Tribuna, ianuarie 1898 (Anul 15, nr. 1-23)

1898-01-15 / nr. 10

Nr. 10 tribuna literară. Şcoalele din Blaj. — Studiu istoric — de Prof. Mc. Brânzeu. * Studiul acesta a fost premiat, ca tesă de licenţă,, de consiliul universităţei din Bucureşti. * Capitolul I. Starea culturală şi politică a Românilor înainte de întemeiarea şcoalelor din Blaj. Şcoalele Blajului, fără îndoială, au fost şi sunt în parte şi azi unul din cei mai în­semnaţi factori culturali ai Românilor din Transilvania şi Ungaria. în veacul trecut şi până târziu în jumătatea a doua a veacului nostru, ele erau singurile şcoale, care dădeau naţiunei române un foarte însemnat contin­gent de bărbaţi cu carte. Meritul şi impor­tanţa lor pentru neamul românesc este incon­testabilă şi nu va fi nici un om serios, care se nu se închine înaintea acestui adevăr şi să nu recunoască însemnătatea celui mai vechiu isvor de vieaţă şi lumină a tuturor Românilor, întemeiarea acestor şcoale pentru na­ţiunea română de pretutindeni formează o epocă de cele mai bogate în resultate pen­tru vieaţa şi desvoltarea neamului nostru. De aceea pentru a pute arăta meritele şi binefa­cerea acestor vechi şcoale, e nevoe să arun­căm o privire, cât de scurtă, asupra stărei culturale şi politice în care se aflau Românii din Transilvania şi Ungaria înainte de deschi­derea şcoalelor din Blaj. Veacul al 18-lea îi găseşte pe Românii din Transilvania şi Ungaria într'o stare tristă şi vrednică de plâns. Nici­odată nu fusese poporul român atât de despreţuit şi nesocotit; nici­odată nu ajunsese el la o înjosire mai umilitoare, ca în acest timp. Din libertăţile sale de odinioară, nu-şi mai rămăsese nici amintirea lor. Nici sforţări eroice nu se mai fac, nici bărbaţi mari nu mai es din sînul seu, întunerec şi letărgie peste tot şi pretutindeni. Cu greu se va găsi un alt D-spor, peste care să fi trecut atâtea vi­jelii, contra căruia­ să se fi­ conjurat atâţi duş­mani şi pe care să-­l fi temut şi pismuit cu aceeaşi măsură. Istoria ne poate spune multe lupte grele între naţiune şi naţiune, între no­bili şi nenobili, între confesiune şi confesiune, dar’ prea puţine lupte cu triplul caracter de rassd, de clasă şi de confesiune. Toate deo­dată şi asupra unui singur popor. Instituţia feudalismului pretutindeni­­ a fost urîtă şi odioasă, dar’ nicăiri atât de grea şi ruşinătoare ca în Transilvania. Cine nu cunoaşte sălbâtăcia şi furia legilor Compilatae şi Aprobatae, cari erau anume făurite pentru »a stîrpi pe necredincioşii {Irani romanil* Cine nu ştie că »naţiunea valahă« după le­gile ungureşti, era tolerată numai până va plăci domnilor, car’ »religiunea Românilor* nu era primită între religiunile statului ? Ori­ce şcolar român ştie de rost articolul de lege prin care ţăranului român îi era oprit »a purta puşcă ori sabie, haine de pănură, cisme şi cămaşe de joli«. Ştiu preoţii români de azi, că antecesorii lor erau prin lege declaraţi de »hoţi şi tâlhari publici«, car’ poporul ro­mân »vagabond şi tăciunar“. Aceste câteva flori ale liberalismului maghiar sunt destule probe despre jalnica situaţie a neamului nostru, încercările violente de a se scăpa d­e la­cest jug ruşinos, rămân fără succes. Scoşi din vieaţa publică, fără ,nici­ un drept, nici cel de a se plânge, ţăranii români nu au alt rol în stat, decât acela de a hrăni din munca şi su­doarea lor, acea haită a nobililor, ce se răs­făţa în desfrân şi fărădelegi. De nicăiri nu licăria nici o rază de speranţă; toată lumea părea a fi ostilă acestui brav, dar e nenorocit popor. Aceasta e în scurt situaţia politică a Românilor înainte de 1700. Cu începutul veacului al 18-lea lupta confesională ajunge la întâiul plan. Catolicii îşi perd privilegiile avute; episcopia lor e cassată şi secularisată, în toate şi peste tot stăpâneşte maxima principilor calvini: »Cujus est regio, illius est religio«. La această epocă în Transilvania erau ca şi acum 5 confesiuni: calvină, catolică, unitară, luterană şi orto­doxă. Credincioşii acestei confesiuni erau Ro­mânii, cari în număr întreceau cu mult pe toţi credincioşii celorlalte 4 religiu­ni. Dogmele de credinţă şi mai ales ritul credincioşilor ro­mâni, era cu desăvîrşire diferent de al cato­licilor şi calvinilor. Calvinii ajunşi la putere cearcă toate căile posibile şi imposibile a atrage pe Români la confesiunea lor şi când văd că cu puterea cuvântului nu le succede, ei recurg la apucături machiavelice. Românii­­în urma împrejurărilor vitrege din trecut mai păstrau încă şi sub principii calvini limba slavonă în biserică. Acum prin­cipii caută să scoată limba slavonă din bise­rică şi să introducă cărţile rituale şi dogmatice în limba română, ca astfel în acelea cărţi să poată vîrî şi principiile calvin­eşti. Nu dorinţa de a veda şi pe Români luminaţi şi culţi a fost motivul, care­­i-a îndemnat pe Calvini a introduce limba românească în biserică, ci gândul infernal de a le răpi, credinţa şi a le diforma ritul. Ori­cum — fără voia lor — Calvinii fac şi Românilor un bine de care se ştiu să folosi mai târziu. Cu toate acestea pe la sfirşitul veacului al 17-lea, biserica Românilor era cu totul su­pusă Calvinilor. Metropolia românească des­fiinţată de fapt dacă nu de drept. Rolul episcopului scoborît la rolul unui simplu protopop de azi, supus întru toate superintendentului calvin, care în cele din urmă ajunse­a să subscrie în acte: »Episcop al Românilor«. Protopopii siliţi a­duce pe umerii lor pe superintendent ca să le des­chidă sinoadele. în dieta din Sibiiu dela 1566 se hotărî, ca acei Români, cari stând la dis­pută cu episcopul Gheorge, superintendent cal­vin — ajuns episcop român — din biblie şi totuşi nu ar voi să primească religiunea cea adevărată (calvină), unii ca aceia »şi fie scoşi din ţeară«. Adevărat, că sub scurta domnie a lui Mihaiu-Viteazul la art 29 din legea dela 20 Iulie 1600 se zicea: »La pofta Măriei Sale, popii români, încât atinge persoana lor pe tot locul să scutesc dela iobăgia, la care este su­pus poporul«, dar’ după căderea lui Mihaiu- Viteazul, Ungurii îşi răsbună cumplit, amenin­ţând şi legiuind moarte pentru cel­ ce va cu­teza a merge în ţările române de unde le-a venit »pericolul şi stricăciunea«­ Asemenea nici un popă românesc din ţările române să nu mai vină în Ardeal, car’ dacă ar veni se fie »prins« şi «spoliat«, în urma acestor siluiri nu va fi de mi­rare, când vedem, că 3 protopopiate din di­strictul Făgăraş precum şi comunele Alămor, Orăştie, Haţeg, Hunedoara etc. erau trecute cu totul la Calvinism şi supuse direct superin­tendentului calvin. La 1669 într’o diplomă a lui Apafi se hotărî, ca Episcopul Românilor să depindă cu totul de la jurisdicţiunea superintendentului re­format nu numai în aplicarea papilor şi pro­topopilor, în regularea şi pedepsirea lor, ci şi în convocarea şi conducerea sinoadelor, care după închiderea sinodului, Metropolitul cu câţiva membrii se fie dator a trece în sino­dul unguresc în persoană, pentru a revizui toate decisiunile luate în sinodul românesc, precum şi ca să aibă ocasiune a învăţa mai bine perceptele adevăratei religiuni (calvine). Prin aceasta se dă ultima lovitură auto­nomul bisericei româneşti şi nu era decât chestiune de timp, ca să-­şi peardă şi carac­terul naţional. Promisiunile principilor calvini de a face Românilor şcoale, de a le înfiinţa tipografii, au rămas făgăduieli goale. Clerul ignorant şi umilit nu mai are voinţa şi resoluţia de a se opune acestei in­­vasiuni străine. El primeşte fără oposiţiune toate încălcările nobililor maghiari. Ear’ dacă se mai iveşte din când în când şi câte un Sava Brancovici, care să protesteze contra acestor siluiri, el rămâne singur neurmat de nime, şi silit în cele din urmă a suferi mar­tiriul cel mai neomenos, bătut şi închis în temniţe. Puţinii nobili români ce mai rămăsese din persecuţiunile catolicilor, se pleacă la ade­menirile protestanţilor, îşi părăsesc legea şi cu ea naţionalitatea lor, e»#* în schimbul pri­vilegiilor de clasă se fac reformaţi şi Maghiari. Poporul singur — ţăranul — oarbecă în o groasă întunecime fără apărători şi luminători. Fără a pricepe ceva din dogmele calvine, el se mulţumeşte cu superstiţiunile sale. Scopul po­litic al Calvinilor de a-­şi mări elementul cu numărul Românilor şi astfel a se asigura pe viitor contra catolicilor, de astă-dată doborîţi, nu s’a ajuns. Afară de nobili — totdeauna uşori de cumpărat şi uşori la vânzare — massa cea mare a poporului român a rămas săracă şi despoiată, dar’ română în toate şi tot. Cu trecerea Transilvaniei la 1693 earăşi sub domnia casei de Austria, situaţia politică .n Transilvania sufere o nouă schimbare. Ca­tolicismul reînviează şi îndârjit pentru suferin­ţele din trecut, dă asalt asupra Românilor ca se-şi căştige pe partea sa. Românii ajung acum între 2 focuri. De o parte curtea din Viena cu ademenirile şi făgăduielile de luminare, iar de alta terorismul nobililor calvini cari se opuneau la toate in­­tenţiunile împăratului şi calumniând ori de­nunţând, sămănau vrajba între Români, pu­­nând stavilă inştiinţelor culturale şi naţionale. Fără şcoale, şi fără conducători luminaţi, fără o clasă mai cu stare, poporul român la sfîr­­şitul veacului al 17-lea, se găseşte mai slab ca ori­când. Mai mulţi duşmani deodată îşi în­dreaptă ochii asupra lui punăndu-­şi mântui­ Sibiiu. Joi, TRIBUNA­ rea lor în destrămarea poporului român, în renegarea sentimentelor sale religioase. Va ceda el stăruinţelor Vienei trecând la catoli­cism, ori va continua şi mai departe a fi unealtă Maghiarilor calvini, cari de atâta timp îl batjocorise şi înşelase? Trecutul şi presentul trist ce ’i-’l pregă­tise principii calvini, de sigur nu-’i inspirau vre-o încredere în viitor. Sufletul ’i­ se umplea de fier, când se gândia că şi pe mai departe va fi silit a figura tot numai ca umplătură pe lângă celelalte naţiuni, fără drepturi, fără pro­tecţie. In astfel de împrejurări nu e mirare, că Episcopul Teofil şi după el Atanasie îşi pleacă urechia la îndemnurile Iesuiţilor şi nă­­dăjduesc alinarea durerilor de la Casa de Au­stria, care în scurt timp avea şi ea trebuinţă de sprijinul Românilor contra aristocraţiei cal­vine pururea ameninţătoare şi pururea infi­delă. Unirea cu Roma devine fapt­ îndeplinit. (Va urma). * Informaţiuni „Foaia pentru toţi“, cunorcota şi apre­ciata revistă enciclopedica pentru familii, a a întrat în anul II începând cu 8 pagini, acum ea cuprinde 16 pagini şi formează cea mai bogată culegere de bucăţi frumoase şi fo­lositoare. In nr. 2 (55) care a apărut acum, se află între altele, un studiu important asu­pra Dobrogei, scris de dl C. D. Pariano, fost prefect, mare proprietar, preşedinte al consi­liului judeţean din Constanţa. Partea umori­stică, e deasemenea bine făcută. Un număr 20 bani. Abonamente ieftine cu premii de valoare. Colecţia anului I, a revistei „Foaia pentru toţi“ elegant legată în pânză englezească, for­mând un mare volum de 504 pagini materie, cuprinzând peste 1100 articole şi 119 fru­moase ilustraţii, constitue cel mai nimerit ca­dou atât pentru tineri cât şi pentru bătrâni. Se trimite franco domiciliu, pe preţ de iei 9 bani 50; breşat se trimite franco domiciliu pe preț de lei 7 bani 50. Bibliografie. DAX.VNDAAUX. POPORULUI — pe anul 1898. — — Voci din presă. — Liga Română „ Dintre multele călindare ce se pu­blică pe fiecare an în Transilvania, acesta este de asta-dată, fără îndoială, cel mai bine întocmit, în afară de par­tea calendaristică, el cuprinde o mulţime de notiţe interesante despre instituţiunile româneşti de peste munţi, o bună alegere de mici nuvele, povestiri, poesii etc. de ale celor mai buni scriitori români, apoi biografii de ale bărbaţilor fruntaşi ai poporului român de acolo, o înregi­strare foarte bine făcută despre întâm­plările mai marcante în chestia naţio­nală în curgerea anului trecut, precum şi o serie de sfaturi bune în ale eco­nomiei. „Acest călindar poate fi astfel privit ca un „Almanach“ al relaţiunilor cultu­rale româneşti de peste munţi şi este in­dispensabil pentru toţi cei­ ce urmăresc cu interes desvoltarea Românilor din Transilvania. » VOCI DIIT PRESA despre CASTELUL DIN CARPAŢI Patria. „Volumul acesta, care se extinde pe 255 pagini octav mare tipărit pe hârtia fină şi cu fitere elegante cuprinzând nu mai puţin decât 25 ilustraţiuni interesante, merită de a face parte din biblioteca fiecărui Roman. Dl Dr. Dăianu în prefaţa sa caracterisează foarte nimerit presentul roman cu următoarele cuvinte: „calităţile, cum se pot observa şi în „Castelul din Carpaţi“ stnt invenţiunea pen­tru a varia şi dramatiza subiectele, observa­nce, morală, fondul instructiv ştienţific, care­­ ştie întruni plăcutul cu folositorul, şi spiritul­­ logic, care potriveşte personagiile la situaţiu­­nile lor şi le menţine caracterul lor propriu , în tot decursul povestire! Firul acestor po­­­­vestiri ţese ciudăţenii de cele mai minunate,­­ creaţiuni ale celei mai vii fantasii, pe care le I urmăreşti cu încordare deosebită şi cu o eu- I riositate de neînvins. Ele insă nu părăsesc fondul realităţei sau cel puţin al probabilităţei, şi la sfîrşit, ori mai curând, găseşti minunilor o deslegare firească prin vre-o regulă de fisicâ, chemiă ori matematică.“. 15/27 Ianuarie 1898 La „Tipografia“, societate pe acţiuni în Sibiiu, să află de vânzare următoarele noutăţi musicale: Les beaux yeux. Valse pentru piano de Mathilde Mironescu .....­­.— Terăncuţa. Cântec poporal pentru voce şi piano de Costache Moinaru „ —.50 Hora înfrăţirii, pentru piano de P. G. Niţescu, . • •......................—.75 La tine copiliţa dragă. Romanţă de Croianu.........................................n —.50 Toujours avec argent. Polca franceză pentru piano de Sig. Paulmann fl. —.50 La blondine. Polca mazurca pentru piano de Sigismund Paulmannn „ —.50 Turda. Marş patriotic de Paulmann „ —.50 Hora reginei. De Sigis. Paulmann . „ —.25 Sârba păpuşelor. De Sig. Paulmann „ —.25 Marş turcesc. De Sigis. Paulmann „ —.25 Intermezzo pentru piano de M. Capsa „ —.50 Les fleurs de Main. Valse de Ant. Cirillo..............................................9 1.— Sârba oficerilor. De C. Dimitrescu „ —.50 La fille du Marin. Vals de Ivanovici „ 1.— Daisy Bell. Valse (All Right) de C. Kaps....................................• . „ —.75 Linişte. Vals pentru piano de Di­­mitrie St. Cristide ...... 1.— Am plâns. Romanţă pentru voce şi piano de Alphonse Cirillo . . . „ —.75 Singurătatea. Romanţă pentru voce şi piano de Alphonse Cirillo . . . —.75 Claire. Polca pentru piano de Alph. N. Ochialbi....................................9 —.25 Inistitutele­ Unite. Vals pentru piano de Carol Decker..............................„ 1.— Sârba Bucureștilor, pentru piano de Const. Dimitrescu ..... —.50 Sârba mirilor. De C. Dimitrescu . „ —.50 Iubileul. Marș de Gh. Fotino . . „ —.75 Surorile. Hora de Gh. Fotino . . . —.50 Elisa. Polca franceză de G. Ionescu . —.50 Zéphir. Polca mazurca de G. Ionescu „ —.75 Souvenir de Zürich. Polca mazurca de Anton Kneisel..................... —.50 Pas de quatre original. De Mayer Lutz...................................................„ —.50 Gavotte de la Princesse „Marie“. De Michel Margaritescu . . . „ —.57 Ai plâns şi tu vr’odată? Romanţă pentru voce şi piano de Ernest I. Alexandrescu...............................fl. —.50 Nu înţeleg. De E. I. Alexandrescu , —.50 Pictorilor! De E. I. Alexandrescu , —.50 Un fir electric. De E. I. Alexandrescu , —.75 L’Affection. Polca franceză pe piano de C. D. Belortu..........................„ —.50 De Braila . Genes. Galop pentru piano de C. D. Belortu .... —.50 Sârba Bucureștilor, pentru piano de loan D. Burlan..............................„ —.50 Sârba Bucureştilor, pentru voce şi piano de loan D. Burlan .... —.50 Didi. Polca mazurca pentru piano de loan D. Burlan.........................„ —.75 Isvorul. Romanţă pentru voce şi piano de Dimitrie St. Cristide . „ —.50 Aston Zică. Pe aripile amorului, vals pentru piano...................„ 1.25 V. Hugo. Poesie. Cuvinte de I. I Don­au, Aubade (albadâ) . . . —.75 Doriauu. Prin flori şi floricele, I. romanţă.................................... —.505 Viilacrose. De ce ’mi-ai zis odi­nioară, romanță.........................«„ —.7 Rida D- Rosetti. E vr’un loc pitit de oameni, reverie pentru voce și piano...................................„ —.50 I. Paschill. L’Amitiă, vals . . . „ 1.— R. van Staneu, cuvinte da M. Emi­nescu. Doina codrului .... —.75 loan D. Burlan. Amintiri din Breasta, serba pentru pian . . „ —.50 I. Braunstein. Râve du Matlot, vals pentru piano...................................„ 1.— G. Vasilia. Freamătul Zăvoiului, horă..............................................„ —.75 C. Felix. Cuvinte de I. Dorianu. Vals conjugal pentru voce şi piano . 1.50 I. Pas. PUL Cuvinte de I. Dorianu. Aşa­­mi-e scria, romanţă pentru voce şi piano ...............................„ 1.50 F. Domeier. Soué“s de Bucarest, va!s...................................................„ 1.50 A. Cir­iîo, Emilie ,polc&-mazur pen­­­­tru pir.ro.........................................„ —.75 D. D. Vorerg, M’gaon, polca-mazur „ —.50 S. Dicker. Pe­ret și virgulă, polcă pentru piano..................................... —.50 Polizo-Micștnești. Douce Souvo- Nnance, vals ...... „ —.50 Gr. Ciurea. Ferdinand - Mars. . „ —.10 * La comandela din afară sS sa adaugă pentru porto postal totdeauna încă 5 cr., ear’ pentru expediţie recomandată 20 cr. v. a. Pentru siguranţa expediţiei recomandăm modalitatea din urmă. Bursa de marfuri din Budapesta dela 24 Ian. p. 1888. Htolnt» ff î^rețul per 100 philog?. S1 ■Sa, PîStuI ÎWW 100 obtiu ft delir 5­&x­ăIî *?. piai G r i iî Bânățenesc vechi n Grâu dais Tisa „ 76 76 75 12 2512 3'»73 12.4512.50 tWn „ Pesta „ 75 12.2 12.80 12.4012.45 iir&n deAîba-Reg. „ 75 12 30 12.4076 12.50 2 55 11 o Badea ,, 76--,-----.--76 —---,__ Grâu ung. de Nord., 76 76 Sfiraiuto, v«obi ori uvuQ Soiul Ou&Iitet.est par pe* ion; tjon­ogi * ■»* 1 pSufe Săcară Or* I u« aa*ra­t 70—72 60— ii Ovă» Chiearii* fporaiaî)) Meiu HriijeS £* «râsis -tu bfsra steaJiwja £2—84 89—41 6.7*. 8 — 6,30 5 10 5 05 13 4.80 7 40 9 51 6 65 5.2­­5 10 18 EC 5 li  52 (irâc )! Cu'Airufi ti Ovg» ti-pL-Oei. ISlAyt.aAp? Mwa-iu», lHiiv-Asg. SUrt*A|«, Oct. s * f % 11 71 5.19 f.23 g**­ t3 11 78 521 e’so taws!KskSs«*-* îîvsîw: i ici; »tat B$m. tril. n roșie a“" Olen de rap rafinat— Uns. de porc dela Pesta Bl.—55.­dela ţeară— ă Slănină svântată_—9­.HiJI afumată 56 57­8#a Pumnu­lui-ÎSkl ftlavon nou­­­ bănăţenesc___ Miere brută_— i­ galbină străcurată_ Ceară de Rosenau— — I? Ga 6 20 8 55 Musica. Au apărut în ediţiune litogra­fiată 4 piese musicale arangiate pentru cor mici de dl Val. Magdw. „ lorghina“, cântec poporal de prin părţile ungurene şi bănăţene (cvintet); „Dorule o dorule", cântec poporal de sub podgoriile atadane (cvintet); Nuacşu, pe melodia dansului „Pe picior® din Bănat (sextet) şi „Foaie verde tir­ip­lie* cântec po­poral de pe şesul Bârsei (cvintet). Se află de vânzare la autor în Arad. Preţul unei piese — 25 cr., toate 4 costă 80 cr., plus 5 cr. porto. T­eatrul orăşenesc în Sibiiu. Joi, 27 Ian. n. Beneficiul actorului­­ de Lenor. Feenhănde. Comedie în 5 acte, de Gasm.-'.m­. începutul la 7 ore seara. Pag. 39 cursul pleţii din Sibiiu. Din 26 Ian. a. 1897. Hârtie-monetă români . Comp 9.47 vând 9.52 Lire turcești .... II 10.62 If10.67 V, Imperiali .... II 9.85 1­ 9.40 Ruble roşcaţi 100 . . . 1» 126 80 f] 127.15 Galbeni..................... ff 5.61u 5.69 NajWiwffiMl’art .... II 9.1.0U 9.64 (ra»şîi) . >1 II Bursa de Budapesta. Din 24 Ianuarie n. 1897. Renta de aur ung. 6%.................................— » » » » 4,/# ........ —.— „ ung. val. cor. 4%..............................100.25 împrumutul căilor ferate ing.....................121.50 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l­a emisiune).............................................122.50 Amortisarea datoriei conor ferate de Ost ing. (Il-a emisiune).....................• . . . . 102.____ Bonuri rurale uug............................................98.— „ „ croate-alavone.....................99.— Obligaţiunile desp. regajilor....................101.50 împrumut cu premiu ing........................... . 166.— Losuri pentru regularea Tisei şi Seghedin . 140.— Renta de hârtie austriacă ..................................102.50­­ de argint austriacă...................................102.26 „ de aur austriacă..........................................123.50 Losuri austriace din 1860 160.60 Acţiunile băncei austro-ungare . . 955.— » „de credit ung............................—.— » »de credit austr...........................— Scrisuri fonciare ale institutului de credit și economii „Albina“.............................................102.— Argintul............................................... 6.7­7 Galbini împărătești ......................................... 3.67 Napoleon­ d’ori................................ .­­ . S.51-' Mărci 100 imp. germane .....................................68.60 London 10 Livres sterlingi...................................120,05 Bursa da Viena Din 24 Ianuarie n. 1897. Renta de aur |6%.........................................— » » » 4»/,..............................................122.20 Renta ing. v. c. .......................................................100.— Împrumutul căilor ferate ing.............................122.____ Amortisarea datoriei cator ferate de Ost ung.­­ (I-a emisiune)........................................................101.76 Amortisarea datoriei calor ferate de Ost ung. (Il-a emisiune)............................................. 121.60 Bonuri rurale ung............................. . . . . 98.— „ „ croate­ slavone..........................199.— împrumut cu premiu ung........................................156.— Losuri pentru rege'area Tisei și Seghedin . 150.— Renta de hârtie austriacă...................................102.45 „ „ argint austriacă...................................101.80 „ „ aur austriacă.........................................123.30 Losuri austriace din 1860 ............................... 160.26 Acţiunile băncei austro-ungare ..... 955.­ „ „ de credit ing...........................—.— » »de credit austr........................—.— Argintul.............................................................. 6.71 Galbeni împărătești . . ............................... 6.69 Napoleon­ d’ori.................................................... 9.62 Mărci 100 imp. germane..........................................68.77 London 10 Lures sterlingi...................................119.95 Bursa de București. Din 12 Ianuarie v. 1­4 ore p. m. Cassa Renta rom. per 1875 5°/o...........................................100 Renta română amort. 5°/o.................................... 97 Renta (Schuldverschreib).................................... 09 Oblig, de stat C. F. R. 6°/0............................... — Renta rom. Rural, conv.) 6%.................................100 Împrumutul municipal 5»/, 97 Scrisuri func. rurale 5°/.......................................... — TJ » » » 7°/..................................... — Idem urbane 7°/o................................................... — » » 6%...............................! . . . 192 » » 6°/o . . . •............................... 87 Banca Națională (100 lei vărs. într.) .... 1468 Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs.)................................420 Soc. de Asig. Naț. (200 lei vărs). . .... 467,, Soc. rom. de reasig.................................................. nr. Soc. rom. de con. (250 lei vărs.) .!!".! 106L. Oblig. Cassei Pensiunilor.......................... Agio........................................................­ . ! * Schimb: M Pentru redacţie şi editură responsabil: Andreiu'­aiteş. Proprietar: Pentru „Tipografia“, / ncţiRsi; Y. H, Drueenandi Londra 3 luni.................................... «' cek ! Berlin 8 luni • . \ » cek.........................‘ f ’ ' ' *1 Viena ...... 1) •♦...« Agio.........................

Next