Tribuna, ianuarie 1898 (Anul 15, nr. 1-23)
1898-01-15 / nr. 10
V - „Hands off!“ — „Reichswehr“ şi „Pesti Hírlap“. — Sub acest titlu a răspuns „P. Hírlap“ la articolul despre naţionalităţi al ziarului vienez „Reichswhr“. Limbajul ziarului maghiar e de o insolenţă cu adevărat ungurească. Noi dăm articolul în resumat, ca să-l cunoască cetitorii, pentru că polemica pornită din prilejul Protestului probabil va avă continuare. Iată articolul: „Atenţi! Din toate părţile 80 pregătesc de atac contra politicei alcătuitoare de stat a Ungariei. Dacă ar fi numai să ţinem în frâu revolta internă, n’am da lucrului atâta importanţă. Numai deunăzi am arătat, că coaliţia română-sârbă-slovacă o ştim ţină sub picior. „Braşovul, Novi Sadul şi T.S.Mărtin nu pot eroi politica Ungariei“. Zice că congresul de la 1895 nu e pericol. A se plânge e iertat. „Dar, în ce priveşte amestecul din străinătate avem curajul de a ne rânji dinţii şi a striga cuvântul lui Gladstone: Hands of Inderet ca mânile! Aceasta nu o suferim nicidecum, deşi deodată vine dela răsărit şi dela apus. Întâiu se ocupă cu „Liga“, şi zice că „interesul firesc al poporului român e să se razime pe o Ungarie puternică şi pe o puternică monarchie austro-ungară“. Zice: „Vor veni şi timpuri de acelea, când în Bucureşti îşi vor ridica pălăria înaintea studenţilor maghiari sau înaintea recruţilor maghiari. Numai Austro-Ungaria se rămână tare şi casa de Habsburg puternică în alianţa Europei centrale“. — Dar’ tocmai aci e pricina ! Zice că „In Viena, residenţa Regelui şi împăratului, lucră contra consistenţei interne a nonarchiei8. — „Cu cutremur auzim une-'*"* ceea ce predică acolo Germanii contra no^tră și a lor; nu putem pricepe ce e a«1- «SM «ca? Este lupta febrilă a unui brav prior în decadenţă, ori doar’ e un treceri'» dar’ chinuitor delirium? Că tocmai în ultimul articol al lui „Reichswehr“, constatăm aceasta, nu înseamnă nimic: în Austria e modă acum, ca să urască Ungaria, Slavii tăcuţi, Nemţii sgomotoşi. Ceea ce e mai torturător e, că o parte a partidelor germane tinde direct la aţîţarea naţionalităţilor contra noastră, pe când şi ei tocmai sângerează, tocmai de ranele politice de „nationale Gleichberechtigung“ (egala îndreptăţire naţională). Nu recunoaşte Nemţilor din Austria dreptul de a le imputa „maghiarizare brutală“. „Ar trebui să o ştie despre ei Înşişi — zice „P. H.“ — că o naţiune care nu observă de timpuriu, că o direcţiune politică oarecare tinde spre nimicirea ei, mai târziu ▼a suferi grozav. Sânt momente, când ideea alcătuitoare de stat este îndreptăţită la toate, ca, evitând vărsarea de sânge să se poată apăra“. Zice: naţionalităţile au toate libertăţile. A se plânge de maghiarizarea numelor de comune e numai pretext. „Trebue să fie o amăgire diavolească dacă cei din Austria vreau să aducă interesele casei domnitoare în colisiune cu interesele naţiunei maghiare tocmai în momentul, când decurge opera de consolidare a naţiunei în jurul tronului şi a ideei positive a puterei monarchie. „Ceea ce Nemţii din Austria n’au recunoscut la timp, a recunoscut-o naţiunea maghiară. Nu creadă nime că slăbirea oposiţiei maghiare şi depoziţia de arme a stângei extreme ar fi numai apucături meschine. Forţa coercitivă a conştienţei naţionale condună tot mai strânS laolaltă partidele maghiare în proporţiunea în care risinul naţiunei maghiare se lăţeşte din oraş în oraş, din sat in sat, din cătun în cătun, presimţul pericolului provocat prin pregătirea naţională. Politica maghiară, care tinde spre unificare e dedusă din conştienţa sigură a naţiunei maghiare şi guvernul, care-i dă expresiune, nu e domnul, ci aşa zicând sclavul acestei puternice conştienţe. „Naţiunea maghiară în conştienţa de sine, „şovinismul* naţional, sau cum se zice în Austria: „brutalitatea maghiară* ştie Pag 38 De câte ori nu s’au văzut alegători respinşi ca violenţă dela urnă, de forţa armată! întrebuinţând astfel de procedeuri s’au văzut oameni ca Tisza, Báffy şi Wekerle proclamaţi deputaţi in mijlocul Transilvaniei. Foaia guvernamentală Însăşi a recunoscut acum câţiva ani, că un Evreu numit Ambrus Nemetyi fusese ales de 140 alegători maghiari, în contra candidatului ce era susţinut de 800—900 alegători români. Se poate vedea în aceste exemple, că fraudele electorale, ca cele ce se practici la noi In Tulusa şi nu alte locuri — spre marele scandal al admiratorilor sufragiului universal — sunt slabe în comparaţie cu mijloacele întrebuinţate de guvernul unguresc pentru a triumfa cu orice preţ creaturile sale. Mai multe jurnale au vorbit de scandalurile nemai auzite cari au ilustrat alegerile generale din Noemvrie 1896, când guvernulşi-a ales o mare majoritate. (Va urma). Sibiia, Joi, despre sine că in mijlocul Europei are asupra sa sarcini grele, pe cari a le suporta îi este datorinţa istorică providenţială. Ea voeşte deci se fie tare, pentru că trebue să fie aşa8. Articolul încheie cu expunerea sarcinilor cari sunt: tripla alianţă, tronul regal şi unitatea monarchiei şi zice, că Ungaria „e o stâncă la graniţele Orientului, de care să frânge potopul slavic pus în mişcare şi pe care degeaba o bombardează deodată din Bucureşti şi din Viena“. Reforma călindarului. In aula universităţei nouă din Iaşi — scriu ziarele de acolo — s-a ţinut zilele trecute o conferenţă asupra întroducerei călindarului din occident în România. Conferenţiarul a fost preotul Tondini de Quarenghi, representantul academiei de ştiinţe din Bolonia, pentru unificarea mesarei timpului. Primul punct asupra căruia conferenţiarul insistă este introducerea în România a călindarului practicat de ţările catolice, fără a se schimba sărbătorile religioase ortodoxe. Conferenţiarul expune pe larg un proiect de lege pentru introducerea noului calindar în România, după sistemul cel-a prezentat deja în Bulgaria, unde a ţinut asemenea o serie de conferenţe - proiect religiate de preotul Tondini, şi în spiritul observaţiunilor făcute de Stoiloff, preşedintele consiliului de miniştri din Bulgaria. Acest proiect da lege va veni In desbaterea parlamentului din Bulgaria prin luna Maiu 1898 şi e acompaniat de un comentar publicat de revista juridică din Sofia, Jouriditchesko Spisanie. Căiindarul va fi introdus în toate actele civile şi politice şi nu aduce nici o deranjare într-o ţeară, unde sunt diferite naţiuni. Ca exemplu conferenţiarul aduce Transilvania, care e plină de Români, cari au introdus căiindarul întregului imperiu, fără a-şi uita sărbătorile religioase, identice cu cele de dincoace de Carpaţi. Conferenţiarul să opreşte, discutând pe larg propaganda şi ideea emisă de prelatul ortodox, episcopul Romanului, Melchisedec, de a se introduce în actele autorităţilor române două date: stilul vechiu şi nou. Proiectul preotului Tondini de Quurenghi se compune din 5 articole: 1. De a se usa în toate serviciile statului o dată duplă , ântâia cifra călindarului din occident şi apoi data călindarului iulian. 2. Toate actele de naştere, mârtisi şi deces să fie înscrise şi eliberate cu data duplă. 3. Toate contractele, scrisorile de schimb, cambiile şi obligaţiunile de orice natură garantate de stat se poarte numai data câlindarului cu stil nou. 4. Poşta şi telegraful se continuă cu stil nou, aşa cum se află şi in present şi 5. Guvernul să-şi trimită representanţi la toate «inferenţele ce se vor ţină, pentru Introducerea noului călindar. Conferenţa a durat o oră şi jumătate. Sala universităţei şi balcoanele literalminte pline, public ales. La sfirşitul conferenţei preotul Tondini este viu felicitat de dl Giers, consulul rusesc — representantul imperiului, care se conduce, după cum ştim tot după călindirul iulian. Conferenţiarul a mai declarat într’un cerc intim, că Înainte de a veni la Iaşi, a avut o Întrevedere cu Maiestatea Sa Regele Carol I, care a încurajat ideea şi proiectul noului călindar, legal absolut din archidiecesă Iosif Enescu. Alegerea — laudă parochienilor — a decoratu cea mai deplină ordine. ♦ 1 Nicolae T. Ciurcu. Gaz. Trans anunţă, că vrednicul fruntaş român din Braşov dl Nicolae T. Ciurcu, ultimul din acea mândră pleiadă de bărbaţi, cari au conlucrat cu inimă de adevăraţi Români la înfiinţarea şi susţinerea şcoalelor române din Braşov, a răposat la Viena, unde se dusese în timpul din urmă să visiteze pe fiiul său, medicul St. Ciurcu. Peste şese luni defunctul ar fi împlinit frumoasa etate de 90 de ani. Nicolae T. Ciurcu a fost comerciant şi membru al comitetului premiului român de comerciu levantin în Braşov dela anul 1844 până în anul 1894, în decurs de 50 de ani cu puţină întrerupere a servit intereselor româneşti, bisericeşti şi şcolare, din Braşov în calitate de membru al representanţei bisericeşti, al delegaţiunilor şi Eforiei şcolare, care peste 20 de ani şi în calitate de cassar al Eforiei, o misiune aceasta împreunată cu multe osteneli şi mare responsabilitate. Toate aceste misiuni le-a împlinit răposatul cu zel şi conştienţiositate, fără nici o recompensă materială.* Nouă catastrofă la Reşiţa. O depeşă pe cât de laconică pe atât de jalnică anunţă, că în minele din Reşiţa o nouă catastrofă groaznică sa întâmplat ieri. In urma unei violente expresii, zece mineri au fost omorîţi. CRONICA Sibiiu, 26 Ian. n. 1898 Dela temniţă. Astăzi îşi împlineşte dl Ioan Simit, elev al seminarului teologic din Blaj, osânda de patru luni, ce a făcut-o în temniţele Seghedinului. — Se ştie, că dl Simut a fost condamnat, cu alţi doi colegi ai sei, pentru înfiinţarea unui cor de plugari în comuna sa natală Ciufud, lângă Blaj.* D-şoara Agata Bârsescu, celebra noastră tragediană, după ce a dat cu splendid succes un şir de representaţiuni la Cernăuţi, va sosi peste câteva zile la Braşov unde va debuta cu trupa germană de aici un ciclu de vreo 3—4 representaţiuni, între cari va fi şi o nouă dramă de Carmen Sylva, Regina poetă a României. Alegere de preot. Zilele trecute făcut În Toracul mic alegerea de preot biserică rom. gr.-or. de acolo. A fost trologul absolut din Toracul-mare Gai cu 200 de voturi, faţă de 26 din Sag. Al treilea candidat a fost TRIBUNA * Femeie decorată. Maiestatea Sa a decorat pe o înaltă damă a societăţei austriace, pe soţia fostului guvernator al Carintiei Francisc cav. de Schmidt Zubierow, cu crucea de aur pentru merite Gasul e cu atât mai interesant, cu cât asemenea decoraţii nu se prea dau femeilor. în caşul de faţă decoraţia s’a dat pentru mari merite filantropice. * * Şi măcelăriţi şi acusaţi! Păcătoasa comedie a procesului celor măcelăriţi la Mehadica se repetă: cu cei măcelăriţi la Anina, îşi vor aduce aminte cetitorii noştri, că în 20 Ianuarie anul trecut gendarmii împuşcaseră asupra minerilor de la Anina, în mare parte Români, omorând 13 oameni şi rănind greu 26. După măcel s’a pornit cercetare. Resultatul, — ca şi la Mehadica! Tribunalul a pus sub acasă 28 de mineri, dintre cei ce au putut scăpa cu vieaţa din groaznicul măcel. Ear’ pe gendarmi? — Probabil, îi vor decora pentru... „patriotism şi virtute!“ — Procesul nefericiţilor acusaţi s’a început alaltăieri, la tribunalul din Biserica-Albă.* Un serviciu guvernului maghiar — ne luăm voia să facem, atragendu-m i atenţia la un cas de cea mai „patriotică“ importanţă pentru, el şi pentru întreagă naţia ungurească.. Zilele acestea ministrul rus de răsboiu a dat un ordin, de înţeles, că prima companie a regimentului de gardă Rexholm, al cărui proprietar e Monarchul nostru să, poarte de aici înainte numele de „Compania Maiestăţei Sale Împăratului Austriei*. Evident că nesocotind adausul de— voi Regelui Ungariei — ministrul rus a comis o „nemaipomenită sfruntare“ la adresa „statului maghiar“. E deci de datoria statului maghiar, şi îndeosebi a marelui Bánffy-Paşa, să intervină de urgenţă pe toate căile diplomatice, posibile şi imposibile, intru a salva „onoarea statului maghiar“, reclamând Rusiei să-fi ceară scuse ! Eh’ de nu ’şi va cere, suntem siguri că guvernul maghiar va declara resboiu Rusiei şi atunci vai şi amar de colosul dela nord! îl va prăpădi Bănffy, înghiţându-l dintr’o sorbitură de lingură !... Ne face o plăcere nespus de mare, prestând acest serviciu guvernului maghiar, care — avem fermă convingerea — va fi atât de recunoscător, de ne va mai slăbi cu dragostea, adecă cu... procesele de presă !! * Osândiri cu duiumul. Zilele acestea s’a terminat la tribunalul din Ogulin faimosul proces al celor 69 ţărani croaţi, acusaţi de tulburările întâmplate anul trecut în localitatea Plaski, proces pe carel-am înregistrat şi noi la începutul pertractărei finale. Cincizeci şişese dintre acusaţi, între cari mai multe femei, au fost osândiţi la temniţă de la o lună până la trei ani. Unsprezece acusaţi au fost achitaţi, car’ doi nu s’au presen- I tat, fiind bolnavi. Procurorul a dat re- I curs contra achitărei celor unsprezece acusaţi. * Baroneasa Hirsch pentru Evreii din România. Săptămâna trecută a ioşit la Iaşi secretam! general al baronesei de Hirsc, soţia răposatului archi-milionar baron de Hirsch. Secretarul se numeşte doctor Sonnenschein şi are misiunea de a se interesa de aproape de starea Evreilor din România. Baroneasa doreşte se sacrifice câteva milioane pentru coreligionarii sei din România. Planul este de a crea în Iaşi şi Bucureşti câte o şcoală de meserii în scopul de a forma bresle, cari vor emigra apoi în Argentinia Bironeasa de Hirsch va subvenţiona şi şcoalele israelite din România. Doctorul Sonnenschein a convocat zilele trecute pe fruntaşii comunităţei evrei, la o întrunire. 15/27 ianuarie 1898 Din Deva ni se scrie, că zilele acestea s’a făcut acolo alegerea de protopresbiter gr.-or. A întrunit dl Nicolau Sinea, paroch în Băcarea, 23 voturi, iar’ dl George Roman, paroch în St.Miclăuşul-mic, 5 voturi. Al treilea candidat, dlvotuţ, n’a primit nici un vot. ♦ Şcoalele Blajului. Lucrarea, ce Incepera a publica la „Tribuna literară", a fost scrisă de autorul ei ca tesă pentru licenţă, în anul 1895. Juriul compus din domnii profesori: V.. A Urechiă, Gr. G. Tocilescu, 1. Boddan, Al. Odobescu fie Quintescu, a primit-o cu laude şi a propus-o spre premiare. Revăzută ş i prelucrată după noue scrutări la archived Blajului, autorul a fost aşa de bun să ni-o pună la disposiţie spre a o publica In „Tribuna“. Facem aceasta cu plăcere, cu atât măi vîrtos, că cetitorii vor sfla în această scriere a entuziastului tinăr român multe momente frumoase din 1848, reînviind înaintea ochilor noştri. Şi se cuvine în acest an iubilor, ca mai ales cu lectura istorică a întâmplărilor memorabila dela 48 să se ocupăm oarele libere. Şi aceasta e un fel de serbare a aniversarului.* „Afacerea” Dreyfus s’a urmat în discuţia camerei franceze la 24 Ian. n. Temerile, că scandatele din şedinţa trecută se vor repeţi, nu s’au adeverit. Socialistul Jaurés ’şi-a continuat interpelaţia pentru Dreyfus in mijlocul protestărilor majorităţii, dar’ fără scandale. Prim-ministrul Măline enunţă, că rff.'sa orice răspuns, de oarece guvernul nu-’i în drept să ocupe locul justiţiei ţărei. Mai vorbesc doi deputaţi, unul pentru guvern, celalalt contra şi discuţia se închidea. Turburările sângeroase din Ager s’au sufocat şi liniştea s’a restabilit. S a constatat, că în cursul conflictelor un Jidov a omorât pe un creştin, tată de familie, şi că mai multe prăvălii jidoveşti au fost devastate, ear’ câţiva Jidovi răniţi. — Se afirmă, că Zola va cere în procesul aea citarea a 104 martori.» In procesul ex-căpitanului Bojcsev s’a întâmplat Duminecă un mare scandal Apărătorul lui Bojesev, advocatul Dr. Bobesev, cunoscut rusofi, a spus despre victima Simon că s’a aruncat asupra lui Bojesev ca o bestie. Presidentul tribunalului a provocat la ordiat pe apărător. Acesta fusé, continuând cu violenţ’, a atacat şi consulatul austro-ungar, zicând, că toţi martorii agravanţi au fost ascultaţi mai întâiu la consulat. — „Minţi !” a strigat la aceasta consulul austro-ungar Rodich, care se afla în public. • Cinci zloţi — libertatea! Şi tot laudă Ungurii ca libertatea lor, dar’ au şi drept, şi încă mare! Iată o dovadă. Cu prilejul ultimelor alegeri dietale, un capelan din Zsolna a fost înhățat de solgăbireu cu gendarmi, fără nici un motiv. Capelanul a pîrît pe solgăbirău la tribunal, pe «’avântul că s'a vătămat libertatea personală Tribunalul a dat dreptate pîrîtorului și a osândit pe solgăbirău la — 5 fi. amendă... Cuci toți — ieflină libertate! * Știri mărunte. Li Herne o catastrofă groaznică de tren s’a întâmplat; un tren accelerat derailând, 30 oameni au fost omorâți fi 12 răniți. — La Igló bântuie violent difteritisu!; caşuri mortale dese; școlile închise. — In Budafalva (rott. Ung) a răposat un bătrân de 114 ani, care a luat parte la multe lupte contra lui Napoleon. •— în New-York s’a sinucis un milionar înzecit, Robert Rhinelinder; causa nu se știe. — La Sofia s’a sinucis cu o pușcă un major fruntaș, Atanasie Nicolov, din pricina unor certe familiare acute. VIEAŢA SOCIALA. Din Blaj. — Raport special. — Reuniunea femeilor. — Teatru de diletanţi. — Petrecere. — 24 Ian. n. Nici-odată ca în iarna aceasta, vieaţa socială dela noi n’a fost mai plăcută şi mai variată. Serate literare, producţiuni, declamări, teatru şi musică, toate distragerile acestea au fost date publicului ca să le guste, şi simţindu-le plăcerea, se se înveselească şi desfeteze. Şi când te gândeşti, că cel mai de căpetenie merit în toată afacerea aceasta, meritul iniţierei, compare în prima linie harnicei şi mult promiţătoarei noastre reuniuni de femei, atunci nu poţi nutri in inimă faţă cu această nobilă imlitaţiune, decât un sincer şi adevărat sentiment de recunoştinţă şi admiraţiune. Plăcerea ce o au femeile noastre de a lucra şi bine şi frumos, şi afiră de cerul strimt al familiei, spre a ajuta o instituţiune, ce urmăreşte scopuri măreţe şi nobile, îţi umple sufletul de o vină satisfacţie. Sâmbată seara s’a jucat piesa „Z7n secret" (trad. d. Zotti Hodoş) ele câţiva diletanţi, cu un succes neaşteptat. întreg publicul a rămas încântat de chipul cum distanţii, — cei mai mulţi începători — au interpretat singuraticele role din această piesă, aşa de bine tradusă, care îţi ţine încordată atenţiunea dela început până la sfîrşit. Nici-odată doar’ n’a fost mai mult public, ca de data aceasta, şi nici-odată doar’ diletanţii n’au jucat aşa bine ca acum. Special doamna Matilda Nistor ca Marta, d-şoara Elena Sântion ca Roza şi dl Şofron Stan ca consilierul Milescu, au fost la perfecţie Năcazul unei neveste măritată abia de 6 luni, frăii,âutările sufleteşti şi teama de a fi Înşelată de soţul seu, au fost nespus da bine interpretate de doamna Nistor. Bar’ d-şoara Sântion, ca mătuse in virată, care dă sfatul nepoatelor în greul rol de a-’şi stăpâni bărbaţii şi de a-’i ţine totdeauna de scurt, ca pe unii, cari nici-odată n’au conştienţa curată, a fost foarte bine şi ’şi-a jucat rol cu mult succes. Tot aşa şi d! Stan, ca un bărbat iubitor de aventuri, dej’ care a ajuns în încurcătura, şi a căzut în primejdie de a fi prins de soţia sa, făcând cadouri unei balerine, a fost viu aplaudat. In rolul de balerină, mereu curtisată de toţi cavaeni, şi cercând se apară că fuge de dragostea unui locotenent (dl Bited), cu care în sfîrşit totuşi se căsătoreşte, d-şoara Bariţ a fost aşa de acasă şi jocul seu a fost aşa de natural, mai cu seamă în scena când respinge pe aiasili lui Milescu. Scenele da dragoste între Valeria şi funcţionarul Cornel au fost minunat interpretate de d-şoara Bucşa şi dl Victor Muntean, care dl Raţiu în rolul de profesor savant, căsătorit de curând, ocupat mereu de animate şi plante, codaus şi străin în afaceri de dragoste, a fost cel mai original. Bine a fost şi d-şoara Bodocan, atât de drăguţă în contum naţional şi dl Furcă, ca ficor boieresc. După fiecare act diktanţii au fost aplaudaţi mult de publicul pe deplin îndestulit cu chipul cumşi au jucat rolurile. După producţiune a urmat dans până târziu. Veseli am fi cu toţii, ca astfel da producţiuie să fie cât mai adse, căci pe lângă că e mai distrugătoare costă şi mai puţin şi aduc venit mii mure, cum şi tu caşul de faţă, la cassăriie au fost de 150 f1., ear’ venitul curat de aproape 100 fi. Era să uit însă, că cel mai viu şi mai mult aplaudat a fort dl Dr. Codarcea în rolul dehoinar, cu toate că n’a zis nimic, fără a scăpat jos o furculiţă. Rap. Ungurii şi „Reichswehr“. In numărul de ieri al ziarului Reichswehr se publică la locul al 2-lea un articol din Budapesta, drept „întâmpinare- la articula cunoscuţi ai ziarului "vienez. Autorul articolului — probabil Jeszenszky — încearcă a dovedi, că alta trebue să fie politica de naţionalităţi în Ungaria decât în Austria. Zice, că „dreptatea politică“ ar fi ca banul, are valoare convenţională, numai acolo unde e bătut (!). Bănuieşte pe Români de irredentism! Redacţiunea ziarului vienez spune la introducere, că publică articolul numai pentru că-i „întimpinare“ venită de la o persoană distinsă, care se pare câ exprimă vederile cercurilor mai înalte ungurești. „Reichswehr“ declară, că nu se identifică cu expunerile autorului ungur. ECONOMIE. Revistă economică (Urmare). Cursul bursei în provincie. Preţul bucatelor de la bursa din Budapesta interesează foarte mult pe agricultorii din ţeară, şi astfel până acum să simţit mult lipsa informaţiilor imediate şi demne de credinţă. Pentru ca să satisfacă acestei lipse, ministrul de agricultură a dut un ordin, pe basa căruia până acum în fiecare zi se teligrafează din oficiu la 82 de centre el în provincie, preţul brrţelor, şi astfel agricultorii au date sigure despre fluctuaţiile preţului la bursa de bucate. Dacă trebuinţa va cere, ministrul va mai înmulţi aceste centre de informaţii.* Mijloace pentru înaintarea agriculturei. Una dintre cele mai active societăţi agricola din ţeara recomanda următoarele mijloace pentru luiiintarea agricultarei: 1. Prelegeri şi conferenţe despre chestiile economice actuale. 2. Prelegeri poporale despre agricultură. 3. Arucjarea de cursuri pentru agricultură în timpul de iarnă. 4. Cursuri pentru studiatul cultivărei viilor. 5. înfiinţarea de însoţiri economice (agricole, de credit, coniaum şi valorisare). 6. Exposiţii de vita şi da maşini. 7. împărţirea de vite pentru prăsim. 8. Dasvotirea culturei de hameie, trifoia, titarcă etc. Ar fi bine să punem şi noi mai mare pond pe promovarea intereselor agricultorilor noştri — căci pare ci ne cuprinde ruşinea, când ne gindim că noi ca popor eminamente agricol avem numai o însoţire agricolă şi aceea restrînsă pe teatorul unui comitat (Va urma).