Tribuna, noiembrie 1898 (Anul 15, nr. 238-261)

1898-11-27 / nr. 259

Nr. 259 Centenarul lui Gal­vani. In 5 De­cemvrie s-au împlinit 100 ani de când a murit în Bologna învăţatul Luigi Gal­­vani, descoperitorul electricităţei. Galvani a fost un învăţat modest şi blând la suflet, care însă întotdeauna îşi susţinea convingerile sale, pentru care odată a şi suferit. Anume când la 1797 Francezii au ocupat Italia, Galvani era profesor renumit la universitatea din Bologna. Francezii au pretins ca şi el să depună lor jurământul de fidelitate, ceea­ ce învăţatul pătruns de patriotism le-a denegat. Pentru aceasta Francezii ’l-au lipsit de catedră, dar’ mai târziu ca răsplată pentru meritele lui Galvani, dar’ ’i-au redat catedra, fără a-’l mai sili ca să depună jurământul. * Ziar vândut. Şovinistul ziar ma­ghiar Egyetértés a fost vândut în zilele aceste unui consorţiu în fruntea căruia stau deputaţii Eötvös Károly şi Olay Lajos. Deodată cu schimbarea proprie­tarului s’au făcut şi în redacţie schim­bări radicale. Astfel »luceafărul« acestui ziar, grozavul Kossuth Ferencz publică azi o declaraţie prin care spune, că în viitor nu va mai figura ca prim-colabo­­ratorul lui »Eds«. Şi până acum kossuthistul organ era în serviciul ascuns a lui Bánffy; de aci încolo îi va fi și mai devotat, cu­noscute fiind legăturile lui Eötvös cu el. * Romanul princesei Luisa de Coburg, îndrăgostita princesă, care a surprins lumea prin faptul, că ’și-a pă­răsit bărbatul şi copiii ca se poată fi aproape de favoritul ei locotenentul conte Mattasich-Keglevich, acum se află în Purkersdorf, internată într’un sanatoriu. Eroul tragicului roman, mult timp după internarea princesei ,­și-a fost perdut urma. Acum se vestește din Zagreb, că Mattasich, la poruncă mai înaltă se află internat în spitalul militar de acolo. Pe lângă toate cercetările medicilor se vesteşte, că la Mattasich până acum nu s’a putut constata nici un fel de morb, în urma căruia se poată fi internat de­finitiv în vre-o casă de sănătate. * Falsificatori de vinuri pedepsiţi. Se scrie din Arad, că neguţătorul de vinuri Armuth Lajos a fost pedepsit cu 0 lună închisoare şi 1820 florini pe­deapsă în bani, pentru­ că în pivniţele lui s’au aflat vinuri falsificate şi mă­iestrite. Asemenea a fost condamnat pen­tru falsificare de vinuri bogatul Jidan din Cricău Bürger Márton. Dintre cele 12 specii de vinuri, ce le avea Jidanul în pivniţi s’a constatat că abia 2 specii erau naturale — toate celelalte au fost falsificate. Bürger a fost pedepsit cu 1 zi închisoare şi pedeapsă în bani de 175 fl. şi apoi solvirea speselor avute cu analiza vinurilor în sumă de 205 fl. Supărarea Jidanului de­sigur va fi mai mare că și-a destăinuit »geschäftul«, căci minimala pedeapsă pentru el nu în­seamnă nimic.* Mortalitatea în Ungaria. Din da­tele ce le publică oficiul statistic pentru luna octomvrie extragem următoarele: Numărul născuţilor în Ungaria şi Fiume a fost 53.763. Morţi în etate de sub 7 ani au fost 19.447, peste 7 ani 16.445. Astfel că numărul total al mor­ţilor a fost de 35.892. Populaţia s-a în­mulţit dar­ cu 17.871. Faţă de luna Oct. din anul trecut proporţia relativ e mai favorabilă întru­cât popularisarea e mai mare cu 1100 suflete. Cele mai multe naşteri au fost în ţinutul dintre Dunăre şi Tisa, mai puține în Ardeal. Morta­litatea a fost mai mare în ţinutul de dincolo de Tisa, mai mică în Ardeal. * Știri merunte. Doamna Maxwell-Hedale, răposată de curând în Londra, a lăsat 10 mili­oane franci pentru scopuri filantropice. — Contele Zichy Jenő, care umblă prin Mongolia după urmele Ungurilor, în curând va sosi acasă din expediţia sa „ştienţifică“. — Prim-silvicultorul Qurănyi din Lugoj a înebunit alaltăieri pe stradă. — La trenul accelerat dintre Timişoara— Czegléd, s’a aprins un vagon. Nime n’a fost rănit. La Abonament lunar pentru Decemvrie st. vecl­iat învită Administraţia ziarului „TRIBUNA“. POSTA REDACŢIUNEI. Cain. Eşti adevărat — Cain. Maliţios din cale afară. „Mâţa cu clopot“ n’am văzut-o, dar’ ori­cum ar fi — merită să fie tratată mai drept, ori cel puţin mai serios. Figuri ca „Schmitteleben“, ori „gardistul“ din Bucureşti nu pot ave rol într’o recensiune. E scrisă cu spirit, dar’ nu în tonul ce se cuvine într’un ziar serios, faţă cu un bărbat harnic, care a muncit şi munceşte cu bunăcredinţă. Conclusiunea lăsăm să ’ţi-o faci însuţi.­ ­ Sibiiu, Vineri. Mai nou. Din Budapesta Crişa partidului liberal ia o des­­voltare tot mai fatală pentru guvern, în »istorica conferenţă« a partidului liberal Emmer Cornel a combătut pro­iectul, zicând că pasul recomandat de Tisza ar fi motivat numai prin o ex­tremă necesitate, ceea­ ce n’a urmat încă. El crede, că pentru salvarea con­stituţiei ar trebui mai ântâiu se abzică guvernul şi numai după aceea s’ar pute folosi expedientul propus de Tisza. Cu toată sforţarea mamelucilor, mulţi deputaţi din partidul liberal nu au voit sâ-­şi dee iscălitura la proiect. »Mega­e informat, că numărul acestora e de 60. Dintre aceştia peste 30 vor eşi din partid, începutul ’l-au făcut Emmer şi Enyedi. Acesta din urmă a declarat că ese din partid din motivul, că decisul de ieri este în contradicţie cu alte hotărîri anterioare de ale par­tidului. Proiectul a fost subscris în con­ferenţă numai de 123 de deputaţi; ulterior ,l-au mai iscălit vre-o 25. tribuna filirară. Cur­ţi del­a fraţi. (Urmare şi fine). Cronica anului 1848. Altă publicaţiune care ne soseşte din Sibiiu şi de o egală însemnătate naţională este Cronica anului 1848, redactată în colaborare cu mai mulţi, de distinsul director al Tribunei, dl Dr. E. Dăianu. Iată cum descrie autorul genesa acestei mult folositoare Cronici: »Publicaţiunea aceasta, care acum face un considerabil volum, se datoreşte sentimentului de pietate naţională cătră epocalul timp al deşteptărei noastre şi cătră bărbaţii cari au ilustrat cu fap­tele şi sângele lor acele glorioase vre­muri, a căror memorie nu ni­ s’a permis a o celebra cum doream. Ceea­ ce voiam la început să fac, era să reamintesc zi de zi evenimentele mai însemnate de acum 50 de ani şi reîmprospătând în memorie icoana zilelor de atunci, să aduc idealului ce inspira luptele părin­ţilor noştri un modest prinos de omor în numele generaţiei de acum. De aceea am început »Cronica anului 1848« în Tribuna. »Numai mai târziu, după­ ce m’am adâncit puţin în această ocupaţie, m’am gândit să păstrez în volum rodul oste­­nelelor mele«. Şi bine s’a gândit dl Dr. Dăianu, căci plină de rod folositor neamului ro­mânesc, a fost această migăloasă şi des­­interesată muncă a sa. Deşi s’au scris atât de multe, totuşi se ştie atât de puţin, atât de puţin, despre acea însemnată epocă, încât pentru generaţia de astăzi evenimentele de atunci să perd într’o zare confusă, din care, cu foarte mare greutate, poţi să distingi ceva. Eu, care m’am ocupat îndeosebi cu studiul epocei dela 1848 *) cunosc această greutate, cunosc lipsa de isvoare nepăr­taşe, întunerecul pe care lumina falsă a patimilor politice au căutat să-’l alunge, spre a-’l face încă şi mai nepătruns. Cartea dlui Dr. Dăianu, e poate primul pas care se face în direcţia istoriografiei adevărate, prima cronică în care autorul n’a fost hrănit de nici o simpatie sau antipatie politică şi în care oglindeşte mai bine decât în ori­ce altă publicaţie analogă adevăratul spirit al epocei, cusururile ca şi bunele însuşiri ale mişcărei de dincoace — căci despre aceasta vorbim acum, întru­cât priveşte mişcarea de peste munţi, entusiastă şi cu adevărat naţio­nală. Cronica aceasta este cartea ei complectă, amănunţită, şi totdeodată cea mai pătrunsă de mândria ro­mânească. Numai cetind această cronică poţi să te pătrunzi de toată conştienţa adâncă, a acelei frumoase mişcări a fraţilor noştri, una din cele mai frumoase mi­şcări pe care vre­un popor le-a făcut *) Dl Al. Antimireanu a scris un roman istoric din 1848, care se publică acum sub titlul de »Căpitan Costache« în forţa ziarului Epoca. Fireşte că în acest scop a trebuit se facă studii profunde, asupra isvoarelor originare, docu­mentele vieţei de atunci. : Red, TRIBUNA vre-o dată pentru dobândirea drep­turilor sale. închei­ând acest articol, nu mă pot opri de a nu-­mi da modestul meu tribut de admiraţie muncitorului desinteresat şi hrănit de atâta iubire pentru po­porul său. Tot deodată recomand în cel mai călduros mod, tuturor celor cari îşi iubesc limba, portul şi moşia, aceste două folositoare publicaţii venite de la mult încercaţii noştri fraţi români. Al. Ani. INFORMAŢIUNI. O nouă revistă. E cunoscută con­ferenţă directorilor de bancă, ţinută la 25 şi 26 Iunie a. c. în Sibiiu. Ea a fost ales o delegaţiune de 5 membri, care să pună în lucrare cond­usele conferenţei. La 27 Noemvrie a. c. această delegaţiune s’a întrunit aici în Sibiiu şi a decis, ca începând dela Anul­ Nou, 1899, să înfiin­ţeze o revistă întitulată »Revista Eco­nomică, organ pentru societăţi financiare şi comerciale«. Direcţiunea acestei reviste a fost încredinţată secretarului delega­­ţiunei, dlui Dr. Corneliu Diaconovich, prim-secretarul »Asociaţiunei«. Revista se va publica în fascicole lunare, formatul »Transilvaniei«, în ex­tensiune de 40 pag. de fiecare număr şi va cuprinde articole de politică finan­ciară, studii de administraţie şi de ma­­nipulaţie technică financiară, se va ocupa cu chestiuni comerciale,, agronomice şi industriale, cu mersul lucrărei institute­lor noastre financiare şi comerciale, în sfîrşit va fi organul băncilor­ După­ cum ni­ se comunică, »Revista eco­nomică« s’a pus pe basa principiului cu totul nou în literatura noastră pu­blicistică, că va remunera toate artico­lele ce le va publica, şi astfel va pută conta la concursul unui cerc întins de puteri competente. Nu în zădar e orga­nul băncilor! Preţul de prenumărare s’a stabilit în suma de 5 fl. pe an. Numărul de probă va apără cu finea anului curent. Bibliografie. „Călindarul Poporari“ — Voci de presă. — »FLOARE-AI­BASTRA«. E anotimpul călindarelor, în româneşte până acum n’a apă­rut decât acesta, şi probabil că el va fi până la sf­inţit cel mai potri­vit scopului pe care ’şi­’l-a propus, dintre toate călindarele cari vor apăre de acum înainte în ţeară. Această specialitate de publici­stică a ajuns în vremea din urmă un fel de mijloc de speculă. Se pune ma­teria călindaristică, vre-o câteva anec­dote, câteva nuvele şi poesii ca vai de lume, şi iată călindarul gata. Publicaţia »Tipografiei« din Si­biiu face o fericită excepţie şi merită s- o relevăm. »Călinda­rul Poporului« e, cu adevărat, scris pentru poporul român, e o mică cronică a evenimentelor petrecute in ţările locuite de Ro­mâni, un modest dar, puternic imbold de îmbărbătare la luptă, de înflăcărare a senti­mentului patriotic. Din cuprinsul literar remarcăm: „Răvaşul nostru“, cronica mişcă­rei naţionale de peste munţi, de la Sep­temvrie 1897 până la Septemvrie 1898. Poesiile, anecdotele, nuvelele, tot ce formează cuprinsul literar al călin­­darului, sunt scrise într’o limbă frumoasă, simplă, curgătoare, aşa cum vorbeşte ţăranul român. Redactorii „Tribunei“, cari au reditat compunerea acestui călindar, pot se fie mândri de modesta lor lu­crare. In­tenuii labor. Aşa modest cum este „Călinda­rul Poporului“ va fi încă unul din puternicile mijloace de educaţie naţională, şi ca Români trebue să încurajăm tot ce se produce în direcţia aceasta. Zarandul şi Munţii-Apuseni. Descriere de Silvestru Moldovan. — Voci de presă. — Revista Orăştiei scrie : »Lucrarea aceasta a dlui Silvestru Moldovan e scrisă în urma experienţelor proprii, ce le-a câştigat prin călătoriile şi excursiunile de prin acele părţi. Fiecare localitate e frumos descrisă cu legendele şi obiceiurile ce se ţin de ea. Limbajul în care e scrisă această lucrare, e cât se poate de poporal. Pre­ţul 1 fl. plus 5 cf. porto. Recomandăm această scriere a dlui Silvestru Moldo­van, tuturor iubitorilor noştri de litera­tură şi îndeosebi preoţilor şi învăţăto­rilor, pentru a îmbogăţi cu dînsa biblio­tecile şcolare săteşti«. 27 Noemvrie (9 Decemvrie) 1898 »Tipografia“, societ. pe acţiuni în Sibiiu. Reia 1848, (din prilejul aniversarului al 50-lea), Adunarea dela »Dumineca Tome» în Blaj. Andreiu Mureşan, poetul anului 1848 (cu 2 ilustraţiuni). Fabulă arabă. Eu mist­esc, şi sunt Român, poesie de I. Darin. Ţeară fără bătrâni, poveste de V. A. Urechiă. Anecdotă. Boine şi icoane «­in lumea românească. (»Limba, portul şi moşia«). Doine şi strigături poporale: De pe Mu­­răş; De pe Târnave; De pe Olt; De pe Someş; De pe Criş; Din părţile Năsăudului; Din Munţii- Apuseni; Din Bănat; Din Ţeara-Oaşului; Din Bihor; Din Bucovina, România (Oltenia şi Mol­dova), Basarabia şi Macedonia. Revaşul Nostru, cronica întâmplărilor din Septemvrie 1897—Sept. 1898, se extinde pe 47 pagini, cu următorii subtitlii: Causa naţională, afaceri culturale, afaceri bisericeşti, afaceri economice, fruntaşi român, morţi, dela fraţi, stări grele pretutindeni, etc. Economic. Cum s’ajungem la mai bine? — Unele regule pentru grijirea sănetăţei. — Poveţe. De rîs. Tîrgurile din Ungaria şi Transilvania etc. Ilustraţiuni. 1. Andreiu Mureşianu, portret. 2. Casa în care s’a născut A. Mureşianu. 3. Un băiaş român, din Bucium-Şasa. 4. Dela Stâna-de-Vale: Reşedinţa şi capela Episcopului Pavel. 5. Un Român »mărginean« călare. 6. O Româncă din jurul Sibiiului. 7. O fetiţă (coristă) din Bistriţa. 8. O familie din Bănat. 9. O păreche tineră din Sud­ul-de-sus (între Lăpuş şi Cibleş). 10. Un ţăran român din Bănat. 11. Scenă din Selişte (1. Sibiiu). 12. Dela Stâna-de-Vale: case de lo­cuit pentru oaspeţi. 13. Români din Şiriu (1. Arad) 14. Dela Stâna-de-Vale: »Bisericuța« (o stâncă). 15. — »Moara dracului«. 16. f W. E. Gladstone (portret). 17. f Prințul de Bismarck. 18. îm­­părăteasa­ Regină Elisabeta. în estan călindarul e cu o în­treagă coală mai voluminos decât anul trecut, estinzându-se pe 143 pagini. Pre­țul însă e tot cel vechiu: 20 cf. plus porto postal 5 cr. A se adresa: »Tipo­grafia«, societate pe acţiuni în Sibiiu Strada Poplăcei 15. A eşit de sub tipar: Călindarul Poporului pe anul comun PIT* iww». „Luptă pentru drept“. — Voci de presă. — »Liberalul«. ..!Trebue să fim bucuroşi când ni­ se dă în materie de literatură juridică o traducere de valoare, din toate punctele de privire. »Lupta pentru drept e creaţiunea acelui geniu juridic Dr. Rudolf de Ihe­­ring, care e poate cea mai strălucită şi cea mai originală ilustraţiune a litera­­turei juridice contemporane. Traducerea dlui Păcăţianu însă e mult superioară traducerilor anterioare, şi ca stil şi ca aprofundare serioasă a originalului, având pe­ lângă asta avan­tajul de a ne presenta penultima ediţie a originalului nemţesc, ediţie apărută cu un an înaintea morţei lui Ihering, care a supus-o unor modificări, cari înlocuesc stilul ştienţific greoiu în ântâia ediţie cu un stil mai uşor, accesibil şi celor ne­­specialişti în materie de drept. Sosiţi la Stela, în 8 Decemvrie n. 1898. Hotel *împăratul Romanilor«: Albert, privatier din Sâncel; Töpfer, căpitan din Braşov; Zikeli veterinar din Nostat; Lieber, Jahn, Biach, din Viena, Bătory, Stern, Guttmann, Müller, din Budapesta, Peltzer din Maffersdorf, comercianţi. Hotel »Neurihrer«; Weiss, voiajor din Budapesta; Henning, comerciant din Tîrgul- Murăşului. Hotel »Meitzer«: Zsigmond, voiajor din Budapesta; Theodorides, antreprenor din Gre­­bleşti; Avramescu din Rîmnic, Buxpan din Viena, comercianţi. Pag. 1039 Bursa de mărfuri din Budapesta dela 6 Dec. n. ?b***«i­O H» IOsiM*. Din 8 Decemvrie n. 1898 Săminţe .■“W =3" S3, Preţul per 100 chilogr. dela până la J? S o p, Prețul per 100 chilogr. dela până­­Fr­â­u Bănăţenesc nou Grâu de Tisa Grâu de Pesta Grâu de Alba-Reg. „ „ „ Badea Grâu ung de Nord „ 75 75 78 75 75 76 10.— 10.10 10.20 10.3­0 10.15 10.20 10.30 102 10.25 10 3­­ 76 76 76 76 76 76 10.15 10.35 10 35 10.30 10.40 10.20 10.40 10.45 10 4 10 45 Săminţe vechi ori noue Soiul Cualitatea per hect. jt*re ul per 100 chilogr. dela Secară Urz Ovos Cucuruz (porumb) Meiu Hrișcă prima da nutreț de vinars de bere bănăț. de alt soiu 70—7/ 60—62 .12—54 «4­­66 39—41 8. 0 5.20 6.80 7.80 6.75 5 60 4 45 8.61 6 50 7 60 8 70 6.10 6 65 5.50 4.50 4.­­0 Grâu Mart -Apr. SfO 9 71 rt Sept.-Oct.— Cucuruz Maiu-Iun. 4.82 n Iulie-Aufî.«g— Ovés Mart.-Apr. 5 96 »1 Oct, a— & O îl S3 g 97 4.8: 6 98 > roducfce diverse Soiu Cursul dulapână — 16.— 1 S 12 1 1 Ü 55-56 — 1.1 ■“i““ --.--88m. de trif. rt Oleu de rap. Uns. de porc » Slănină Său Pruna Lictar ii Miere ii Ceară Lucemă ungurească roșie rafinat dela Pesta dela ţeară avântată afumată slavon, nou bănăţenesc brută galbină străcuratâ de Rosenau Hârtie-monetă română . Cfcssp. 9,50 vând Lire turceşti Imperiali (15 R* aur) Ruble ruseşti 100 â , Galbeni................... Napoleon­ d’ori . 100 Marca german* , Livra starling . . . 19 05 127.— 6.64 9.51 58.60 11.93 9.84 19 12 128 — 5.68 9 66 68.90 12 06 Bursa de Budapesta, Din 6 Dec. n. 1898 Renta de aur ung. 6•/. ..... . . — v » n n 4 */»......................—.— * ing. val. col. 4«/0.............................100.25 Împrumutul căilor ferata ung.......................121.50 Amoftware* datoriei căilor ferata da 0*t nu*. (l­a emisiune)............................................... 122.60 Ampranaros datoriei căilor ferate de Ost nu*. (II-a emisiune) ................................................102.— Bonuri rurale ung. ......... 98.— έn croate­ slavone........................99.— Obligațiunile desp. regajitor...................101.50 Împrumut cu premiu ung..................................168. -Coșuri pentru regulam Tisei și Seghedie . 140.— Rent* de hârtie austriacă . . . . . . , 102.50 , de argint austriacă........................102.26 , de aur austriacă.............................133.50 Losuri austriaca din 1860 ....... 160.25 Acțiunile băncei austro-ungare ..... 955.— ii ii de credit ung. ..... —,— si I, de credit austr. ..... Scrisuri fondate ale institutului de credit și economii „Albina“..................................102.— Argintul . . 5.70 Galbeni împărătești ............................ 5.66 Napoleon­ d’ori 9.55 Mărci 100 imp. gsmsns 58 9 1 London 10 Livre» stcriragi 120.55 Bursa de Viena. Din 6 Dec. n. 18S8. Hanta de s«sr » » * ă*/( , Renta ung,­­v, a, 4»/s Imprassarii căilor ferate ung. ...... Asaortiaam datori«! căilor ferate ds Ost ung fi-a emisiune) . ........................................... Amortisam datoriei căilor ferate de Ost ing. (Il-a emisiune)........................................... Bonuri rurale ung.......................... , . croate-slavone......................... împrumut cu premiu ung.................................. Lasars pentru regulares Tisei și Seghedin . Santa de hârtie austriacă ....... , a argint austriacă ............................. s­­­aur austriacă.................................. Lo*sri austriaco di» 1860 ....... Antksiîa băneai austre-ungare ..... * »da credit nag. ..... * * de credit austr. ..... Argintai......................................................... Galbeni Împărătești . . ............................. Napoleon­ d’ori ........... Mărci 100 imp. germane............................ . Load?«! 10 In­vras starling! 122.20 100.— 122.— 101.76 121.60 98.— 199.— 166.­150.— 102.45 101.80 128.80 160.25 865.­5.71 5.69 9.16 69.— 120.46 Haxsft d« SuSU7«StL Din 24 Nov. V. — 4 ore p. h. Cama Renta rom. per 1875 5°/. . . ................................100 Renta română amort. 6*/, 97 Renta (Schuldverschreib) 09 Oblig, de stat C. F. R. 6°/( ............................. — Renta rom. Rural, conv.) 6%...............................100 împrumutul municipal 5°/0 ....... 97 Scrisuri func. rurale 5% — » îl V ?*/* • ” Idem iroane 7*/. ...................................... — V . fl*/«...................................... 156 11­6 82 Banca Națiununlă (100 iei vărs. fete.) . . . . 146 87 Boc. Dacia-Ross. (350 lei vărs.) ...... 420 Soc. de Asig. Nst. (200 iei vărs).....................467 Soc. rom. de reasig........................ 118 Foc roas. de con (250 lm volg.)................106 Oblig, amissei Pensiunilor ........ 280 Agio ............................................................................................................................................ . Pentru redacţie şi editură responsabil: Andreiu Balteş. Proprietar: Pentru „Tipografia“, societate pe acțiuni: V. H. Dressnandt. Schimb: Londra : luni .... , sek ..... ....... serii» 8 luni . . . . .................................. , ,sek.......................................... Wen............................................ Agio ...............................................................

Next