Tribuna, octombrie 1898 (Anul 15, nr. 213-237)

1898-10-14 / nr. 224

Pag. 898 Si bini, Mercuri, oamenii sunt necesitați să dee ascultare ambelor părți, — mai există speranță; abia atunci, când se dă atenție numai uneia dintre părți, se îngroaşă rătăcirile şi prejudiţiile, care adevărul nu mai are eficacitatea unui adevăr, pentru­ că exa­gerat fiind, se preface în falsitate. Şi dat fiind, că sunt prea puţine însuşiri spirituale, mai rare ca facultatea judi­­ţiară, care aduce judecată inteligentă în­tre două părţi ale chestiunei, atunci când­­ numai procurorul e present, adevărul­­ numai atunci are prospecte de succes, când ori­care parte, ori­care opinie, în care e încorporată o fracţiune de ade­văr, îşi are nu numai procurorul seu, ci şi oameni cari îl ascultă. (Va urma). La noi şi in Austria. Se laudă necontenit guvernanţii noştri cu »liberalismul« lor şi adese­ori vorbesc cu dispreţ despre absolutismul şi reacţionarismul din Austria. Din mulţimea de contraste, cari toate rees în favorul Austriei »reacţio­nare«­eată cel mai nou. La noi în Ungaria oficialii dau or­dine, cari opresc limba română la jude­cătoria cercuală dintr’un ţinut aproape curat românesc. Reamintim scandalosul ucaz de la Lipova !... In Austria cercurile guvernamen­tale aranjează pentru oficiali cursuri de limbă, ca se înveţe româneşte. Iată cel mai nou fapt: »Presidentul Bucovinei, bar. Bour­­giugnon a adresat tuturor oficialilor un circular, prin care le anunţa, că spre a le uşura câştigarea cunoştinţelor limbei ro­mâne şi rutene va deschide un curs de limbă, care va dura de la 15 Octomvrie până la sfîrşitul lui Aprilie. Se reco­mandă cu insistenţă, ca oficialii nu nu­mai să plătească taxa pentru curs, ci să şi cerceteze cu diligenţă acest curs, cu atât mai vîrtos, că în coala de cua­­lificaţie a fiecăruia se vor introduce coaie ce se ţin în evidenţă la ministerul de interne în Viena, cunoştinţa limbilor ţărei, şi la avansare­a caeteris paribus«, vor avă preferinţă cei­ ce cunosc limba poporaţiunei, cea română, ori cea ru­­teană, ori ambele. Circularul acesta este publicat în­treg în Beamten Zeitung, organ specia­list pentru interesele oficialilor din mo­narchia austro-ungară­. Cronică politică. împăratul Wilhelm In Constan­­tinopol. Vineri, în 21 c. împăratul a asistat la selamlîc, adecă la mergerea Sulta­nului în moşee. O mare mulţime de oameni privia convoiul. Părechea im­perială ’l-a privit din un pavilon ridicat în faţa moşeei Hamidje. Când Sultanul a trecut pe lângă pavilon, s’a ridicat în trăsură şi a salutat pe împăratul, care ’i-a reîntors salutarea. După serviciu miliţia a defilat, apoi s’a dat un prânz de gală, la care au luat parte, afară de părechea imperială, ambasadorii cu fe­meile lor şi dignitarii înalţi ai Poartei. Seara s’a dat în harem o sărbare, la care a luat parte şi împărăteasa. A doua zi, Sâmbătă, în 22 c. pă­rechea împărătească a plecat spre Siria. Despărţirea de Sultan, care a fost foarte cordială, s’a făcut în palatul Dolma-Bogse, de unde împăratul şi suita s’au îmbarcat pe noi. Atât împăratul cât şi împărăteasa au primit dela Sultanul multe cadouri, precum au dat şi ei atât Sultanului, cât şi înalţilor lui dignitari, lucruri foarte scumpe, între altele împăratul a dăruit Sultanului un baston de aur, imitaţie perfectă a bastonului ce purta Frideric­­cel­ Mare. Anarchiştii, îndată după catastrofa din Geneva s’a ivit ideea, ca statele europene să ţină o conferenţă pentru combaterea­ anar­­chismului. Propunerea concretă a făcut-o guvernul Italiei şi cele mai multe state aderează la ea. Locul unde se va ţine conferenţă nu e fixat. Polit. Corr. are ştire din Roma, că conferenţă se va ocupa cu următoarele chestii: Definiţia anarchismului din punctul de vedere al dreptului criminal; măsuri de luat în contra presei anarchiste; ex­trădarea anarchiştilor; cualificarea cri­melor anarchiste ca crime de drept co­mun ; organizarea unui serviciu de po­liţie pentru a înlesni schimbul mu­tual de comunicaţiuni în privinţa anar­chiştilor. Publicaţiune.­­ Comitetul municipal al comitatu­lui Sibiiu a decis în şedinţa sa din 3 octomvrie a. c. sub nr. 397 de basa ali­­neei a 2-a a­­­lui 34 al art. de l. XXI. din anul 1886, că locurile acelor membri aleşi ai comitetului municipal, cari au eşit din comitet şi a căror mandat ex­piră cu finea anului 1898, să se între­gească prin alegere, care se va efectua în 7 Noemvrie 1898 si. n. Aceasta se aduce la cunoştinţa pu­blică cu următorul adaos: 1. Spre orientare s’a pus spre ve­dere publică lista viriliştilor rectificată pe anul 1899, lista membrilor aleşi, pre­cum şi lista membrilor, al căror mandat expiră cu finea anului 1898 în locali­tăţile de oficiu ale celor 2 oraşe şi ale comunelor respective. 2. Alegerea se va efectua în mo­dul următor: a) în cercul electoral I. al oraşu­lui Sibiiu sunt de a se alege 8 membri, şi anume 7 pe 6 ani, 1 pe 3 ani. — Pre­sident de alegere: Iuliu Sigerus, sena­tor, substitut: Francisc Zimmermann. Locul de alegere : sala din Gesellschafts­haus; b) în cercul electoral al II-lea al orașului Sibiiu sunt de se alege 8 mem­bri. — President de alegere: Albert Teutsch, senator, substitut: Albert Hoch­meister, vicenotar. Locul de alegere: sala de şedinţe din palatul comitatens; c) în cercul electoral al Ill-lea al oraşului Sibiiu sunt de a se alege 7 membri. — President de alegere: Gu­stav Theis, protonotar orăşenesc, sub­stitut: Ernst Jekelius, vicenotar. Locul de alegere: localitatea reuniunei de in­dustrie ; d) în cercul electoral I. al ora­şului Sas-Sebeş sunt de a se alege 4 membri. — President de alegere: Otto Conrad, primar, substitut: Ioan Dregan, notar public. Locul de alegere: sala de şedinţe a magistratului; e) în cercul electoral al II-lea al oraşului Sebeş sünt de a se alege 4 membri. — President de alegere: Dr. Gustav Krasser, advocat, substitut: Ioan Bojiţa, senator. Locul de alegere: sala cea mare din hotelul orăşenesc; f) în cercul electoral Sebeş sünt de a se alege 4 membri. — President de alegere: Ferdinand Metz, preot, substitut: loan Oncescu. Locul de ale­gere: localitatea oficiului pretorial din Sebeș; g) în cercul electoral Mercurea sunt de a se alege 6 membri. — Presi­dent de alegere: Mihaiu Valentin, preot, substitut: loan Droc, protopresbiter. Locul de alegere: localitatea oficiului pretorial din Mercurea; h) în cercul electoral Selişte sunt de a se alege 6 membri, şi anume 5 pe 6 ani, care 1 pe 3 ani. — President de alegere: Nicolae Henţiu, notar, substitut: Ioan Comşa, comerciant. Locul de ale­gere: localitatea oficiului pretorial din Sălişte; i) în cercul electoral Cristian sânt de a se alege 5 membri, și anume 4 pe 6 ani, care 1 pe 3 ani. — President de alegere: Iosif Konnerth, preot, substi­tut : Arnold Friedsmann, advocat. Locul de alegere: localitatea oficiului comunal din Cristian; k) în cercul electoral Cisnădie sânt de a se alege 5 membri. — President de alegere: Georg Billes, membru primă­riei, substitut: Mihaiu Petri, notar. Lo­cul de alegere: localitatea oficiului co­munal din Cisnădie; l) în cercul electoral Slimnic, sunt de a se alege 4 membri. — President de alegere: Dr. Frideric Teutsch, preot, substitut: Frideric Josephi, notar. Lo­cul de alegere: localitatea oficiului co­munal din Slimnic; m) în cercul electoral Guşterița, sunt de a se alege 6 membri. — Presi­dent de alegere: Stefan Kast, preot, subtitut: Frideric Stenzel, preot. Locul de alegere: localitatea oficiului comunal din Guşteriţa; n) în cercul electoral Bradu, sânt de a se alege 5 membri. — President de alegere: Ioan Schuller, preot, substi­tut : Valeriu Florian, preot. Locul de alegere: localitatea oficiului comunal din Bradu; o) în cercul electoral Nocrichiu, sânt de a se alege 7 membri. — President de alegere: Iosif Schullerus, preot, sub­stitut: Carol Brandsch, preot. Locul de alegere: localitatea oficiului pretorial din Nocrichiu. 3. Dreptul de alegere activ şi pasiv îl au toţi aceia, cari sunt incluşi în lista alegătorilor de deputat dietat pe anul 1898. 4. Alegătorii sunt pe basa §-lui 38. XXI. din 1886 îndreptăţiţi a-­şi de­signa la începutul alegerei 4 bărbaţi de încredere lângă president. 5. în sensul §-lui 39. XXL. din 1886 alegerea se va începe în ziua mai sus amintită la 9 ore dimineaţa şi se va fini tot în acea zi la 4 ore după ameazi. 6. Spre orientare se mai aduce la cunoştinţă, că se ţin: a) de cercul electoral Sebeş comu­nele: Deal, Racoviţa, Căpâlna, Câlnic, Lancrăm, Laz, Loman, Pianul-superior, Petrifalău, Răhău, Rechita, Sebeşel, Şu­­gag, Săsciori, Pianul-inferior, Strugari, Jina, Rece; b) de cercul electoral Mercurea co­munele : Dobârca, Cărpiniş, Apoldul-in­­ferior, Apoldul-superior, Amnaş, Poiana, Rod, Ludoş, Gârbova, Mercurea, To­­pârcea; c) de cercul electoral Săliştea comu­nele: Aciliu, Galeş, Gurarâului, Cacova, Mag, Orlat, Poplaca, Răşinari, Săcel, Sălişte, Sibiel, Tilişca, Vale; d) de cercul electoral Cristian co­munele : Cristian, Şura-mică, Rusciorii, Turnişor; e) de cercul electoral Cisnădie co­muna : Cisnădia; f) de cercul electoral Slimnic comu­nele : Şura-mare, Hamba, Slimnicul şi Ruşi; g) de cercul electoral Guşteriţa co­munele : Bungard, Caşolţ, Guşteriţa, Mohu, Noul-săsesc, Roşia, Daia; h) de cercul electoral Bradu comu­nele: Sebeşul-inferior, Sebeşul-superior, Boiţa, Sadu, Avrig, Bradu, Cisnădioara, Porceşti, Racoviţa, Şelimbăr, Tălmaciu, Tălmăcel, Veştem; i) de cercul electoral al Nocrichiului comunele: Alţîna, Bendorf, Vurpăr, Ilim­­bav, Glimboaca, Fofeldea, Hosman, Chir­­păr, Cornățăl, Nocrichiu, Marpod, Nucet, Săsăuși, Săcădate, Ţichindeal, Sibiiu, în 15 octomvrie 1898. Vicecomitele comitatului Sibiiu: Gustav Reissenberger. TRIBUNA­ ­ 8 4 8~ Ironii» umiliţi.­ ­ Bonţida, 24 Octomvrie. Garda naţională maghiară din Székváros şi Bonţida, bate o armată română omorînd dintre ei pe 17 şi desarmând pe 345. Şimleul-Silvaniei, 24 Octomvrie. Garda naţională maghiară a fugărit de lângă Varşolţ armata românească a celor din comitatul Crasna. Iernut, 24 Octomvrie. Prima lovire a lui Lázár cu lăncerii ad­vocatului Micaşiu, pe cari îi alungă dela Iernut. (Bariţiu N­., pag. 2901 Făgăraş, 25 Octomvrie. Toţi oficianţii maghiari­­şi-au dat demi­­siunea. Districtul deocamdată se cârmueşte prin un comitet provisor. Feldmarşal-loco­­tenentul Gedeon a raportat comandei gene­rale. Se aşteaptă alegere, dar­ şi până atunci comitetul va rechema deputaţii sei din Pesta. (Gaz. de Tr. nr. 85). Mediaş, 25 Octomvrie. La Şaroşul­ung. a fost risipită o ceată de vre-o 800 de Secui, cari aprindeau şi jefuiau comunele din împrejurime. Mulţi au fost prinşi, comandantul lor Berzenczey a scăpat cu fuga. (S. B. nr. 116). Sibiiu, 25 octomvrie. Rectorul gimnasiului I. Göbbel, aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că feriile la acest institut se prelungesc pe timp nedeterminat. (S. B. nr. 114). Şaroş (r. Sighişoara), 25 Octomvrie Brigada lui Donath e zdrobită de ma­jorul Kreiser. Secuii şi voluntarii o luară la fugă, lăsând în urma lor toate prăzile şi per­­zând peste 100 oameni. în urma acestei lovituri, nici Donáth nu mai merse spre Blaj, ci apucă şi el spre Murăş (Bariţiu II., pag. 290). Aiud, 25 Octomvrie. Armata românească (6—10 mii) de lângă Ciumbrud a fost fugărită de Bánffy şi Baumgarten; 300 de Români­­şi-au perdut vieaţa. Pesta, 25 Octomvrie Kossuth, în calitatea de preşedinte al co­mitetului de apărarea patriei, îi aduce la cu­noştinţa lui Windischgrätz, că denumirea lui pentru Ungaria nu e legală, şi nu o recu­noaşte. în epistola datată din Parendorf îi scrie: »Te provocăm în numele lui Dumnezeu şi a dreptăţei lui vecenice, în numele dreptului po­porului şi a omenirei, ca să abstai de la pla­nul cel nelegiuit, desarmează armata fugaru­lui Jellachci, care a fugit în Austria, și în re­­st tnp de 24 ore asigurează-ne că nu vreai să faci nici un pas duşmănesc Ungariei. Windischgrätz cetind scrisoarea a zis: »Nu mă dimit în desbateri cu niște rebeli !« Pe Ivánka, care­­i-a adus scrisoarea­­l-a deţinut. (Kerékgyártó). Silvaşul-românesc, 25 Octomvrie. Trupa de maghiari voluntari s’a bătut cu Românii la Silvaşul-românesc şi au dat foc la vre­o şepte sate româneşti. (Bariţiu N­., pag. 290). 14/26 Octomvrie 1898 Nr. 224 Sibiiu, 25 Octomvrie. B. Puchner aduce la cunoştinţa comite­tului naţional român, că atât armata româ­nească cât şi cea împărătească se va susţină din dări extraordinare impuse Ungurilor. Familia Brddy, vre-o 10 inşi a fost omo­­rîtă de oamenii prefectului Buteanu. (S. B. nr. 119). „Călindarul Poporului“ pe 1899. »Călindarul Poporului« pe 1899, anul al 14-lea, apărut tocmai acum, are un cuprins bogat şi variat şi e îm­podobit cu numeroase ilustraţiuni cu­rat româneşti. Afară de partea calen­daristică şi alte notiţe folositoare, (pe 40 pagini). »Călindarul are urmă­torul cuprins literar: Dela 1848, (din prilejul aniversarului al 50-lea). Adunarea dela­­Dumineca Tomei în Blaj. Andreiu Mureşan, poetul anului 1848 (cu 2 ilustraţiuni). Fabulă arabă. Eu mist­esc, şi sânt Român, poesie de I. Dariu. Ţeară fără bătrâni, poveste de V. A. Urechiă. Anecdotă. Doine şi icoane din lumea românească. (»Limba, portul şi moşia«). Doine şi strigături poporale: De pe Mu­reş ; De pe Târnave; De pe Olt; De pe Someş; De pe Criş; Din părţile Năsăudului; Din Munţii­ Apuseni; Din Bănat; Din Ţeara-Oaşului; Din Bihor; Din Bucovina, România (Oltenia şi Mol­dova), Basarabia şi Macedonia. Revaşul Nostru, cronica întâmplărilor din Septemvrie 1897—Sept. 1898, se extinde pe 47 pagini, cu următorii subtitlui: Causa naţională, afaceri culturale, afaceri bisericeşti, afaceri economice, fruntaşi români morţi, de la fraţi, stări grele pretutindeni, etc. Economic. Cum s’ajungem la mai bine ? — Unele regule pentru grijirea sănetăţei. — Poveţe. De rîs. Tîrgurile din Ungaria şi Transilvania etc. Ilustraţiuni. 1. Andreiu Murăşianu, portret. 2.­­Casa în care s’a născut A. Murăşianu. 3. Un băiaş român, din Bucium-Şasa. 4. De la Stâna-de-Vale : Reşedinţa şi capela Episcopului Pavel. 5. Un Român »mărginean« călare. 6. O Româncă din­­ jurul Sibiiului. 7. O fetiţă (coristă) din Bistriţa. 8. O familie din Bănat. 9. O păreche tinără din Sud­ul-de-sus (între Lăpuş şi Cibleş). 10. Un ţăran român din Bănat. 11. Scenă din Sălişte (1. Sibiiu). 12. Dela Stâna-de-Vale : case de lo­cuit pentru oaspeţi. 13. Români din Şiria (1. Arad). 14. Dela Stâna-de-Vale: »Bisericuţa« (o stâncă). 15. — »Moara dracului«. 16. f W. E. Gladstone (portret). 17. f Prinţul de Bismarck. 18. îm­­părăteasa-Regină Elisabeta. In estan călindarul e cu o în­treagă coală mai voluminos decât anul trecut, estinzându-se pe 143 pagini. Pre­ţul înse e tot cel vechiu: 20 cr. plus porto postal 5 cr. A se adresa: »Tipo­grafia«, societate pe acţiuni în Sibiiu, Strada Poplăcei 15. Pavelea, înv. în Runc; c) »Cultura ş­­moralitatea«, de Iuliu Chita, învăţ. în Bistriţa şi d) »Predarea limbei maghiare în cl. I. şi II. a şcoalelor pop. române«, (studiu teoretic-practic) de Iuliu Bug­­nariu, înv. în Hordou. 8. Raportul comisiunilor de sub punctul 3 lit. b) şi c). 9. Pertractarea mai multor pro­puneri insinuate prin membrul Ioan St. Pavelea, referitoare la extrădarea de diplome membrilor, la extrădarea revistei pedag., la schimbarea tipăritu­rilor școlare din os, înscrierea Reuniunei ca membru fondator al »Astrei« etc. etc. 10. Pertractarea altor propuneri in­sinuate la preşedinte, cel puţin cu 24 ore înainte de adunare. 11. Statolirea timpului şi locului pentru adunarea generală viitoare. 12. închiderea şedinţei. Presidiul Reuniunei înv. gr.-c. »Mariana«. N­ă­s­ă­u­d, la 20 Octomvrie 1898. p. preşedinte: Secretarul: Iacob Pop. Clement Grivase. NU. Domnii membri sunt rugaţi în de­cursul adunărei a-­şi sorvi taxele restante cassa­rului Reuniunei Ignaţiu Seni. Chestiuni şcolare. Convocare- Reuniunea învăţătorilor gr.-cat. »Ma­riana« îşi va ţine adunarea generală din anul curent, la 5 şi 6 Noemvrie st. n. 1898 în Năsăud, la care on. d­ni mem­bri, precum şi onor. public interesat de causa învăţământului, sunt invitaţi cu toată stima. Programa: 1. La 8 ore a. m. asistare în cor­pore la serviciul divin în biserica gr.-cat. 2. Deschiderea şedinţei în sala şcoalei com­. gr.-cat. 3. Exmiterea comisiunilor: a) pen­tru verificarea protocolului, b) criticarea prelegerilor practice şi c) înscrierea de membri noi. 4. Raportul anual despre activita­tea Reuniunei. 5. Raportul cassarului, a comisiu­­nei pentru censurarea raţiunei anului 1898 şi pertractarea preliminarului de budget pro 1899. 6. Ţinerea are două prelegeri prac­tice de l­ oră: a) din comput:­»Tractarea subtragerei în scris«, prin un învăţător din filiala Monorului ori Bistriţei; b) din scriptologie: »Tractarea sunetului »­«, prin un învăţător din filiala Năsău­dului ori Sângeorgiului, cari se vor designa în decursul şedinţei, spre care scop, fiecare învăţător al filialei numite va ave­a se pregăti. 7. Cetirea disertaţiunilor: a) »De­­semnul în şcoala poporală«, prin Sil­vestru Murăşan, învăţ. în Rodna-veche ; b) »Şcoala adultă«, prin învăţ. Ioan St. Sibiiu, 25 Oct. n. 1 În emisa sfintei sărbători ro­mâne, numărul proprim al foii noastre va apără numai joi seara. * Archierei români la M. Sa. Ieri M. Sa Monarchul a acordat audienţe private. între cei primiţi, vedem că au fost şi Metropolitul din Blaj, Dr. V. Mi­­hălyi, şi episcopul din Oradea-mare Mihail Pavel. * împăratul Japoniei a făcut îm­păratului nostru drept cadou iubitor marea decoraţie a ordului Chrysanthe­mum, car’ împărătesei ordul coroanei. Aceasta din urmă distincţie, fireşte, a întârziat niţăl. Decoraţiile acestea sânt foarte rare; dintre suveranii Europei singur Ţarul Rusiei şi împăratul Ger­maniei le mai are. Decoraţiunile le va presenta prinţul Kan­in. * De la comisiunea centrală pentru monumente de artă şi istorie. Cetim în »Patria« : în ultima şedinţă a raportat prof. Veslovschi, că în preajma bisericei gr.-or. din Sirete, Bucovina, s’a descoperit o groapă zidită în formă cilindrică, conţi­nând rămăşiţe de cenuşă. Se crede, că groapa aceasta a fost folosită spre sa­crificii. Totodată raportează despre des­­groparea unui craniu omenesc în apro­pierea Siretului, care după spusa lucră­torilor avea periferia monstruoasă de doi metri. Acest craniu sfărîmându-se nu s’a putut aduce în întregime la Viena. Din un dinte cercetat de comisiune (referent cons. min. Dr. Lind) s’a constatat că pro­vine dela un cal şi nu dela om. * Un congres internaţional al pre­sei pedagogice, în 1900 se va ţine la Paris un congres internaţional al presei pedagogice. Toţi publiciştii şi membrii învăţământului, cari scriu în reviste, ori au publicat câte ceva asupra chestiuni­lor de pedagogie, sunt invitaţi se fee parte la ordinea zilei. Următoarele che­stiuni de discutat, s’au fixat deja: a) rolul presei pedagogice în toate ţările. Mijloacele ei de acţiune asupra puteri­lor publice, asupra opiniunei şi asupra presei în general; b) organizarea unui birou internaţional al presei pedagogice: birou prin mijlocirea căruia să fie pusă în cunoştinţă de toate chestiunile de in­strucţiune şi educaţiune; c) influenţa presei pedagogice asupra educaţiunei populare; d) cum poate presa pedago­gică înlesni raporturile dintre diferite feluri de învăţământ. * Pentru­ ce antisemiţii sunt anti­semiţi? La întrebarea aceasta răspunde o broşură, ce a apărut de curând la Graz şi al cărei autor e dl I. Seidl. Pe când statul austriac are o datorie de 41­, miliarde, pe când aristocraţia şi poporul sărăceşte, pe atunci, zice el, Jidovii singuri sunt, car­ prin egoismul lor şi prin exploatarea celorlalţi cetăţeni se îmbogăţesc. Familia Rothschild din Viena dispune azi cam de două mii de mili­oane. Aceasta este o avere atât de mare, încât ar pute cumpăra cu ea întreagă Boemia. Cu toate astea, familia Roth­schild din Viena e încă săracă faţă cu Rothschild din Paris, care dispune de o avere de 8—10 miliarde franci. Tot atât de bogaţi sunt şi Rothschilzii din Londra şi din Frankfurt, aşa că această familie singură dominează întreagă Europa. Dar’ câte alte familii jidoveşti nu sânt, cari dispun de milioane! Numai la bursa din Viena sünt 60 de Jidovi, cari dispun de mai multe milioane, care milionari şi capitalişti sunt 1500. Căile, prin cari Ji­danii ajung la asemenea averi colosale, provoacă antisemitismul, zice autorul bro­­şurei. * »Se dai şi dracului tămâie?« »Gazeta« raportând despre constituirea »Nemzeti szövetség«-ului în Timişoara

Next