Tribuna, iunie 1902 (Anul 19, nr. 100-118)

1902-06-11 / nr. 106

Nr. 106 II. Sale Archiereului Dr. Ilarion Puşca­­riu, din Sibiiu, asistând ca delegat din partea guvernului directorul de circums­­cripţie, Kuncz Elek Dintre cei 18 can­didaţi admişi la examen, au fost decla­raţi maturi cu foarte bine: I. Cristodo­­rescu, O. Sulică, I. Tohăneanu, V. Cucu. Cu bine: C. Bucşaru, I. Căldărea, O Ghibu, P. Niator, Gh. Popp. Maturi: Gh Dănilă, C. Martinovici, D. Preda, I. Ra­­firoiu, Tr. Scorobeţ, E. Stoica, N. Fur­nică. Doi inşi sunt relegaţi pentru Sep­temvrie.* Esamene. Examenele la şcoala ci­vilă de fete de aici s’au început azi. în­ainte de ameazi a’a ţinut esamenul din studiul religiei, funcţionând ca comisar pentru elevele gr.-or. Rev. domn asesor Nicolae Ivan, car’ pentru cele greco cat. en. domn Arseniu Bunea. După studiul religiei s’a urmat la esaminarea din limba franceză, care a durat până la 12 ore a. m. Succesele obţinute la esami­narea din acest studiu au dovedit, că domnişoara directoară E. Petraşcu ur­măreşte cu pricepere şi mult zel propu­nerea limbei franceze. Esamenele din celelalte studii se continuă în zilele aceste. Remarcăm cu aceasta o pasiune frumoasele lucruri fe­meieşti de mână şi desemnele cu creion şi oolori ale elevelor cari au mult gust lucrate şi aranjate formează o drăgălaşă esposiţie. Necrolog. Subsemnaţii cu inima frântă de durere facem cunoscută în­cetarea din vieaţă a mult iubitei noa­stre soţie, mamă, soră, mătuse şi soacră­­ Paraschiva Petruţiu născ. Greavu, care după grele şi îndelungate suferinţe ’şi-a­­ dat nobilul seu suflat în mânile Creato-­­ rului. Sâmbătă în 1/14 Iunie 1902 dimi-­­ neaţa la 3 ore, în al 53-lea an al etăţii,­­ înmormântarea scumpei defuncte s’a f făcut Luni (a doua zi de Rusalii) in ci- i miterul bisericei celei mari din Sălişte.­­ Fie-ţi ţerîna uşoară şi memoria în veci­­ binecuvântată! Nicolae ca soţ; Mărie, I Paraschiva, Ana, Elie, Nicolae şi loan,­­ ca fii şi fiice; Nicolae, ca frate; nepoţii şi nepoatele; Nicolae, loan şi Dumitru, ca gineri, precum şi alte rudenii. • Un nou scriitor. Un tiner şi ta-­­­lentat publicist Vasile Pop, a cărui mo­­­ destie este la înălţimea unui real talent,­­ a dat la lumină un volum de schiţe, fantasii şi nuvelete, purtând sugestivul­­ titlu «Din Ocna Vieţii«. Ne mulţumim deocamdată a-­l sem­nala iubitorilor de literatură. • Premii pentru cultivătorii de car­­tofi. Consiliul judeţului Iaşi a aprobat trei premii de 300, 200 şi 100 lei pentru preoţii şi învâţătorii cari vor contribui la râspândirea culturii cartofilor. Lei 300 se vor prevede in budge­tul judeţ, pe anul financiar 1903 -1904 şi 300 lei în budgetul anului 1904—1905. «­ Promovare. Sâmbătă în 21 n. c. s’a promovat la universitatea din Cluj de doctor în ştiinţele juridice dl Aurel Oprea. Noul doctor este fiiu al Munţi­­lor­ Apuseni. * Cancelarie advocaţială. Dl advo­cat Dr. Mihail Marcus face cunoscut, cum că ’şi-a deschis cancelaria advocaţială în Giula (comitatul Békés), strada Er­dély. Adunarea generală a deapărţ. I. al Astrei, (Braşov) pentru literatura română şi cultura poporului român, este convocată pe 16 (29) iunie a. c., la orele 2 p. m., în biserica gr.-or. ro­mână din Bod cu următorul program: 1. Deschiderea adunării. 2. Ra­portul comitetului despre activitatea în decursul anului espirat 3. Raport despre starea cassei despărțământului. 4 Ale­gerea unei comisiuni pentru censurarea socotelilor presentate de comitet. 5. Ra­portul acestei comisiuni. 6 Fixarea bud­getului pe anul 1902/3. 7. Alegerea a doi membri, cari se represinte despărţămân­tul la adunarea generală a­­ Asociaţiunei­. 8. Propuneri de sine stătătoare. 9. Di­­sertaţiuni. 10. încheierea adunării. Complot în contra Sultanului. La Constantinopole s’a descoperit un complot format pentru asasinarea Sul­tanului. Era vorba de a se pune pe tron prinţul Said-Edhem, varul Sulta­nului. Prinţul a fost arestat. • Pedeapsa pentru conturbarea serviciului divin. Ni se scrie din Dob, comitatul Sătmarului, că judele, care a pedepsit pe părintele George Ardelean, cu 6 luni închisoare şi 400 cor. amendă, pentru că a oprit a se cânta ungureşte In biserica din Dob­a în 12 iunie a pronunţat sentinţa de pedeapsă contra unui ţăran, pentru că a împedecat şi con­turbat pe preot la sfinţirea paştilor, si­­lindu -l să iese din biserică. Şi ce să vezi? Pe când preotul a fost lovit cu maximul pedepsei pentru­ că ’şi-a exer­­citat dreptul seu de preot, pentru ţăra­nul conturbător al serviciului dumne- , zeesc din pedeapsa de 1 an închisoare şi 1000 cor. ce-o prescrie « 190 »’a apli­cat minimul pedepsei: 1 zi închisoare, 20 cor. amendă, 40 cor. spese şi 20 car. spete pentru preotul, care a continuat serviciul sânţirei paştilor. Dreptate un­­gurească!• Congres pedagogic internaţional. Cu opasiunea sărbării jubileului de 200 ani de la întemeiarea Petersburgului pe­dagogii îşi vor ţină congresul lor în Pe­tersburg. Congresul va fi împărţit în trei secţiuni: una literară, una pedago­gică şi una limbistică. La consultări pot lua parte învăţători şi învăţătoare. Vorbirile ne pot ţine în ori­ce limbă, dar­ procesele verbale numai în limba rusească şi franţuzească. Compatrioţii noştri nu vor inter­pela oare pe Goluchovski —­ pentru­ că universala limbă maghiară e ignorată? * Vocabular botanic. Sub titlul »Vocabular botanic« a apărut o prea inte­resantă lucrare datorită dlui Zieh. C Panţu, conservator al colecţiunilor insti­tutului botanic. Lucrarea cuprinde numirile ştienţi­­fice şi populare ale plantelor, în număr de aproape 2000, unele cunoscute deja în literatura esistentă, care altele publi­cate acum pentru ântâia­ oară Pe ici pe colea, autorul a pus şi întrebuinţările ce face Românul de plan­tele cunoscute lui, menţionând în ace­laşi timp şi credinţele populare, cari sunt în legătură cu dînsele. Lucrarea este de cel mai mare folos botaniştilor, silvi­cultorilor, mediciniştilor, farmaciştilor şi va fi de un special interes pentru cei­ ce se ocupă de studiul folklorului român. Concurs pentru studiul istoriei naţionale. Duminecă 21 iunie, a avut loc la Bacău, în localul şcoalei nr. 2 de băieţi, concursul organizat de comitetul «Ligei Culturale«, secţia Bacău, pentru studiul istoriei naţionale. La acest concurs au luat parte elevi de la toate şcoalele publice din localitate. • Al 21-lea. Cassarul »Reuniunii ro­mâne de înmormântare din Sibiiu« a selvit astăzi economului George Drăgan ajutorul statutar pentru răposata sa so­ţie Ana Drăgan, născută Simtion, fost membru al reuniunii. Acesta este al 21-lea cas de moarte în sinul reuniunii. Aeronauţi nenorociţi. In jumă­tatea primă a anului present lista aero­­nauţilor nenorociţi s’a îmbogăţit foarte mult. In 1 Februarie s'a întâmplat ne­­norocirea căpitanului prusian Bartsch v. Siegesfeld, care ’şi-a aflat moartea în apropierea Antwerpenului. In scurt timp după aceasta doi ofiţeri bavarezi ’şi-au frânt picioarele cu ocasia scoborîrii ba­lonului. Iu Maiu trăsnetul a lovit un balon militar, ce se urca peste Lechfeld (Bavaria) şi ’l-a nimicit. In Iunie s’a îne­cat lângă Toulon Vandier, comandantul secţiunii aeronautice franceze militare. Torpedele trimise pentru scăparea lui □’au sosit la timp. Afară de acesta alţi patru aeronauţi ’şi-au aflat moartea: unul în Chicago, unul în Londra, unul în Birmingham şi unul în Lyon Remar­­cabila este catastrofa baronului «Pax, în care a căzut jertfă aeronautul spaniol Savero. Nenorocoasă a fost şi ascensiu­nea lui Santos-Dumont, care deşi în mai multe rînduri­­şi-a condus cu succes ba­lonul dim­agiabil, totuşi în sfirşit a um­blat nenorocos. Mulţi dintre aeronauţi­­şi-au plătit cu vieaţa încercările de a sbura prin aer. Cu toate aceste nimic nu-­i reţine de a-­şi continua într’un stil şi mai mare probele de a stăpâni regiunile mai înalte.9 Cărţi noue. Clădirea şi întocmi­rea şcoalelor poporale. A Xll-a broşură publicată de reuniunea igienică a comi­tatului Sibiiu. Sibiiu 1902. — Die Lehre von der Bewegung tester Körper. Eia Unterrichtsgang auf historischer Grundlage von Carl Albrioh, jun. Sibiiu 1902. — Poesia lui Şerbănescu. Confe­­renţă rostită la ateneele Brăila şi Bucu­reşti de T. C. Djuvara. Estras din Con­vorbiri literare. Bucureşti 1902. — Ein Vorschlag zur Reform der Handelsstatistik von Alois Poliak Viena 1902. — Panegiricul imp. Traian (C. Pli­­­nius C. Secund.) Traducere din latine­şte de Aur. Moşoiu, prof. Ploeşti. Tip. »Lumina« 1902. Preţul 1 lati. V Ştiri mărunte. Comandantul suprem Kitchener pleacă în 23 curent din Gapland spre Anglia. — Ministrul de interne a suspendat din post pe alispanul comitatului Moson şi a ordo­nat cercetare disciplinară în contra lui. Ştiri economice, comerc. industr. jurid. O bancă nouă. Ni­ se trimite spre publicare următorul prospect pentru înfiin­ţarea unei casse de împrumut şi păstrare pe acţiuni în opidul Cohalm (Kohalom-Reps). Convinşi, că un institut de bani, care să procure poporaţiunii noastre agricole cre­ditele necesare şi se desvoarte spiritul de eco­­nomisare, a devenit pentru ţinutul nostru o necesitate urgentă, subscrişii în urma unei înţelegeri comune am decis înfiinţarea unei casse de împrumut şi păstrare, ca societate pe acţiuni sub numele »Economia« în opidul Cohalm. Mărimea capitalului social am fixat-o cu cor. 60.000 împărţit în 600 acţiuni pe nume, de câte cor. 100, rămâne înse în voia adunării generale constituante, ce se va con­­chema la timpul său, să ridice capitalul fun­damental sau să-­l reducă până la valoarea acțiunilor subscrise, ținând cont de rezultatul apelului nostru. Societatea se înființează pe timp nede­terminat. La subscrierea acțiunilor sânt a se plăti 10°/p din valoarea nominală, adecă câte 10 coroane de acţiune şi 2 cor. de fiecare acţiune, odată pentru totdeauna, cu con­­tri­buire spre acoperirea speselor de fondare. Terminele pentru solvirea celorlalte 90°/0 adecă 90 coroane de acţiune se vor fixa de adunarea generală constituantă şi anume tot în rate de câte 10°/* Şi la interval de cel puţin 30 zile. Se pot îuse plăti deodată mai multe rate eventual întreagă valoarea ac­ţiunilor, în care cas se garantează subscrii­­torilor 5°/# interese dela ratele solvite anti­cipativ. Subscrierea acţiunilor se închee la 31 Iulie 1902 st. n. Membrii fundatori îşi reservă dreptul de­ a alege prima direcţiune pe cei dintâi 3 ani în sensul §-ului 183 din legea co­mercială. Cohalm, în 25 Maiu 1902 n. Vomitetul fundator : Iosif Lupp, paroch Stena; loan Buzea, ase­sor opidan, Cohalm; loan Bratea, paroch îl Mateiaş; Sofroniu Roşea, paroch în Ungra, ş. a O listă de subscripţii se află şi în redac­ţia noastră. Târgurile de ţară din Agârbiciu (com. Târnavei-mari) se vor ţină de aici înain­te, cu învoirea ministrului de comerciu, în 14 Aprile şi 31 Octomvrie, în loc de 5 Maiu şi 3 Decemvrie. Sibiiu, Marţi, Vieaţa socială. Petrecere în Lechinţa-săsească. Inteligenţa română din jurul Li­­chinţei săseşti aranjează Dumineci, în 13 Iulie st n. 1902 în »Hotelul opidan« din Lechinţa-săsească o petrecere de vară, începutul la 6 ore seara. Venitul curat este destinat în favorul bisericei gr.-cat. din Herina. In pauză se vor juca »Bătuta«, »Căluşarul« şi »Romanul«. Populaţiunea României în 1901. Colescu, şeful serviciului sanitar din ministerul domeniilor, a înaintat ministrului un raport privitor la mersul populaţiunii din ţară în anul 1902. Din acest raport se constată, că în acel an au fost 240.704 naşteri şi 160.351 morţi. A fost deci un escedent de 80.353 născuţi faţă cu decesele. Anul 1901, după 1900 e cel mai satis-­­­facător din ultimii cinci ani, în privinţa po­pulaţiunii. In 1900 populaţia ţărei a crescut cu 88699 suflete. Ţinând seama de acel spor, precum şi cel de 80.353 din anul 1901, găsim că po­pulația totală a ţarei la începutul anului 1902 a fost de 6.081.402 locuitori Bine­înțeles, că aceasta cifră se găseşte adăogând sporul celor doi ani la datele recensământului gene­ral din Decemvrie 1899. In 1901 sporul poporului a fost mai mic decât cel din 1900 din causa marei mor­talităţi. In anul precedent au murit 163,354 per­soane, cu 14.207 mai mult ca în 1900. TRIBUNA Producerea şi întrebuinţarea un­tului pe lume. Europa, America-de-nord şi Australia au 64 milioane de vaci, cari dau 2,650,000.000 de kilogr. de unt și brânză pe an, în valoare de nouă miliarde și jumătate cor. Statele­­ Unite stau în frunte cu 16 milioane de vaci, cari dau 610,000.000 klgr. de unt; Rusia cu 10 milioane de vaci dă­­ 350,000.000 de klgr.; Germania cu 9 milioane­­ dă 300,000.000 de klgr.; Austria cu 6 mili­­­­oane, 170,000.000 dă klgr. şi Francia cu 5­0 milioane, 200,000.000 klgr. de unt; Anglia­­ cu 4 milioane de vaci, dă 200 milioane de klgr. Inse în fruntea țerilor consumătoare e ! Anglia, care întrebuințează 14 klgr. de cap de locuitor pe an; Australia vine apoi cu 12 klgr. Belgia cu 11 klgr. 50 Sviţera cu 11 klgr., tot atâta Canada, Danemarca vine apoi cu 10 klgr. Suedia cu 9 şi Statele­ Unite cu 9 klgr. I Francia cu 8 klgr. In Portugalia, Spania,­­ Italia consumaţia cade la 3 klgr. de cap pe an In Francia, Anglia, Germania şi Svi­ţera consumaţia merge crescând. Mine noile In munţii Sucevei, lângă Broşteni, s’au descoperit mine bogate de fer, proprietatea unor ţărani răzeşi. 11/24 Iunie 1902 Monopolul tutunului a adus statu­lui în pătratul prim al acestui an un venit de 23 mii. 638.103 cor. 8 bani. In timpul ace­sta s’au vândut 116 mii. 605.262 pachete de tutun, 118 mii. 620.571 ţigări şi 247 mii. 512.250 ţigarete. IM le îi oclimafie. Au apărut: Memoriu despre sta­rea Moldovei la 1787 de contele Hau­­teville. Ed. Acad. Române. Bucureşti, 1902. E memoriul presentat de Haute­­ville, fost secretar al domnului Moldo­vei Alexandru Mavrocordat, principelui Alexandru Ipsilante. Manuscriptul ine­dit a fost dăruit de M. Sa Regele Ca­rol Academiei. Documente privitoare la trecutul Românilor din Şchei (1784—1810), pu­blicat de Dr. Sterie Stinghe. Volum. II. Brașov. Documentele cuprinse în acest volum sânt de un deosebit interes, mai ales dacă considerăm faptul, că archiva consistorului din Sibiiu a fost nimicită în a. 1848 prin revoluţionarii maghiari. Documentele se referă la timpul păsto­ririi episcopilor Nichitiei şi Adamovici şi la al vicarilor Popovici şi Huţovici. Poveţe despre grădinile de legumi, de V. M. Cogălniceanu, Bucureşti, 1902. E cărticica a XXIII din biblioteca po­porală a administraţiunii domeniului co­roanei, de aceeaşi mare valoare pentru ţărani şi cei-ce trăesc cu ei, ca şi cele premergătoare. Trei istorioare morale, de I. Bota, înv. Budapesta, 1902. Broşura 3—4 din biblioteca »Poporului român«. Preţul 40 bani. Călătoriile pa­tria­rch­ului Ma­­cane de Antiochia în ţările ro­mâne {1653—1658), tesă pentru licenţă în istorie, de Emilia Cioran. Bucureşti, stabilimentul grafic I. V. Socec. * „Istoria literaturii române în secol, al XVIII. (1688—1821)“, de N. Iorga, prof. la univers, din Bucureşti. Vol. I. (550 pag.) Epoca lui Dimitrie Cantemir. — Epoca lui Chesarie de Rîmnic. Bu­cureşti, 1901. Preţul întregei lucrări (3 volume) 20 lei. Vol. II. Epoca lui Petru Maior, are următorul cuprins : Curentele şi influenţele. — Isto­riografia cronicarilor în principate. — Şcoala de renovaţie a istoricilor din Ardeal. — Studiile asupra limbii, filo­logii din principate şi din Ardeal. — Le­găturile noue culturale între Ardeal şi principate. — Istoricii de transiţie în acestea. — Literatura religioasă. — In­fluenţa apuseană în literatura beletri­stică şi ştiinţă. Noue genuri literare. — Triumful spiritului nou: Asachi şi Lazăr. Escursuri. Cronicele moldovene înainte de 1688. — O istorie româ­nească a Crăiei Ungureşti. — Cronicile muntene înainte de 1688. — Alcătuitorii de condici. Preţul unui volum 5 lei. Mormântul lui Bărnuţ. Institutul nostru a scos în editură cărţi poştale ilustrate cu mormântul lui Bărnuţ la Bocşa-română. Cărţile poştale împo­dobite cu acest monument naţional sunt foarte frumoase. Atragem atenţiunea amatorilor de cărţi ilustrate asupra lor. In ori­ce pas facem un lucru bun şi românesc, dacă răspândim astfel de cărţi, cu ilustraţii naţionale, în loc de-a trimite la cunoscuţi ilustrate cu subiecte străine, adese­ori fără gust. Ilustratele cu mormântul lui Băr­nuţ costă bucata 6 bani (3 or.). Vân­zătorilor să dă rabat cuvenit * Douăsprezece cântece de şcoală. A apărut: Douăsprezece cântece de şcoală pentru 2 şi 3 voci egale, de Ti­­moteiu Popovici, prof. de musică la semin. »Andreian«. Caetul I. Preţul 50 fii. Sibiiu 1901. Editura librăriei archid. Dl T. Popovici a constatat lipsa de colecţii de cântece pentru şcoalele noastre primare şi medii. Din acest motiv s’a decis a publica o astfel de colecţie de cântece pentru 2 şi 3 voci şi în broşuri (caiete) cu preţ mic, ca să se poată pro­cura uşor. Cu această ocazie dl Popovici face apel mai ales la domnii învăţători, cari propun şi cântările în şcoala, &g­ri tri­mită melodii (cu deosebire poporale şi nepublicate în alte colecţiuni), din cari eventual dispun şi sânt potrivite pentru şcoală, indicând pe lângă text şi nu­mele precis al trimiţătorului, respective originea melodiei. „Cultura cânepii şi a inu­lu­i de V. S. Moga. Bucureşti, 1901. A apărut: »Estras din istoria regimentului de infanterie pes. şi regesc nobil de Probszt, nr. 51« pre­lucrat de căpital Max Maendl, tradus de maiorul S. Blasiu. O broşură de 50 pag. tipărită la »Tipografia«, sec. pe alţii în Sibiiu. * Cărţi noue. Alcătuirea unei gos­podării rurale, lucrată după programa şcoalelor normale de învăţători şi a se­­ravnariilor, de Vasile S. Moga Ed. II. Cu peste 100 figuri. Bucureşti. Ed. C. Sfetea, Strada Lipscani, 96, 1902. Preţul 3 lei. O parte, care va face nepreţuite servicii nu numai plugarilor cărturari, dar­ şi învăţătorilor în şcoalele de re­petiţie. In editura librăriei Ciurcu, Braşov, au apărut următoarele părţi nouă: 1. Hanul Tătarilor şi fiiul seu, de Maxim Gorohi, traducere de I. C. Panţu. Preţul 10 bani. 2. Florin, poveste in versuri de S. Cujbă. Preţul 16 bani. 3. Opt piese teatrale pentru şco­lari şi şcolăriţe. Dialoguri şi triloguri de Maria Drăgan, învăţătoare. Preţul 40 bani. 4. Ruga de la Chişereu, comedie poporală într’un act cu cântece şi joc, de Iosif Vulcan. Nr. 9 din biblioteca teatrală. Preţul 40 bani. — Cântări liturgice (liturgia Sfân­­tului loan Chrisostom), pompusă pentru cor de copii (în 3 voci) de Timoteiu Po­­povici, prof. sem., Sibiiu. Se capătă la autor cu preţul de 3 cor. şi 10 bani porto. — Polieleul cu pripelele şi psalmii cei aleşi. Estras din cărţile bis. prin A. Minişan, învăţ. Arad 1902. Preţul 30 bani. — A treia carte de cetire pentru anul 3 şi 4 de şcoală, de Mai mulţi prieteni ai şcoalei. Ed. II. Ed. libr. Ciurcv. Brasia (?) 1902. Preţul 1 col. 30 bani. * Pag. 423 Tablouri românești La administrația »Tribunei« se află de vănzare următoarele tablouri, cari fac podoaba ori-cărei case românești: Portretul Metropolitului An­drem baron de Şaguna . . oor.­­—.40 Portretul Metropolitului Sterea Şuluţiu.............................. » —.40 Portretul profesorului Grego­riu Silaşi.......................... » -.30 Prefectul Avram Iancu în frun­tea oştirii.......................... » —.40 Portretul 11. Sale dlui Dr. D. Radu, episcopul Lugojului » -.30 Catedrala din Blaj .... • » —.80 Romanţe şi cântece de Heine. Traducere in versuri de St. O. Iosif. Bucureşti, edit. libr. H. Steinberg. Pre­ţul 2 lei. • Higiena sau cartea sănătăţii, ma­nual pentru şcoalele poporale, de Dr. St. Erdélyi, medic în Orăştie. Blaj, 1900. Preţul 30 bani. * Moş Călin, novelă de Dorin. Bu­dapesta, 1901. Tipografia L. Kram­mer, Csömöri-ut 44. Preţul 20 bani. So»iţt im »Ibimi. La 23 Iunie n. 1002. Hotel »împăratul Romanilor a Schramm, intend., Priedrich, com. Cluj­­ Pisny, corn. Ba­­tonia; Mangra, vicar Oradea-mare ; Gado, intr. Petroşeni; Kraut, fahr. Haida; d-na Badics şi fiiul, B.­Ciaba; d-na Graeser, Mediaș; Dulosko­­vich, Ungvar; d-na Nemes și fiica, Alba-Iulia. Hotel »Neurihrer« : Kramer, red. Timişoara; Magdar, lt. Elisabetopol, Soheuthauer, subit. Iablonka; Freiwirth, corn. Viena; Neuhaus, corn. Budapesta; Melzer, com. Berlin. Hotel *Meltter*: Gyalay, Bogata-rom.; Wonner, cârc. Schuster, notar Chirper; Manossy, ing. Zălani; Iordache, înv., Popa, preot Săcâ­­date ; Papp şi fam., not. Apahida; Şerban şi so­ţia, not. Voila; Melzer, not. Pentru redacţie şi editură responsabil: George Mohan. Proprietar: Pentru »Tipografia«, socie­­tate pe acţiuni: Josif Marsch­all. Stabiliment de hydrotherapie „Wällischhof“. Staţiunea de tren Brunn, Maria - Enzersdorf, 30 minute departe de Viena. —= Aranjament modern, preţuri moderate =­(medicul, folosirea băilor, locuinţă, provisiunea în­treagă 21—32 fl. la săptămână, a măsurat locuinţei). Cu prospecte şi informaţiuni detailate stă la disposiţie în public direcţiunea stabilimen­tului şi medicii. 229 1 Br. Lazar Popovici, Dr. Ittarius Sturza, medic consiliar, medic dirigent în Viena XV., Wallischhof p.­­ Maria- Mariahilferstrasse 136. Enzersdorf bei Wien. » eoccoosooooooog

Next