune, ce urmăreşte scopuri măreţe şi nobile, îţi um­ple sufletul de o vină satisfacţie. S­âmbată seara s’a jucat piesa „Z7n se­cret" (trad. d. Zotti Hodo­ş) ele câţiva dile­tanţi, cu un succes neaşteptat. întreg publicul a rămas încântat de chipul cum d­istanţii, — cei mai mulţi începători — au interpretat sin­guraticele role din această piesă, aşa de bine tradusă, care îţi ţine încordată atenţiunea dela început până la sfîrşit. Nici-odată doar’ n’a fost mai mult public, ca de data aceasta, şi nici-odată doar’ diletanţii n’au jucat aşa bine ca acum. Special doamna Matilda Nistor ca Marta, d-şoara Elena Sântion ca Roza şi dl Şofron Stan ca consilierul Milescu, au fost la per­fecţie Năcazul unei neveste măritată abia de 6 luni, frăii,âutările sufleteşti şi teama de a fi Înşelată de soţul seu, au fost nespus da bine interpretate de doamna Nistor. Bar’ d-şoara Sântion, ca mătuse in virată, care dă sfatul nepoatelor în greul rol de a-’şi stăpâni băr­baţii şi de a-’i ţine totdeauna de scurt, ca pe unii, cari nici-odată n’au conştienţa curată, a fost foarte bine şi ’şi-a jucat ro­­l cu mult succes. Tot aşa şi d! Stan, ca un băr­bat iubitor de aventuri, dej’ care a ajuns în încurcătura, şi a căzut în primejdie de a fi prins de soţia sa, făcând cadouri unei bale­rine, a fost viu aplaudat. In rolul de balerină, mereu curtisată de toţi cava­eni, şi cercând se apară că fuge de dragostea unui locotenent (dl Bited), cu care în sfîrşit totuşi se căsătoreşte, d-şoara Bariţ a fost aşa de acasă şi jocul seu a fost aşa de natural, mai cu seamă în scena când res­pinge pe aiasili lui Milescu. Scenele da dra­goste între Valeria şi funcţionarul Cornel au fost minunat interpretate de d-şoara Bucşa şi dl Victor Muntean, care dl Raţiu în rolul de profesor savant, căsătorit de curând, ocupat mereu de animate şi plante, codaus şi străin în afaceri de dragoste, a fost cel mai origi­nal. Bine a fost şi d-şoara Bodocan, atât de drăguţă în con­tum naţional şi dl Furcă, ca fic­or boieresc. După fiecare act diktanţii au fost aplau­daţi mult de publicul pe deplin îndestulit cu chipul cum­­şi au jucat rolurile. După produc­­ţiune a urmat dans până târziu. Veseli am fi cu toţii, ca astfel da pro­­ducţiuie să fie cât mai ad­se, căci pe lângă că e mai distrugătoare costă şi mai puţin şi aduc venit mii mure, cum şi tu caşul de faţă, la cassăriie au fost de 150 f1., ear’ venitul cu­rat de aproape 100 fi. Era să uit însă, că cel mai viu şi mai mult aplaudat a fort dl Dr. Codarcea în ro­lul de­­hoinar, cu toate că n’a zis nimic, fără a scăpat jos o furculiţă. Rap. Ungurii şi „Reichswehr“. In numărul de ieri al ziarului Reichs­wehr se publică la locul al 2-lea un ar­ticol din Budapesta, drept „întâmpinare- la articula cunoscuţi ai ziarului "vienez. Autorul articolului — probabil Jeszenszky — încearcă a dovedi, că alta trebue să fie politica de naţionalităţi în Ungaria de­cât în Austria. Zice, că „dreptatea poli­tică“ ar fi ca banul, are valoare conven­ţională, numai acolo unde e bătut (!). Bănuieşte pe Români de irredentism! Redacţiunea ziarului vienez spune la introducere, că publică articolul numai pentru­ că-­i „întimpinare“ venită de la o persoană distinsă, care se pare câ exprimă vederile cercurilor mai înalte ungurești. „Reichswehr“ declară, că nu se identi­fică cu expunerile autorului ungur. ECONOMIE. Revistă economică­ (Urmare). Cursul bursei în provincie. Preţul bu­catelor de la bursa din Budapesta interesează foarte mult pe agricultorii din ţeară, şi astfel până acum să simţit mult lipsa in­formaţiilor imediate şi demne de credinţă. Pentru­ ca să satisfacă acestei lipse, ministrul de agricultură a dut un ordin, pe basa căruia până acum în fiecare zi se teli­grafează din oficiu la 82 de centre el în provincie, preţul br­rţelor, şi ast­fel agricultorii au date sigure despre fluctua­ţiile preţului la bursa de bucate. Dacă tre­buinţa va cere, ministrul va mai înmulţi ace­ste centre de informaţii.* Mijloace pentru înaintarea agriculturei. Una dintre cele mai active societăţi agricola din ţeara recomanda următoarele mijloace pen­tru luiiintarea agricultarei: 1. Prelegeri şi conferenţe despre ch­estiile economice actuale. 2. Prelegeri poporale despre agricultură. 3. Arucjarea de cursuri pentru agricultură în tim­pul de iarnă. 4. Cursuri pentru studiatul cul­­tivărei viilor. 5. înfiinţarea de însoţiri econo­mice (agricole, de credit, coniaum şi valorisare). 6. Exposiţii de vita şi da maşini. 7. împărţi­rea de vite pentru prăsim. 8. Dasvo­tirea cul­turei de hameie, trifoia, titarcă etc. Ar fi bine să punem şi noi mai mare pond pe promovarea intereselor agricultorilor noştri — căci pare­ ci ne cuprinde ruşinea, când ne gindim că noi ca popor eminamente agricol avem numai o însoţire agricolă şi aceea restrînsă pe teatorul unui comitat­­ (Va urma).

Next