Tribuna, octombrie 1898 (Anul 15, nr. 213-237)
1898-10-14 / nr. 224
Pag. 898 Si bini, Mercuri, oamenii sunt necesitați să dee ascultare ambelor părți, — mai există speranță; abia atunci, când se dă atenție numai uneia dintre părți, se îngroaşă rătăcirile şi prejudiţiile, care adevărul nu mai are eficacitatea unui adevăr, pentru că exagerat fiind, se preface în falsitate. Şi dat fiind, că sunt prea puţine însuşiri spirituale, mai rare ca facultatea judiţiară, care aduce judecată inteligentă între două părţi ale chestiunei, atunci când numai procurorul e present, adevărul numai atunci are prospecte de succes, când oricare parte, oricare opinie, în care e încorporată o fracţiune de adevăr, îşi are nu numai procurorul seu, ci şi oameni cari îl ascultă. (Va urma). La noi şi in Austria. Se laudă necontenit guvernanţii noştri cu »liberalismul« lor şi adeseori vorbesc cu dispreţ despre absolutismul şi reacţionarismul din Austria. Din mulţimea de contraste, cari toate rees în favorul Austriei »reacţionare«eată cel mai nou. La noi în Ungaria oficialii dau ordine, cari opresc limba română la judecătoria cercuală dintr’un ţinut aproape curat românesc. Reamintim scandalosul ucaz de la Lipova !... In Austria cercurile guvernamentale aranjează pentru oficiali cursuri de limbă, ca se înveţe româneşte. Iată cel mai nou fapt: »Presidentul Bucovinei, bar. Bourgiugnon a adresat tuturor oficialilor un circular, prin care le anunţa, că spre a le uşura câştigarea cunoştinţelor limbei române şi rutene va deschide un curs de limbă, care va dura de la 15 Octomvrie până la sfîrşitul lui Aprilie. Se recomandă cu insistenţă, ca oficialii nu numai să plătească taxa pentru curs, ci să şi cerceteze cu diligenţă acest curs, cu atât mai vîrtos, că în coala de cualificaţie a fiecăruia se vor introduce coaie ce se ţin în evidenţă la ministerul de interne în Viena, cunoştinţa limbilor ţărei, şi la avansarea caeteris paribus«, vor avă preferinţă cei ce cunosc limba poporaţiunei, cea română, ori cea ruteană, ori ambele. Circularul acesta este publicat întreg în Beamten Zeitung, organ specialist pentru interesele oficialilor din monarchia austro-ungară. Cronică politică. împăratul Wilhelm In Constantinopol. Vineri, în 21 c. împăratul a asistat la selamlîc, adecă la mergerea Sultanului în moşee. O mare mulţime de oameni privia convoiul. Părechea imperială ’l-a privit din un pavilon ridicat în faţa moşeei Hamidje. Când Sultanul a trecut pe lângă pavilon, s’a ridicat în trăsură şi a salutat pe împăratul, care ’i-a reîntors salutarea. După serviciu miliţia a defilat, apoi s’a dat un prânz de gală, la care au luat parte, afară de părechea imperială, ambasadorii cu femeile lor şi dignitarii înalţi ai Poartei. Seara s’a dat în harem o sărbare, la care a luat parte şi împărăteasa. A doua zi, Sâmbătă, în 22 c. părechea împărătească a plecat spre Siria. Despărţirea de Sultan, care a fost foarte cordială, s’a făcut în palatul Dolma-Bogse, de unde împăratul şi suita s’au îmbarcat pe noi. Atât împăratul cât şi împărăteasa au primit dela Sultanul multe cadouri, precum au dat şi ei atât Sultanului, cât şi înalţilor lui dignitari, lucruri foarte scumpe, între altele împăratul a dăruit Sultanului un baston de aur, imitaţie perfectă a bastonului ce purta Fridericcel Mare. Anarchiştii, îndată după catastrofa din Geneva s’a ivit ideea, ca statele europene să ţină o conferenţă pentru combaterea anarchismului. Propunerea concretă a făcut-o guvernul Italiei şi cele mai multe state aderează la ea. Locul unde se va ţine conferenţă nu e fixat. Polit. Corr. are ştire din Roma, că conferenţă se va ocupa cu următoarele chestii: Definiţia anarchismului din punctul de vedere al dreptului criminal; măsuri de luat în contra presei anarchiste; extrădarea anarchiştilor; cualificarea crimelor anarchiste ca crime de drept comun ; organizarea unui serviciu de poliţie pentru a înlesni schimbul mutual de comunicaţiuni în privinţa anarchiştilor. Publicaţiune. Comitetul municipal al comitatului Sibiiu a decis în şedinţa sa din 3 octomvrie a. c. sub nr. 397 de basa alineei a 2-a alui 34 al art. de l. XXI. din anul 1886, că locurile acelor membri aleşi ai comitetului municipal, cari au eşit din comitet şi a căror mandat expiră cu finea anului 1898, să se întregească prin alegere, care se va efectua în 7 Noemvrie 1898 si. n. Aceasta se aduce la cunoştinţa publică cu următorul adaos: 1. Spre orientare s’a pus spre vedere publică lista viriliştilor rectificată pe anul 1899, lista membrilor aleşi, precum şi lista membrilor, al căror mandat expiră cu finea anului 1898 în localităţile de oficiu ale celor 2 oraşe şi ale comunelor respective. 2. Alegerea se va efectua în modul următor: a) în cercul electoral I. al oraşului Sibiiu sunt de a se alege 8 membri, şi anume 7 pe 6 ani, 1 pe 3 ani. — President de alegere: Iuliu Sigerus, senator, substitut: Francisc Zimmermann. Locul de alegere : sala din Gesellschaftshaus; b) în cercul electoral al II-lea al orașului Sibiiu sunt de se alege 8 membri. — President de alegere: Albert Teutsch, senator, substitut: Albert Hochmeister, vicenotar. Locul de alegere: sala de şedinţe din palatul comitatens; c) în cercul electoral al Ill-lea al oraşului Sibiiu sunt de a se alege 7 membri. — President de alegere: Gustav Theis, protonotar orăşenesc, substitut: Ernst Jekelius, vicenotar. Locul de alegere: localitatea reuniunei de industrie ; d) în cercul electoral I. al oraşului Sas-Sebeş sunt de a se alege 4 membri. — President de alegere: Otto Conrad, primar, substitut: Ioan Dregan, notar public. Locul de alegere: sala de şedinţe a magistratului; e) în cercul electoral al II-lea al oraşului Sebeş sünt de a se alege 4 membri. — President de alegere: Dr. Gustav Krasser, advocat, substitut: Ioan Bojiţa, senator. Locul de alegere: sala cea mare din hotelul orăşenesc; f) în cercul electoral Sebeş sünt de a se alege 4 membri. — President de alegere: Ferdinand Metz, preot, substitut: loan Oncescu. Locul de alegere: localitatea oficiului pretorial din Sebeș; g) în cercul electoral Mercurea sunt de a se alege 6 membri. — President de alegere: Mihaiu Valentin, preot, substitut: loan Droc, protopresbiter. Locul de alegere: localitatea oficiului pretorial din Mercurea; h) în cercul electoral Selişte sunt de a se alege 6 membri, şi anume 5 pe 6 ani, care 1 pe 3 ani. — President de alegere: Nicolae Henţiu, notar, substitut: Ioan Comşa, comerciant. Locul de alegere: localitatea oficiului pretorial din Sălişte; i) în cercul electoral Cristian sânt de a se alege 5 membri, și anume 4 pe 6 ani, care 1 pe 3 ani. — President de alegere: Iosif Konnerth, preot, substitut : Arnold Friedsmann, advocat. Locul de alegere: localitatea oficiului comunal din Cristian; k) în cercul electoral Cisnădie sânt de a se alege 5 membri. — President de alegere: Georg Billes, membru primăriei, substitut: Mihaiu Petri, notar. Locul de alegere: localitatea oficiului comunal din Cisnădie; l) în cercul electoral Slimnic, sunt de a se alege 4 membri. — President de alegere: Dr. Frideric Teutsch, preot, substitut: Frideric Josephi, notar. Locul de alegere: localitatea oficiului comunal din Slimnic; m) în cercul electoral Guşterița, sunt de a se alege 6 membri. — President de alegere: Stefan Kast, preot, subtitut: Frideric Stenzel, preot. Locul de alegere: localitatea oficiului comunal din Guşteriţa; n) în cercul electoral Bradu, sânt de a se alege 5 membri. — President de alegere: Ioan Schuller, preot, substitut : Valeriu Florian, preot. Locul de alegere: localitatea oficiului comunal din Bradu; o) în cercul electoral Nocrichiu, sânt de a se alege 7 membri. — President de alegere: Iosif Schullerus, preot, substitut: Carol Brandsch, preot. Locul de alegere: localitatea oficiului pretorial din Nocrichiu. 3. Dreptul de alegere activ şi pasiv îl au toţi aceia, cari sunt incluşi în lista alegătorilor de deputat dietat pe anul 1898. 4. Alegătorii sunt pe basa §-lui 38. XXI. din 1886 îndreptăţiţi a-şi designa la începutul alegerei 4 bărbaţi de încredere lângă president. 5. în sensul §-lui 39. XXL. din 1886 alegerea se va începe în ziua mai sus amintită la 9 ore dimineaţa şi se va fini tot în acea zi la 4 ore după ameazi. 6. Spre orientare se mai aduce la cunoştinţă, că se ţin: a) de cercul electoral Sebeş comunele: Deal, Racoviţa, Căpâlna, Câlnic, Lancrăm, Laz, Loman, Pianul-superior, Petrifalău, Răhău, Rechita, Sebeşel, Şugag, Săsciori, Pianul-inferior, Strugari, Jina, Rece; b) de cercul electoral Mercurea comunele : Dobârca, Cărpiniş, Apoldul-inferior, Apoldul-superior, Amnaş, Poiana, Rod, Ludoş, Gârbova, Mercurea, Topârcea; c) de cercul electoral Săliştea comunele: Aciliu, Galeş, Gurarâului, Cacova, Mag, Orlat, Poplaca, Răşinari, Săcel, Sălişte, Sibiel, Tilişca, Vale; d) de cercul electoral Cristian comunele : Cristian, Şura-mică, Rusciorii, Turnişor; e) de cercul electoral Cisnădie comuna : Cisnădia; f) de cercul electoral Slimnic comunele : Şura-mare, Hamba, Slimnicul şi Ruşi; g) de cercul electoral Guşteriţa comunele : Bungard, Caşolţ, Guşteriţa, Mohu, Noul-săsesc, Roşia, Daia; h) de cercul electoral Bradu comunele: Sebeşul-inferior, Sebeşul-superior, Boiţa, Sadu, Avrig, Bradu, Cisnădioara, Porceşti, Racoviţa, Şelimbăr, Tălmaciu, Tălmăcel, Veştem; i) de cercul electoral al Nocrichiului comunele: Alţîna, Bendorf, Vurpăr, Ilimbav, Glimboaca, Fofeldea, Hosman, Chirpăr, Cornățăl, Nocrichiu, Marpod, Nucet, Săsăuși, Săcădate, Ţichindeal, Sibiiu, în 15 octomvrie 1898. Vicecomitele comitatului Sibiiu: Gustav Reissenberger. TRIBUNA 8 4 8~ Ironii» umiliţi. Bonţida, 24 Octomvrie. Garda naţională maghiară din Székváros şi Bonţida, bate o armată română omorînd dintre ei pe 17 şi desarmând pe 345. Şimleul-Silvaniei, 24 Octomvrie. Garda naţională maghiară a fugărit de lângă Varşolţ armata românească a celor din comitatul Crasna. Iernut, 24 Octomvrie. Prima lovire a lui Lázár cu lăncerii advocatului Micaşiu, pe cari îi alungă dela Iernut. (Bariţiu N., pag. 2901 Făgăraş, 25 Octomvrie. Toţi oficianţii maghiarişi-au dat demisiunea. Districtul deocamdată se cârmueşte prin un comitet provisor. Feldmarşal-locotenentul Gedeon a raportat comandei generale. Se aşteaptă alegere, dar şi până atunci comitetul va rechema deputaţii sei din Pesta. (Gaz. de Tr. nr. 85). Mediaş, 25 Octomvrie. La Şaroşulung. a fost risipită o ceată de vre-o 800 de Secui, cari aprindeau şi jefuiau comunele din împrejurime. Mulţi au fost prinşi, comandantul lor Berzenczey a scăpat cu fuga. (S. B. nr. 116). Sibiiu, 25 octomvrie. Rectorul gimnasiului I. Göbbel, aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că feriile la acest institut se prelungesc pe timp nedeterminat. (S. B. nr. 114). Şaroş (r. Sighişoara), 25 Octomvrie Brigada lui Donath e zdrobită de majorul Kreiser. Secuii şi voluntarii o luară la fugă, lăsând în urma lor toate prăzile şi perzând peste 100 oameni. în urma acestei lovituri, nici Donáth nu mai merse spre Blaj, ci apucă şi el spre Murăş (Bariţiu II., pag. 290). Aiud, 25 Octomvrie. Armata românească (6—10 mii) de lângă Ciumbrud a fost fugărită de Bánffy şi Baumgarten; 300 de Românişi-au perdut vieaţa. Pesta, 25 Octomvrie Kossuth, în calitatea de preşedinte al comitetului de apărarea patriei, îi aduce la cunoştinţa lui Windischgrätz, că denumirea lui pentru Ungaria nu e legală, şi nu o recunoaşte. în epistola datată din Parendorf îi scrie: »Te provocăm în numele lui Dumnezeu şi a dreptăţei lui vecenice, în numele dreptului poporului şi a omenirei, ca să abstai de la planul cel nelegiuit, desarmează armata fugarului Jellachci, care a fugit în Austria, și în rest tnp de 24 ore asigurează-ne că nu vreai să faci nici un pas duşmănesc Ungariei. Windischgrätz cetind scrisoarea a zis: »Nu mă dimit în desbateri cu niște rebeli !« Pe Ivánka, carei-a adus scrisoareal-a deţinut. (Kerékgyártó). Silvaşul-românesc, 25 Octomvrie. Trupa de maghiari voluntari s’a bătut cu Românii la Silvaşul-românesc şi au dat foc la vreo şepte sate româneşti. (Bariţiu N., pag. 290). 14/26 Octomvrie 1898 Nr. 224 Sibiiu, 25 Octomvrie. B. Puchner aduce la cunoştinţa comitetului naţional român, că atât armata românească cât şi cea împărătească se va susţină din dări extraordinare impuse Ungurilor. Familia Brddy, vre-o 10 inşi a fost omorîtă de oamenii prefectului Buteanu. (S. B. nr. 119). „Călindarul Poporului“ pe 1899. »Călindarul Poporului« pe 1899, anul al 14-lea, apărut tocmai acum, are un cuprins bogat şi variat şi e împodobit cu numeroase ilustraţiuni curat româneşti. Afară de partea calendaristică şi alte notiţe folositoare, (pe 40 pagini). »Călindarul are următorul cuprins literar: Dela 1848, (din prilejul aniversarului al 50-lea). Adunarea delaDumineca Tomei în Blaj. Andreiu Mureşan, poetul anului 1848 (cu 2 ilustraţiuni). Fabulă arabă. Eu mistesc, şi sânt Român, poesie de I. Dariu. Ţeară fără bătrâni, poveste de V. A. Urechiă. Anecdotă. Doine şi icoane din lumea românească. (»Limba, portul şi moşia«). Doine şi strigături poporale: De pe Mureş ; De pe Târnave; De pe Olt; De pe Someş; De pe Criş; Din părţile Năsăudului; Din Munţii Apuseni; Din Bănat; Din Ţeara-Oaşului; Din Bihor; Din Bucovina, România (Oltenia şi Moldova), Basarabia şi Macedonia. Revaşul Nostru, cronica întâmplărilor din Septemvrie 1897—Sept. 1898, se extinde pe 47 pagini, cu următorii subtitlui: Causa naţională, afaceri culturale, afaceri bisericeşti, afaceri economice, fruntaşi români morţi, de la fraţi, stări grele pretutindeni, etc. Economic. Cum s’ajungem la mai bine ? — Unele regule pentru grijirea sănetăţei. — Poveţe. De rîs. Tîrgurile din Ungaria şi Transilvania etc. Ilustraţiuni. 1. Andreiu Murăşianu, portret. 2.Casa în care s’a născut A. Murăşianu. 3. Un băiaş român, din Bucium-Şasa. 4. De la Stâna-de-Vale : Reşedinţa şi capela Episcopului Pavel. 5. Un Român »mărginean« călare. 6. O Româncă din jurul Sibiiului. 7. O fetiţă (coristă) din Bistriţa. 8. O familie din Bănat. 9. O păreche tinără din Sudul-de-sus (între Lăpuş şi Cibleş). 10. Un ţăran român din Bănat. 11. Scenă din Sălişte (1. Sibiiu). 12. Dela Stâna-de-Vale : case de locuit pentru oaspeţi. 13. Români din Şiria (1. Arad). 14. Dela Stâna-de-Vale: »Bisericuţa« (o stâncă). 15. — »Moara dracului«. 16. f W. E. Gladstone (portret). 17. f Prinţul de Bismarck. 18. împărăteasa-Regină Elisabeta. In estan călindarul e cu o întreagă coală mai voluminos decât anul trecut, estinzându-se pe 143 pagini. Preţul înse e tot cel vechiu: 20 cr. plus porto postal 5 cr. A se adresa: »Tipografia«, societate pe acţiuni în Sibiiu, Strada Poplăcei 15. Pavelea, înv. în Runc; c) »Cultura şmoralitatea«, de Iuliu Chita, învăţ. în Bistriţa şi d) »Predarea limbei maghiare în cl. I. şi II. a şcoalelor pop. române«, (studiu teoretic-practic) de Iuliu Bugnariu, înv. în Hordou. 8. Raportul comisiunilor de sub punctul 3 lit. b) şi c). 9. Pertractarea mai multor propuneri insinuate prin membrul Ioan St. Pavelea, referitoare la extrădarea de diplome membrilor, la extrădarea revistei pedag., la schimbarea tipăriturilor școlare din os, înscrierea Reuniunei ca membru fondator al »Astrei« etc. etc. 10. Pertractarea altor propuneri insinuate la preşedinte, cel puţin cu 24 ore înainte de adunare. 11. Statolirea timpului şi locului pentru adunarea generală viitoare. 12. închiderea şedinţei. Presidiul Reuniunei înv. gr.-c. »Mariana«. Năsăud, la 20 Octomvrie 1898. p. preşedinte: Secretarul: Iacob Pop. Clement Grivase. NU. Domnii membri sunt rugaţi în decursul adunărei a-şi sorvi taxele restante cassarului Reuniunei Ignaţiu Seni. Chestiuni şcolare. Convocare- Reuniunea învăţătorilor gr.-cat. »Mariana« îşi va ţine adunarea generală din anul curent, la 5 şi 6 Noemvrie st. n. 1898 în Năsăud, la care on. dni membri, precum şi onor. public interesat de causa învăţământului, sunt invitaţi cu toată stima. Programa: 1. La 8 ore a. m. asistare în corpore la serviciul divin în biserica gr.-cat. 2. Deschiderea şedinţei în sala şcoalei com. gr.-cat. 3. Exmiterea comisiunilor: a) pentru verificarea protocolului, b) criticarea prelegerilor practice şi c) înscrierea de membri noi. 4. Raportul anual despre activitatea Reuniunei. 5. Raportul cassarului, a comisiunei pentru censurarea raţiunei anului 1898 şi pertractarea preliminarului de budget pro 1899. 6. Ţinerea are două prelegeri practice de l oră: a) din comput:»Tractarea subtragerei în scris«, prin un învăţător din filiala Monorului ori Bistriţei; b) din scriptologie: »Tractarea sunetului »«, prin un învăţător din filiala Năsăudului ori Sângeorgiului, cari se vor designa în decursul şedinţei, spre care scop, fiecare învăţător al filialei numite va avea se pregăti. 7. Cetirea disertaţiunilor: a) »Desemnul în şcoala poporală«, prin Silvestru Murăşan, învăţ. în Rodna-veche ; b) »Şcoala adultă«, prin învăţ. Ioan St. Sibiiu, 25 Oct. n. 1 În emisa sfintei sărbători române, numărul proprim al foii noastre va apără numai joi seara. * Archierei români la M. Sa. Ieri M. Sa Monarchul a acordat audienţe private. între cei primiţi, vedem că au fost şi Metropolitul din Blaj, Dr. V. Mihălyi, şi episcopul din Oradea-mare Mihail Pavel. * împăratul Japoniei a făcut împăratului nostru drept cadou iubitor marea decoraţie a ordului Chrysanthemum, car’ împărătesei ordul coroanei. Aceasta din urmă distincţie, fireşte, a întârziat niţăl. Decoraţiile acestea sânt foarte rare; dintre suveranii Europei singur Ţarul Rusiei şi împăratul Germaniei le mai are. Decoraţiunile le va presenta prinţul Kanin. * De la comisiunea centrală pentru monumente de artă şi istorie. Cetim în »Patria« : în ultima şedinţă a raportat prof. Veslovschi, că în preajma bisericei gr.-or. din Sirete, Bucovina, s’a descoperit o groapă zidită în formă cilindrică, conţinând rămăşiţe de cenuşă. Se crede, că groapa aceasta a fost folosită spre sacrificii. Totodată raportează despre desgroparea unui craniu omenesc în apropierea Siretului, care după spusa lucrătorilor avea periferia monstruoasă de doi metri. Acest craniu sfărîmându-se nu s’a putut aduce în întregime la Viena. Din un dinte cercetat de comisiune (referent cons. min. Dr. Lind) s’a constatat că provine dela un cal şi nu dela om. * Un congres internaţional al presei pedagogice, în 1900 se va ţine la Paris un congres internaţional al presei pedagogice. Toţi publiciştii şi membrii învăţământului, cari scriu în reviste, ori au publicat câte ceva asupra chestiunilor de pedagogie, sunt invitaţi se fee parte la ordinea zilei. Următoarele chestiuni de discutat, s’au fixat deja: a) rolul presei pedagogice în toate ţările. Mijloacele ei de acţiune asupra puterilor publice, asupra opiniunei şi asupra presei în general; b) organizarea unui birou internaţional al presei pedagogice: birou prin mijlocirea căruia să fie pusă în cunoştinţă de toate chestiunile de instrucţiune şi educaţiune; c) influenţa presei pedagogice asupra educaţiunei populare; d) cum poate presa pedagogică înlesni raporturile dintre diferite feluri de învăţământ. * Pentru ce antisemiţii sunt antisemiţi? La întrebarea aceasta răspunde o broşură, ce a apărut de curând la Graz şi al cărei autor e dl I. Seidl. Pe când statul austriac are o datorie de 41, miliarde, pe când aristocraţia şi poporul sărăceşte, pe atunci, zice el, Jidovii singuri sunt, car prin egoismul lor şi prin exploatarea celorlalţi cetăţeni se îmbogăţesc. Familia Rothschild din Viena dispune azi cam de două mii de milioane. Aceasta este o avere atât de mare, încât ar pute cumpăra cu ea întreagă Boemia. Cu toate astea, familia Rothschild din Viena e încă săracă faţă cu Rothschild din Paris, care dispune de o avere de 8—10 miliarde franci. Tot atât de bogaţi sunt şi Rothschilzii din Londra şi din Frankfurt, aşa că această familie singură dominează întreagă Europa. Dar’ câte alte familii jidoveşti nu sânt, cari dispun de milioane! Numai la bursa din Viena sünt 60 de Jidovi, cari dispun de mai multe milioane, care milionari şi capitalişti sunt 1500. Căile, prin cari Jidanii ajung la asemenea averi colosale, provoacă antisemitismul, zice autorul broşurei. * »Se dai şi dracului tămâie?« »Gazeta« raportând despre constituirea »Nemzeti szövetség«-ului în Timişoara