Tribuna, aprilie 1930 (Anul 3, nr. 102-105)
1930-04-06 / nr. 102
Pag. 2 de deces, cotizaţie (se socotesc depuneri) se pot ridica de către urmaşi. Voluntarii P. Neagu şi Gh. Bucureşteanu, au întrebat pe preşedinte, dacă s'a primit vreo sumă de bani dela vechiul comitet al despărţământului Uniunii. La răspunsul negativ al preşedintelui, membrii au autorizat comitetul, de a provoca pe fostul preşedinte (care este în corn. Hunedoara) și pe secretar (care este în Lupeni) în special și în general pe fostul comitet, de a justifica cheltuelile făcute în sumă de 157.515 lei pentru care nu este nici un act justificativ. * * * In ziua de 22 Martie 1925, Uniunea foştilor Voluntari desp. Lupeni a ales preşedinte activ în persoana dlui I. Onescu. Cassier a fost ales dl I. Miriuţa. Am ocupa de prisos spaţiul în ziarul nostru, dacă am arăta activitatea care a fost atunci. Destul că Soc. Lupeni, pentru a încuraja U. F. V. a dat spre exploatare, desp. Lupeni, o carieră de piatră. Astfel au fost angajaţi muncitori pentru această exploatare. Soc. Lupeni cumpăra piatra şi-o plătea regulat şi omeneşte (nu cum plăteşte statul, cazul Năsturaş). S-au încasat în mai multe rânduri câte 20000—30000 lei. Din aceşti bani au fost plătiţi muncitorii şi spesele de exploatare. Atât doar, că despre banii primiţi cât şi despre statele de plată pentru muncitorii angajaţi, nu se găseşte nici un act Se mai spune că linişunea dispunea de un »Liber de depunere« despre soarta căruia încă nu se ştie nimic. S-au cumpărăt cărţi, cari nu se găsesc, (ex. „20 luni în Siberia“ de Voicu Niţescu, care a costat 200 lei). Pentru o simplă călătorie la Deva se încasa 1000 lei. Ştiind truda cu care se câştigă banul „în praf şi fum“, specialitatea regiunii Valea Jiului, ne asociem membrilor, cari cer să se justifice suma de 157.499 lei, bani ce s'au încasat și din cari s'au făcut multe cheltueli, cari nu sunt justificate. Există și un registr de cassă. Acest registru însă, nu are foile numerotate și nu este sigilat. S'au rupt din el 13 foi. Pe aceste file — volante — s'a complectat ulterior, fără nici o noimă — intratele — şi — eşitele — băneşti. Astfel, pe faţa unei file sunt toate intratele şi pe vreo 3 feţe a altor 3 foi volante, sunt dotate cheltuelile. De aceea, acei doui membrii cari au interpelat în această cauză, au primit asocierea şi aprobarea unanimă, pentru a se cere lămurirea asupra propriilor lor bani. Sperăm totuşi că, fostul Preşedinte şi mai ales cassierul care se află în Lupeni, nu vor întârzia cu justificarea sumei chel Discursul Dlui ţinut în şedinţa D. dr. N. LUPU arată, că în ultimele zile s’au întâmplat o serie de evenimente. D. Maniu, în şedinţa precedentă s’a ocupat de o parte dintre ele, războindu-se cu adversari absenţi. D. ministru Vfilifi. Te au pe d-ta procurist. D. dr. N. LUPU. Dacă te laşi soma să dovedeşti aceasta, n’ai s’o poţi face. Dv. aţi dus tratative de contopire cu liberalii în 1923. In ultimele zile, partidul dv. a fost lovit subit de paralizie generală. Şi primul simptom a fost pierderea memoriei. Pe cine vrea Dumnezeu să prăpădească, îi ia mai întâi minţile. Aţi luat o măsură ilegală, împotriva Constituţiei, confiscând toate ziarele pentru că au publicat în rezumat desbaterile congresului partidului poporului. Desigur, că nu admit ofense la adresa Regenţei şi nici discuţii în chestie închisă. Dar dv., ca să stârpiţi şoarecii, aţi dat foc morii. Dar în 1926, dv. într'o şedinţă de comitet n’aţi conchis, că actul dela 4 Ianuarie e succeptibil de revizuire ? Eraţi sinceri, când aţi spus lucrul acesta, s’au aţi şantajat în chip meschin Coroana? Şi într’un caz şi în altul sunteţi vinovaţi. In opoziţie vă plângeaţi de confiscarea ziarelor şi de restrângerea libertăţii. Desigur, ziarele confiscate se vor adresa justiţiei. D. PAMFIL ŞEICIORU. Un proces ca acesta cere atâta pierdere de timp, câ ziarele renunţă. D. dr. N. LUPU: Da, se poate. Dar ştim noi, ce aranjamente se pot face cu cele 150 mii. de la ordinea publică. Suspendarea şi orice măsuri de jugulare a libertăţii presei nu ajută la nimic. Presa, trebue respectată complet în libertatea ei, pentru că numai din discuţiunile la lumină a ideilor, ese adevărul, — la întuneric se tratează crima, ignoranţa şi turpitudinea. Şi nu tocmai dv., care aţi ajuns la putere în mare parte datorită sprijinului, acestei prese, trebuia să o juguiaţi. Dacă nu dintr’un sentiment de respect al Constituţiei, al tradiţiei de partid, măcar dintr’un sentiment de gratitudine, nu trebuia să o loviţi, cum aţi lovit-o. D. Dr. N. LUPU. fi spus că juridiceşte el a făcut un act de guvernământ şi nu poate fi condamnat. I uite, evitând astfel, plecarea Uniunii pe drumul legii, pentru a desvălui şi a reda publicului astfel de lucruri, cari se petrec tocmai acolo unde trebue să existe, mai multă cinste și mai multă solidaritate ca oriunde. Cor. Buletinul Camerei Dr. N. LUPU din 26 Martie fi mai invocat nu ştiu ce jurisprudenţă a Casaţiei, este inutil să vă arăt că orice jurisprudenţă, fie a Casaţiei, fie a Casaţiei în secţiuni unite, nu este valabilă şi nu poate infirma Constituţia, care nu admite nici o excepţiune şi vă desfid să-mi arătaţi undeva un text de Constituţie în care în baza unui act de guvernământ, dumneata să fi îndreptăţit să iei asemenea măsuri. Ceva mai mult, fi sfidat pe judecătorul care va îndrăzni să-l condamne. Cum se chiamă această ameninţare din gura preşedintelui Consiliului, din fruntea unei bănci ministeriale, asupra judecătorului care mâine va avea să se pronunţe? fi mai spus d-sa că politiceşte el este îndreptăţit să ia orice măsuri. O argumentare simplă şi simplistă. Domnul Maniu care este cam tardiv în manifestări, a găsit prilejul ori ca după o săptămână de zile să răspundă la dovezile sdrobitoare pe care le-am adus aci, în privinţa modului neregulat, ilegal şi abuziv în care s’au făcut alegerile în Capitală. Era aici tot timpul, am adus certificate dela judecători, am adus sute de cărţi furate, o silabă, un muşchi de pe faţa lui nu i s’a mişcat, să facă măcar o vagă promisiune că în faţa acestor dovezi zdrobitoare va lua o măsură. Imponderabilii politici. Ori, nu mai departe decât Duminica trecută s’au întâmplat câteva fenomene reflexe ale opiniei publice cari vă pot da indicaţiuni mai mult decât majorităţi de 70 la sută ale corpului electoral, pe cari le invoca d. Maniu ca să justifice măsura sa, fiu fost două congrese de partide. Eu nu vorbesc de ele: adversari politici; patima politică te face să vezi că tot ce face adversarul este rău. S-au întâmplat d-lor trei moţiuni : Una a sindicatului ziariştilor din Bucureşti, care ridică protestul său hotărît împotriva acestui atentat la libertatea presei. Disociaţiunea generală a presei în România constată cu o vie îndurerare că acest proiect de lege aduce grave atingeri libertăţii presei. Sindicatul corpului didactic a protestat vestejind cu energie măsura justificată prin nimic a confiscării ziarelor. Delegaţii şi reprezentanţii a 50 de mii de membri ai corpului didactic adunaţi toţi atât în Capitală şi tot Duminică şi în toate oraşele vestejesc purtarea guvernului, dau afară pe deputaţii profesori care erau acolo. S’a întâmplat tot Duminică un fapt nemaipomenit chiar în viaţa plină de arbitrar a politicei române. Reprezentanţii tuturor negustorilor din ţară, corporaţiune care reprezintă sute şi mii de oameni s’au adunat într'un congres. Congresul nu era politic. I-aţi oprit.... Cel mai mare alarmist. Ei bine, manifestarea celei mai importante corporaţiuni, a negustorilor, s-a găsit guvernul dv. să o oprească ? ! Pentru motivul că stârneşte alarma? Ei bine ştiţi d-voastră care este cel mai mare alarmist, uite-l colo, e domnul Grigore Gafencu, care cu o persistenţă tenace şi diabolică publică în Argus în fiecare zi câte cinci pagini de falimente (ilaritate). D. DR. N. LUPU E un fapt foarte trist, că d. Maniu a tratat de inconştient pe şeful partidului liberal. Eu, domnilor, sunt obligat, ca om cu răspundere, să-mi fac judecata în sufletul meu asupra tuturor, să iau de la un om şi ce este bun şi ce este rău şi fiţi dv. siguri că nu toţi din dv. sunteţi plini numai de calităţi, şi nu domnul Vintilă Brătianu sau ceilalţi sunt plini de defecte. In orice caz Ion Brătianu, bătrânul, Ion Brătianu, celălalt precum şi domnul Vintilă Brătianu au fost dintre cei dintâi pe care dv. îi ştiţi foarte bine că şi-au pus tot sufletul şi toată energia lor în decursul veacului trecut, pentru ca să ţină treaz şi să ajute sentimentul naţional, care astăzi ne-a adus aici. In grădina de la Florica este o biserică a lui Horia, care există acolo şi nu puteţi să contestaţi sentimentul naţional nimănui nici celui mai puternic dintre adversarii dv. Voiţi să combateţi bolşevismul din Basarabia cu legi împotriva alarmisului ? Ce greşeală! In această atmosferă, pe nesimţite, la întuneric ne pomenim deodată cu un proect de lege „Pentru apărarea liniştei şi creditului ţării“, care în esenţă e proectul de lege pentru apărarea onoarei. D. Madgearu se prezintă cu acest proect. Inutil să mai arăt că acest proect calcă fundamental toate principiile din art. 25 din Constituţie. Gafele D°lui Madgearu Aţi pomenit de legea Mârzescu. Dar vă amintiţi cum aţi criticat-o. TRIBUNA No. 102