Tribuna, aprilie 1930 (Anul 3, nr. 102-105)

1930-04-06 / nr. 102

Pag. 2 de deces, cotizaţie (se socotesc depuneri) se pot ridica de către urmaşi. Voluntarii P. Neagu şi Gh. Bucureşteanu, au întrebat pe preşedinte, dacă s'a primit vreo sumă de bani dela vechiul co­mitet al despărţământului Uniunii. La răspunsul negativ al pre­şedintelui, membrii au autorizat comitetul, de a provoca pe fos­tul preşedinte (care este în corn. Hunedoara) și pe secretar (care este în Lupeni) în special și în general pe fostul comitet, de a justifica cheltuelile făcute în su­mă de 157.515 lei pentru care nu este nici un act justificativ. * * * In ziua de 22 Martie 1925, Uniunea foştilor Voluntari desp. Lupeni a ales preşedinte activ în persoana dlui I. Onescu. Cas­­sier a fost ales dl I. Miriuţa. Am ocupa de prisos spaţiul în ziarul nostru, dacă am arăta activitatea care a fost atunci. Destul că Soc. Lupeni, pentru a încuraja U. F. V. a dat spre exploatare, desp. Lupeni, o carieră de piatră. Astfel au fost angajaţi muncitori pentru această exploatare. Soc. Lupeni cumpăra piatra şi-o plă­tea regulat şi omeneşte (nu cum plăteşte statul, cazul Năsturaş). S-au încasat în mai multe rân­duri câte 20000—30000 lei. Din aceşti bani au fost plătiţi munci­torii şi spesele de exploatare. A­tât doar, că despre banii primiţi cât şi despre statele de plată pentru muncitorii angajaţi, nu se găseşte nici un act Se mai spune că liniş­unea dispunea de un »Liber de depunere« despre soarta căruia încă nu se ştie nimic. S-au cumpărăt cărţi, cari nu se găsesc, (ex. „20 luni în Siberia“ de Voicu Niţescu, care a costat 200 lei). Pentru o simplă călăto­rie la Deva se încasa 1000 lei. Ştiind truda cu care se câştigă banul „în praf şi fum“, speciali­tatea regiunii Valea Jiului, ne asociem membrilor, cari cer să se justifice suma de 157.499 lei, bani ce s'au încasat și din cari s'au făcut multe cheltueli, cari nu sunt justificate. Există și un registr de cassă. Acest registru însă, nu are foile numerotate și nu este sigilat. S'au rupt din el 13 foi. Pe aceste file — volante — s'a complectat ulterior, fără nici o noimă — in­tratele — şi — eşitele — bă­neşti. Astfel, pe faţa unei file sunt toate intratele şi pe vreo 3 feţe a altor 3 foi volante, sunt dotate cheltuelile. De aceea, acei doui membrii cari au interpelat în această cauză, au primit aso­cierea şi aprobarea unanimă, pentru a se cere lămurirea asupra propriilor lor bani. Sperăm totuşi că, fostul Pre­şedinte şi mai ales cassierul care se află în Lupeni, nu vor întâr­zia cu justificarea sumei chel­ Discursul Dlui ţinut în şedinţa D. dr. N. LUPU arată, că în ultimele zile s’au întâmplat o serie de evenimente. D. Maniu, în şedin­ţa precedentă s’a ocupat de o parte dintre ele, războindu-­se cu adver­sari absenţi. D. ministru Vfilifi. Te au pe d-ta procuri­st. D. dr. N. LUPU. Dacă te laşi soma să dovedeşti aceasta, n’ai s’o­­ poţi face. Dv. aţi dus tratative de conto­­pire cu liberalii în 1923. In ultimele zile, partidul dv. a fost lovit subit de paralizie gene­rală. Şi primul simptom a fost pier­derea memoriei. Pe cine vrea Dum­nezeu să prăpădească, îi ia mai întâi minţile. Aţi luat o măsură ile­gală, împotriva Constituţiei, confis­când toate ziarele pentru că au publicat în rezumat desbaterile con­gresului partidului poporului. Desi­gur, că nu admit ofense la adresa Regenţei şi nici discuţii în chestie închisă. Dar dv., ca să stârpiţi şoa­recii, aţi dat foc morii. Dar în 1926, dv. într'o şedinţă de comitet n’aţi conchis, că actul dela 4 Ianuarie e succeptibil de re­vizuire ? Eraţi sinceri, când aţi spus lucrul acesta, s’au aţi şantajat în chip meschin Coroana? Şi într’un caz şi în altul sunteţi vinovaţi. In opoziţie vă plângeaţi de con­fiscarea ziarelor şi de restrângerea libertăţii. Desigur, ziarele confis­cate se vor adresa justiţiei. D. PAMFIL ŞEICIORU. Un pro­ces ca acesta cere atâta pierdere de timp, câ ziarele renunţă. D. dr. N. LUPU: Da, se poate. Dar ştim noi, ce aranjamente se pot face cu cele 150 mii. de la or­dinea publică. Suspendarea şi orice măsuri de jugulare a libertăţii presei nu aju­tă la nimic. Presa, trebue respecta­tă complet în libertatea ei, pentru că numai din discuţiunile la lumi­nă a ideilor, ese adevărul, — la în­tuneric se tratează crima, ignoran­ţa şi turpitudinea. Şi nu tocmai dv., care aţi ajuns la putere în mare parte datorită sprijinului, acestei prese, trebuia să o juguiaţi. Dacă nu dintr’un sentiment de respect al Constituţiei, al tradiţiei de partid, măcar dintr’un sentiment de grati­tudine, nu trebuia să o loviţi, cum aţi lovit-o. D. Dr. N. LUPU. fi spus că ju­­ridiceşte el a făcut un act de gu­vernământ şi nu poate fi condam­nat. I uite, evitând astfel, plecarea Uni­unii pe drumul legii, pentru a desvălui şi a reda publicului astfel de lucruri, cari se petrec tocmai acolo unde trebue să existe, mai multă cinste și mai multă solidaritate ca ori­unde. Cor. Buletinul Camerei Dr. N. LUPU din 26 Martie fi mai invocat nu ştiu ce juris­­prudenţă a Casaţiei, este inutil să vă arăt că orice jurisprudenţă, fie a Casaţiei, fie a Casaţiei în sec­ţiuni unite, nu este valabilă şi nu poate infirma Constituţia, care nu admite nici o excepţiune şi vă des­fid să-mi arătaţi undeva un text de Constituţie în care în baza unui act de guvernământ, dumneata să fi îndreptăţit să iei asemenea măsuri. Ceva mai mult, fi sfidat pe ju­decătorul care va îndrăzni să-l con­damne. Cum se chiamă această a­­meninţare din gura preşedintelui Consiliului, din fruntea unei bănci ministeriale, asupra judecătorului care mâine va avea să se pronunţe? fi mai spus d-sa că politiceşte el este îndreptăţit să ia orice mă­­suri. O argumentare simplă şi simplistă. Domnul Maniu care este cam tardiv în manifestări, a găsit pri­lejul ori ca după o săptămână de zile să răspundă la dovezile sdrobi­­toare pe care le-am adus aci, în privinţa modului neregulat, ilegal şi abuziv în care s’au făcut alege­rile în Capitală. Era aici tot timpul, am adus certificate dela judecători, am adus sute de cărţi furate, o silabă, un muşchi de pe faţa lui nu i s’a mişcat, să facă măcar o vagă promisiune că în faţa acestor dovezi zdrobitoare va lua o măsură. Imponderabilii politici. Ori, nu mai departe decât Du­minica trecută s’au întâmplat câte­va fenomene reflexe ale opiniei pu­blice cari vă pot da indicaţiuni mai mult decât majorităţi de 70 la sută ale corpului electoral, pe cari le invoca d. Maniu ca să justifice mă­sura sa, fiu fost două congrese de par­tide. Eu nu vorbesc de ele: adver­sari politici; patima politică te face să vezi că tot ce face adversarul este rău. S-au întâmplat d-lor trei mo­ţiuni : Una a sindicatului ziariştilor din Bucureşti, care ridică protestul său hotărît împotriva acestui aten­tat la libertatea presei. Disociaţiunea generală a presei în România constată cu o vie în­durerare că acest proiect de lege aduce grave atingeri libertăţii pre­sei. Sindicatul corpului didactic a protestat vestejind cu energie mă­sura justificată prin nimic a con­fiscării ziarelor. Delegaţii şi repre­zentanţii a 50 de mii de membri ai corpului didactic adunaţi toţi atât în Capitală şi tot Duminică şi în toate oraşele vestejesc purtarea gu­vernului, dau afară pe deputaţii profesori care erau acolo. S’a întâmplat tot Duminică un fapt nemai­pomenit chiar în viaţa plină de arbitrar a politicei române. Repre­zentanţii tuturor negustorilor din ţară, corporaţiune care reprezintă sute şi mii de oameni s’au adunat într'un congres. Congresul nu era politic. I-aţi oprit.... Cel mai mare alarmist. Ei bine, manifestarea celei mai importante corporaţiuni, a negusto­rilor, s-a găsit guvernul dv. să o oprească ? ! Pentru motivul că stâr­neşte alarma? Ei bine ştiţi d-voastră care este cel mai mare alarmist, uite-l colo, e domnul Grigore Gafen­­cu, care cu o persistenţă tenace şi diabolică publică în Argus în fiecare zi câte cinci pagini de falimente (ila­ritate). D. DR. N. LUPU E un fapt foarte trist, că d. Ma­niu a tratat de inconştient pe şeful partidului liberal. Eu, domnilor, sunt obligat, ca om cu răspundere, să-mi fac judecata în sufletul meu asupra tuturor, să iau de la un om şi ce este bun şi ce este rău şi fiţi dv. siguri că nu toţi din dv. sunteţi plini nu­mai de calităţi, şi nu domnul Vintilă Brătianu sau ceilalţi sunt plini de de­fecte. In orice caz Ion Brătianu, bă­trânul, Ion Brătianu, celălalt precum şi domnul Vintilă Brătianu au fost dintre cei dintâi pe care dv. îi ştiţi foarte bine că şi-au pus tot sufletul şi toată energia lor în decursul vea­cului trecut, pentru ca să ţină treaz şi să ajute sentimentul naţional, care astăzi ne-a adus aici. In grădina de la Florica este o biserică a lui Horia, care există acolo şi nu puteţi să contestaţi sentimentul naţional nimănui nici celui mai pu­ternic dintre adversarii dv. Voiţi să combateţi bolşevismul din Basarabia cu legi împotriva alar­­misului ? Ce greşeală! In această atmosferă, pe nesim­ţite, la întuneric ne pomenim deodată cu un proect de lege „Pentru apă­rarea liniştei şi creditului ţării“, care în esenţă e proectul de lege pentru apărarea onoarei. D. Madgearu se prezintă cu a­­cest proect. Inutil să mai arăt că a­­cest proect calcă fundamental toate principiile din art. 25 din Constituţie. Gafele D°lui Madgearu Aţi pomenit de legea Mârzescu. Dar vă amintiţi cum a­ţi criticat-o. TRIBUNA No. 102

Next