Tribuna, ianuarie 1902 (Anul 19, nr. 1-20)

1902-01-09 / nr. 5

Nr. 5 Necrolog. Subscrisa cu inima adânc întristată aduce la cunoştinţa tuturor rudeniilor, amicilor şi cunoscuţilor cum că mult iubitul şi neuitatul ei soţ Demetriu Muntean, subjude reg, în pensiune, în al 62-lea an al etăţii şi 24-lea an al fe­­ricitei căsătorii, după un morb îndelun­gat şi greu, de inimă, prevăzut cu Sfin­tele Sacramente, ’şi-a dat nobilul seu suflet în mânile Creatorului, Duminecă în 19 Ianuarie st. n., la l/d­ ore a. m. Rămăşiţele pământeşti ale scumpului şi neuitatului defunct s’au aşezat spre odihnă eternă. Marţi în 21 Ianuarie n., la ore p. m., în cimiterul gr.-cet. din Sibiiu. Fie-mi somnul lin şi memoria eternă! Sidonia Muntean­u, Roşiu, ca soţie. — Subscrişii cu inima frântă de durere aducem la cunoştinţa tuturor ru­deniilor şi cunoscuţilor, că prea iubitul nostru tată, ginere, cumnat şi frate Io­sif Neagoe, paroch gr.­or. în Rimeţ, după scurte suferinţe, împărtăşit fiind cu Sfin­tele Taine, a adormit în Domnul Sâm­bătă, în 5/18 Ianuarie 1902, în etate de 53 ani şi al 6-lea an al văduviei. Ră­măşiţele pământeşti ale prea iubitului nostru defunct s’au aşezat spre vec­inica odichnă Marţi, în 8/21 ianuarie a. c., la 1 oră d. a., în cimiterul bisericei gr.­or­­din Cetea. Fie-­i ţărîna uşoară şi me­moria binecuvântatâ! loan Neagoe, cle­ric, ca fiiu; Sofia Laslo, preuteasă vă­­duvă, ca soacră; loan Neagoe, paro­h In Geomal, ca frate; Anna Cetean născ. Neagoe, ca soră şi număroase alte ru­denii.• Darul Reginei. Regina Elisabeta a României a dăruit de Anul­ Nou o prea frumoasă păpuşe d-şoarei Luciei Sin­­guroff, elevă în clasa a 4-a primară. La sărbarea dată de teatrul naţional pen­tru iubileul M. Sale reginei Luciea Sin­­gurof a recitat cu mult talent versurile dlui Ludovic Dauş, glasul copilului.­­ Consiliul administrativ, al reu­niunii funcţionarilor a votat şi pe a. 1902 suma de 15.000 coroane, ca stipen­dii destinate pentru membrii reuniunii funcţionarilor săraci şi neputincioşi. Rugările pentru acordarea acestor stipendii menite pentru folosirea băilor sfint a se înainta la reuniunea funcţio­narilor strada « Wiesen« nr. 1 cel mult până la 10 Martie st. n. In biroul reu­niunii se pot procura blanchetele de lipsă pentru rugările prescrise. Sibiiu, 17 Ianuarie 1902. Direcţiunea. 9 Revoluţie în Idiciu. Se anunţă o sângeroasă revoluţie, ce s’a întâmplat în comuna Idiciu, lângă Re­ghinul-Să­sesc, unde acum să face comasare. Lo­cuitorii comunei înfuriaţi pe judele co­masării au năvălit asupra comisiei, în păruială rănind grav pe notarul cercual Sosind gendarmii au fost primiţi cu petri, iar ei au folosit arma. Zece per­soane au fost omorîte de gendarmi, iare o mulţime răniţi grav. Centenarul lui Victor Hugo. La 26 Februarie se va sărbători la Paris centenarul lui Victor Hugo. După zia­rul »Temps«, guvernul va organiza la Pantheon o ceremonie, pentru care mi­nistrul de instrucţie Leygues va cere un credit parlamentului. Cu acea ocasie , probabilă şi inaugurarea unui monu­ment ridicat poetului. Casa locuită de poet va deveni »Muzeul Hugo«; două mii de copii vor arunca flori la picioarele unei statui a poetului, care va fi o reproducţie a ace­leia esecutată de Rodin pentru palatul Luxemburg. Se va esecuta o simfonie de Char­ffentier, şi la teatrul »Comedie« se vor uca »Bourgeois«, la care va asista şi preşedintele republicei. Consiliul municipal va da o recep­­ţiune de gală scriitorilor şi învăţaţi­lor francezi şi străini, cari vor veni la Paris.9 Hymen. Dl Valeria Ernestin Eugi­net teol. abs. şi d-şoara Emilia Grama îşi anunţă cununia, ce să va ţinea la 26 Ian. st. n. în biserica gr .-cat din Mi­heşul-de- Câmpie. —­ Dl Nicolae Cibian teol. abs anunţă cununia sa cu d-şoara Livia Bariu, care să va sărba la 26 Ian. n. în biserica gr.-or. din Bucamezeu. Dl Dr. Nicolae Pop şi d-şoara Maria Rozor îşi anunţă cununia ce să va sărba la 23 i. o. în biserica gr.-or. din Alba-Iulia oraş. 9 Dela 1851. Ziarul „LTntermedi­­aire“ a descoperit un act foarte instruc­tiv şi de o reală valoare documentară: nota fondurilor secrete cheltuite in Fran­cia cu diferitele tipărituri necesitate de lovitura de stat din 2 Decemvrie 1851. Nota se compune din 39 de articole: apel la popor, proclamaţiuni, depeşi , circulări cătră generali, prefecţi, pri­mari, judecători da pace, procurori ge­nerali, cheltueli de trăsuri, etc. Suma cheltuită în total este de 23.452 franci 60 bani. Sib­­iu, Mercuri, Deputaţi aleşi Urmaşii grăniţe­­rilor din fosta companie VII, reg. I., sediul Racoviţa, întrunindu-se în 18 i. o. în Racoviţa, au ales de deputaţi la adunarea generală a grăniţelor, ce se va ţinea la Sibiiu, pe d-nii Nicolae Şan­­dor de Vist, maior pes. şi reg. în pen­siune, şi Ion Streulea, căp. cer. şi reg. în pensiune. Liga naţională a meseriaşilor. Mai mulţi meseriaşi, comercianţi şi in­dustriaşi din Bucureşti s’au întrunit să­lile acestea în localul societăţii »Tine­rimea Română«, spre a pune bazele unei Ligi naţionale şi a alege comita­tul dirigent . O industrie nouă în Bucovina. Mai mulţi financieri din Budapesta s’au însoţit în scop de a exploata băile de mangan din Bucovina. Compania a şi început cercetările în Ciocăneşti Ziar nou. In Bucureşti a început a apără un ziar nou: »România Munci­toare«, organ socialist. Ziarul e pus sub direcţia d-lui Dobrogeanu Gherea. Telefon între Braşov şi Bucureşti Comisiunea administrativă a comitatu­lui Braşov a hotărît să reper­e camera comercială şi industrială din Braşov, ca în conlucrare cu cea din Murăş-Oşor­­heiu să facă demersuri pentru­ ca între Braşov şi Bucureşti să se instaleze cât se poate mai curând reţeauă telefo­nică. 9 Ştiri morante. La Smirna a fost con­statat un cas de ciumă în urma anan­sei bacte­riologice. — Din tipografia statului din Sofia nişte lucrători au furat hârtie timbrată în preţ de 10 milioane­— La Madrid a decedat infanta Cristina, rudă cu Monarchul nostru, în etate de 69 ani. — în noaptea de 20 Ianuarie a isbucnit în teatrul din Stuttgart foc, care lăţind­u-se repentin, a distrus cea mai mare parte a clădirei. In urma unei esprosii întâmplată la fabrica de tors din Vilmare, jumătate satul a ars. Până­ acum au fost aflate 16 cadavre prefăcute în scrum. Casa Naţională. Ia scopul răscumpărării felicită­rilor de Anul­ Nou au mai contribuit pentru Casa Naţională următorii domni: Transport . col. 462 44 1. Octavia Sto­ojan, Beiuş . 2. Nicolau Proştean, advocat Lugoj.................................. 3. Simeon Giupa, preot gr.-or. Mociu............................... 4. Victor Damian, proprietar Zlatna.............................. 5 Jovian Murăşan, protopop gr.-or. Turda...................... 6. Petru I. Comşa, comerciant Sălişte............................... 7. Patrichiu Pintea, paroch, Palaş................................... 8. Mihail Ganea, paroch gr.­­oriental, Veneţia­ inferioară 9. Alexiu Oniţiu, jude reg. în pensiune Sibiiu . . . 10. Constantin de Colbasi Spring.............................. 11. Petru A. Mihuţu, preot Hondol............................... 12. Petru Sinca, preot Batiz . 13. Teofil Fulea Hunedoara . 14. Ioan Dologa, preot Borgo* Tiha ... ...................... 15. Constantin Căciulă, comp­­tabil, B. Huedin . . . . . 16. Zaharie Tătar Elisabetopol 17. George Boldea, cassar la »Ariesana«, Turda . . . . 18. George Comaniciu, notar pens. Veneția­ inferioară. . 19. Dr. Andreiu Monda, medio Sângeorgiu ...................... 20. Nicolau Racoţa, medic cer­cual Şeica mare................. 21. Gerasim Grama, Rîuşor . 22 Iosif Goga, preot Răşinari 23. Ioan Cintea, Făgăraş . . 24. Simeon Dragomir Gurasada 25 Dr. Nestor Oprean, adv. Sân-Miclăuşul­ mare . . . 26. Ales Crăciunescu, Sodian. 27. loan Marcu, învățăt. Sân­georgiul­ român................. 28 Iuliu Poruţiu, paroch gr.­­Catolic Câmpeni..... 29. Nicolae Cornean, paroch Apadia ........ In total Sibiiu, 20 Ianuarie 1902. Dr. O. Diaconovich 1.— 2.— 3.— 2.-2.— 2.— 2.— 2.— 2.— 5. -3. — cor. 902 44 15, 2.-2.-5 — 1.— 2.—- 2.— 3.-6 — 3 -2- ■ 1 r 2.-3. -3 — 4. — Bibliografie. „Călindarul Poporului“. »Călindarul Poporului« pe anul 1902 a eşit din tipar şi se află de vân­zare cu preţul obicinuit de 40 bani (20 cr.) şi 6 bani (3 cr.) porto. Anul 1902 este al XVII-lea an al »Călindarului Poporului« şi, se vede, că cu cât înaintează acest călindar în virstă, cu atât cuprinsul lui devine mai interesant, mai bogat şi mai folositor pentru ţăranii noştri şi peste tot pen­tru tot Românul dela ţeară. »Călindarul Poporului« pe 1902 este foarte bogat în cuprins şi împodo­bit cu un număr însemnat de frumoase ilustraţii. Ca cetitorii noştri să se încredin­ţeze despre aceasta, vom face cunoscut pe scurt cuprinsul lui. Partea calendaristică» Partea calendaristică cuprinde toate datele însemnate ale anului viitor, anume: anotimpurile, zilele critice, întunecimi, posturile etc., apoi lunile cu zilele lor, după călindarul Iulian sau cel românesc şi după cel apusean. La marginea fiecărei luni se află însemnată după zile vremea, sfaturi şi termine, atât de folositoare pentru toţi. Iată s. p. datele de felul acesta de pe o lună: Martie 1903. Vremea. (După căi, de 100 ani). In l*a lunei timp frumos, din 2—21 tot schimbăcios. Din 22—25 foarte frig, din 26—31 vor fi ploi. Sfaturi şi termine. Din 15-31 Martie se face foaia de mar­­turisire a întreprinderilor şi societăţilor (înso­ţirilor), obligate la dare de seamă publică, (bănci, însoţiri com., etc.). TRIBUNA ECONOMIE. Reuniunea economica din com . Hunedoarei, la Dobra. Pe ziua a doua de Crăciun, zelo­sul domn protopop gr.-or. al Dobrei dl Iosif Morariu, a convocat acolo la con­sultare pe toţi fruntaşii din Dobra, cum şi pe cei din comunele vecine, pentru a se constitui în despărţământ al Reu­niunii economice din Orăştie. Din par­tea Reuniunii însăşi a mers pe acaea zi la Dobra secretarul I. Moţa. După ser­viciul divin, (oare nu Dobra, spre lauda preotului, ca şi a stranei, să face foarte frumos şi evlavios!), număroşii fraţi do­­breni au rămas în bogit împodobita biserică. Dl protopop Morariu a fost ales preşedinte al adunării. D-sa a des­chis-o arătând folosul însoţirii oamenilor pentru scopuri comune, căci mai mulţi împreună, mai uşor pot lucra şi înainta spre ţintele lor. Recomandă adunării să asculte lămuririle ce le va da secreta­­rul Reuniunii economice dela Orăştie despre foloasele ce au membrii ei dela ea. Păr. I. Moţa esplică mai pe larg aceste foloase, face o socoteală cât a câştigat în anul trecut un membru prin aceea că sa făcut membru, şi laudă pornirea Dobrenilor de a înjgheba aci un despărţământ, la care economii no­ştri din loc şi jur să se poată mai uşor adresa, şi apoi conducătorii despărţă­mântului să ceară cele de lipsă la co­mitetul central din Orăştie, care va face să le vie cele dorite de-a dreptul la Do­bra. Doreşte ca cu timpul să le ajute D-zeu a face din micul despărţământ o reuniune de sine, înfloritoare, şi îi roagă să-­şi aleagă un comitet al despărţă­mântului, îndată să alege comitetul în per­soanele dlor: Iosif Morariu, Iosif Criste, Nicolae Herbai, Aron Muntean, George Herbai, Ioan Criste lui Solomon, Aurel Oprean, Toma Neamţu, Toma Roşu, Nicolae Criste, George Tomuţa şi loan Oprean. Pe lângă membrii deja înştiinţaţi înainte de adunare, s’au mai înscris mulţi şi aci îndată, de tot peste 25 membri, — şi mulţi se vor scrie încă din comunele vecine, — căci ideea le place tare la oameni. Hotărîrea şi constituirea Dobrenilor se va presinta comitetului central din Orăştie, spre luare la cunoştinţă, apoi cei din comitetul despărţământului se vor constitui cu preşedinte, secretar şi cassar propriu, care vor trimite la corn, central taxe şi rapoarte despre ce fac şi ce ar dori a avă sau a face. Dee­i zeu, ca bunul început la mult şi bine să conducă ! După „l.lb “ Fereşte-te încât poţi de a face datorii; dacă eşti silit să faci, ia bani împrumut numai de la bănci româneşti. După luni vine cronologia, dom­nitorii din toată lumea, poşta şi tele-­­ graful, timbrele şi şematismul, în care­­ se cuprind date despre tot ce alcătue : puterea noastră culturală, anume : bi­­sericele române (biserica greco-orient. şi gr-cat.), şcoalele (şcoalele poporale, de mijloc, pedagogii şi teologii, şcoale de fete) şi reuniunile (culturale, reuniuni de femei, de cântări, de meseriaşi, de binefacere, de agricultură, de negoţ, ti­pografii, bănci şi însoţiri săteşti). Fiecare din acestea sunt îmbogăţite cu date noue, aşa că ele ne dau o vie icoană despre stările noastre culturale. Mai urmează apoi 2 notiţe de in­teres deosebit pentru plugari, anume: Cât timp poartă animalele agricole şi Greutatea de mijloc a bucatelor, care în sfîrşit o altă notiţie statistică, în care se arată numărul popoarelor, cari trăesc în atingere mai deasă cu Românii. Cu aceasta se încheie partea calen­daristică şi începe partea literară, cu articole, povestiri etc. cu neîntrecutul Rév­aş şi cu frumoase ilustraţii. Partea literară. Pe cât de folositoare şi preţioasă este partea primă, calendaristică, pe atât de minunată este partea a doua, literară. In fruntea ei se află o prea fru­moasă ilustraţie, prima în şirul ilustra­ţiilor : Şcoala elementară din Buzău (România). Textul se începe cu « Cele zece po­runci ale Românului«, după care se dă o descriere din luptele naţionale pentru neatîrnarea României, din luptele de la Griviţa, după poetul şi scriitorul nostru G. Coşbuc. Aici cetitorul află frumoase exemple de vitejie şi jertfire românească. După o poesie şi o glumă urmează portretul şi biografia generalului Can­­diano-Popescu, răposat anul trecut şi care a jucat un rol viteaz la Griviţa. Împărăteasa înţeleaptă este o po­veste de vestitul scriitor-povestaş, Du­mitru Stăncescu, la sfirşitul căreia dăm de o frumoasă icoană, care ne înfăţo­şează monumentul vânătorilor din Ploeşti, vestiţi şi aceştia în răsboiul de neatîrnare al României. După o glumă în poesie (Ungurii din Ujfalău) şi o alegorie, urmează icoane de biserici româneşti şi apoi o minunată poesie - rugăciune: Domnului să ne rugăm­ de Octavian. Un alt articol, plin de învăiţături pentru popor este: Băncile noastre şi împrumuturile sătenilor, în care dl Va­sile C. Osvadă dă poveţe folositoare pentru ac­eia, cari se împrumută de la bănci. După aceasta dăm o frumoasă ilu­straţie un­­Român voinic, cu furca în mână (port naţional). După o glumă şi ■ a doua poveste (Popa care ştie carte), urmează cea mai frumoasă ilustraţie a Călindarului portretul vrednicului no­stru bărbat naţional, Dr. Teodor Mihali, cu biografie. Un alt portret frumos este al în­văţatului nostru Floriaa cav. de Por­cius, care urmează după o schiţă despre istoricul Călindarului. Răvaşul nostru cuprinde ca de obi­­ceiu întâmplările de peste an, împărţite în capitole după felul lor. Răvaşul este, cum am zice, o foaie constătătoare din­­ un număr, în care să înşiruesc faptele şi întâmplările unui an, ale noastre, din patrie şi din lumea mare. Revaşul se estinde, pe vre­o două foaie de tipar des. Prin el găsim por­tretele lui Crispi, ministru italian, mort anul trecut, Krüger, presidentul Burilor Mac Kinley, presidentul din America. După Răvaş mai urmează­­ alte bu­căţi literare, poesii poporale, sfaturi şi poveţe economice, între cari amintim ar­ticolul Bucătăria ţăranului, de d-na Ana Florea, învăţătoare, un articol de mare preţ pentru ţeranele noastre. Intre glume amintim gluma ilu­strată: Păscălitorul bătut (2 chipuri). Călindarul să sfîrşeşte cu tîrgurile şi apoi cu inseratele, cari încă sînt vrednice de cetit. Acesta e pe scurt cuprinsul «Ca­­­lindarului Poporului« pe 1902, pe care îl recomandăm tuturor, fiind cel mai bun şi mai frumos călindar şi totodată — cel mai ieftin.9 „ Originea, cuvântului Valah ", de Dr. Dimmitrie Magdu, Sibiiu, »Tipo­grafia«, şoc pe acţiuni, 1901. Preţul unui exemplar 50 bani. Se poate procura dela librăria W. Krafft în Sibiiu. 9/22 Ianuarie 1902 • Romanţe şi cântece de Heine. Traducere în versuri de Şt. O. Iosif. Bucureşti, edit. libr. H. Steinberg. Pre­ţul 2 lei. • Novele, de Ioan Pop Het­ganul, este titlul unui volum ce a apărut acum în Bucureşti,­ în editura librăriei Leon Abculay. Conţin bucăţile: Firuţa Nu­­ţului, Cerşitorul, Tudorica, Minte de muiere şi pace! Bietul hrode, Mitru Puseului, Petrea Iovului, şi se află de vânzare la autorul in Retteg, preţul 1 cor. — Tot acolo se află şi scrierea lui Novele şi Schiţe, asemenea cu preţul de­­ coroană. Această scriere conţine: Biserica pocăinţa, Blăndocul, O inimă nobilă, Nenea Alee, Popa Toma, Sal­­vina şi Susana cea nebună. Ambele aceste scrieri le recomandăm cetitorilor noştri ca scrieri morale şi lesne de pri­ceput Pag. 19 Higiena sau cartea sănătăţii, ma­nual pentru şcoalele poporale, de Dr. St. Erdélyi, medic în Orăştie, Blaj, 1900. Preţul 30 bani Invitare de abonament „TRIBUNA“. On 1 Ianuarie 1902 v. Incep none abonamente lunare, par­tale, semeatrale şi anuale. Domnii abonenţi sânt rugaţi a grăbi cu rericirea abonamen­telor lor, pentru regulata expe­diţie a foii. Abonamentele se fac prin mandate poştale şi anumit pentru un timp, care incepe cu prima şi se termină ca ultima lunei, după stilul vechiu. Este In interesul dlor abo­nenţi, ca adresele se fie Însemnate cât se poate de corect şi legibiL Domnii abonenţi vechi sânt ru­gaţi a lipi pe mandatul poştai adresa tipărită dela făşiile, !n care li-s’fi trimis „Tribuna“ până acum. Abonamentul anual costă . 28 cor. — bani. Abonamentul semestral . . 14 cor. — bani. Abonamentul trilunar . . 7 cor. — bani. Abonamentul lunar costă. . 2 cor. 40 bani. Administraţiunea. Sosiţi In SibiiUt La 21 ianu­arie n. 1902 Hotel »împăratul Romanilor ş­i Deaky, propr., Gross, com. Cluj; Corvin, cassar Orăştie; Benda, subl. Alba-Iulia ; Bock, com. Baa-Regen; Wechsler, com. Arad; Wolf, com. Sighişoara; Thalmayer, com. Braşov; Waller şi soţia, Cer­năuţi. Hotel »Neufihrer«: Ciaclan, Suciu, ing. Oaneni; Abel, înv. Făgăraş; Dr. Domokos, adv. Sas-Sebeş. Hotel »Meitzer«;­ v. Than, căp. Ghimbav; Iuhas, funcţ. Budapesta; Schmidt, not.­­ Comşa, preot Copăcel; Câmpean, elev Şeica-mică;Sâm*­petreanu, elev F. S. Cristur. Hotel *Mîhaiu«. August, cand. de adv. Braşov; Comanescu, preot Codlea; Nicoară, preot Ciunga; Marian, preot Barathely; Stefan, preot, Talco; Ianoajiu, elev Boia; Zei’Iovan, elev Teleacul-infr. Teatru orăş­enest­ în Sibiiu Direcţiunea­ Leo Banea. Mercuri, 22 Ian. Beneficiul dlui Carol Mauth „Johannes Hontems“ Dramă în 3 acte de Fr. Teutsch. Începutul la 7 ore seara. Pentru redacţie şi editură responsabil: George Mohan. Proprietar: Pentru »Tipografia«, socie­tate pe acţiuni: Iosif Marachall. BIROU DE ADVOCATURA: Nicolae A. Popovici, DOCTOR ÎN DREPT în ştiinţele politice administrative l»st singistrat — advocat. București, [321] 44-48 Strada Română nr. 81

Next