Tribuna, noiembrie 1931 (Anul 4, nr. 26-29)

1931-11-01 / nr. 26

Pag. 2 ricol. E o măsură de prevedere care se impunea şi care nu poate fi decât binevenită. Trecutul glorios al băncii „Albina“ e suficientă garanţie şi pentru criza de azi. Un comunicat al băncilor ar fi totuşi binevenit! Cetăţenii să fie liniştiţi căci totul va reveni la normal. iarăşi căzui Pănoiu In atenţia dnui general Ecconomu. Intr'unul din numerele trecute* ale ziarului nostru am demascat abuzurile plutonierului major, Şte­fan Pănoiu, de la fCentru de ins­trucţie al cavaleriei, atrăgând a­­tenţia dlui general comandant al Corpului de armată asupra aces­tui caz, cerând totodată ca să fie sesizat Consiliul de războiu. Se­­sizându-se Consiliului de războiu, s‘au făcut cercetările preliminare, ascultânduse de zeci de martori propuşi de noi, cari au dovedit că cele scrise în ziarul nostru au fost adevărate. In urma acestora s‘a deschis acţiune publica în contra numitului. Intre timp însă numitul a fost mutat disciplinar la Regiul 4 Roşiori din Bucureşti. Această mutare a fost o măsură salutară căci fiind mutat din garnizoană nu mai putea teroriza nici influ­enţa martorii.­­ Aflăm însă că persoane cu oarecare situaţie din servi­ciile armatei au intervenit la Ministerul Armatei ca numitul să fie mutat „la cerere“ în Regiul 16 Călăraşi nou înfiinţat în Sibiu, cerere care i-a şi fost aprobată! Odată mutarea aprobată în 16 Călăraşi aflăm că s-au făcut alte intervenţii ca acelaş Pănoiu să fie detaşat la Escadronul din Făgăraş al Regtului 16 Călăraşi, pentru a şi putea continua ope­raţiunile frauduloase. În acelaş timp un martor principal — care-l acuza mai mult — a fost îne­­­ninţat cu mari mizării din partea unui superior dacă va menţine declaraţia făcută la Consiliului de Războiu! Aducem la cunoştinţa dlui gen. Economu, cele de mai sus cu rugămintea să ordone o severă anchetă în această chestiune şi pedepsirea vinovaţilor, dispunând totodată mutarea numitului pluto­nier major în altă garnizoană — cât mai îndepărtată — pentru ca justiţia militară să-şi poată con­­tinua cercetările nestingherită de nimeni! Cerem aceasta în inte­resul bunului renume al armatei şi sperăm că se va face, altfel vom fi nevoiţi a desvălui lucruri neplăcute . Sphinx în forme de râ­u \\2 kg.isispol o puneau în comerţ. Negustorii s-au gândit că ar fi mai bine sa­cr­i şi falsifice marfa spre a câştiga mai mult şi în acest scop au cumpărat deja fabrica „Annyion“ un sac de făina de cartofi (scrobeala) pu­nând în fecare cantitate de 50 kg. drojdie câte 5 kg. scrobeala plus 10 iitri apă sporindu-şi ast­fel cantitatea cu 30 pr. Preţul drojdiei în comerţ era de 68 lei kg. di faina de cartofi numai 5 iei kg. astfel că pentru ie­ a­re 5 kg. d- faina de cartofi cari îi costau 25 Iei plus 10 litri apa ei încasau 1020 iei. Negustorii perciunaţi nu s‘au gândit la sânâtatea publica, ei urmă rea­u numai “gheşeftul* pe care l-au şi gâsit, căci au fost descoperiţi de di controlor de fabri­i A. Kheul şi Nicolae Va­­siu, agent da contr­ol de la Acţia f nanciară, care le-a încheiat pro­­ces-verbal de contravene, corn­fiscându-Ie mirfa afhia în de­pozit în greutate de 73 kg. şi 18 kg. scrobeaia obi gându-1 la plata lexei de 1456 iei plus amenda de 8736 iei plus amenda preă­­zutâ de Sega dela 50 .200.000 lei pe care o va stabili Ministe­rul de Finanțe, câruia urmează a se înainta dosarul. Fauni­le alimente Indivizii Samuel şi Farkas se ocupau cu comerţul de droj­die de bere (drojdiuţa) pe care o priviiau dela o fabrica de bere din Cernăuţi. Marfa o primeau în vase de câte 50 kg, iar apoi printr-o maşină speciala o puneau TRIBUNA Deia €®mUtuî de Răsboiu - Sibiu La con­siliul de Răsboiu al Cor­pului VII Armată, s-au judecat in cur­sul acestei săptămâni următoarele pro­cese mai importante: 1. Pop­­uliu soldat din regimen­tul 90 Infanterie, acuzat pentru faptul de dezertare şi risipire de efecte, a fost condamnat la un an închisoare corecţională şi cinci sute lei cheltueli de jude­cata. 2. Schuler Wilhelm soldat din Centrul de Instrucţie al Cavaleriei, dezertare repetaie, condamnat la două luni închisoare şi două sute de lei cheltueli de judecată. 3. Chiş Alexandru soldat în Regtul 2 C. F. contravenţie la legea paşa­poartelor. achitat. 4. Piţigoi Gheorghe, Caporal Atelierul de Reparaţie 2 C. F. insulta superiorului achtat. 5. Şoim Ioau, soldat Atelierul de Reparaţii C. Vii A. dezertare re­petată, achitat. S-au mai judecat şi următorii ofiţeri de rezervă acuzaţi pentru fap­tul de nevizarea carnetului Md. E. 1. Căpit. rez. Munteanu Vătâşanu Titus Lt. Rez. Schwartz Emerich, Subit. rez. Kreissler Richard, şi Kysch Robert, Lt. Rez Schnell Ernst, Llt. rez. Mun­­teanu Virgil, Adm. Lt. rez. Horvath Ladislau, Lt. Rez. Horvath Ronhold, Lt. Rez. Klein Friderich şi Cap. Rez. Lonsch Iuliu, condamnaţi fiecare la câte două luni închisoare corecţio­­nală şi câte loco iei cheltueli de ju­decată. Au mai fost fixate pe rol pentru judecare procesele: Jand. Prot. Maj. Voicescu Costantin de la Legiunea de jandarmi Hunedoara, acuzat pentru faptul de sustragere de bani publici şi contrafacere de semnături, şi al fruntaşului Radu Dumitru din Reg. 90 Inf. pentru faptul de insubordonanţă şi lovirea superiorului ambii aceste două procese s-au amânat din cauză că nu au putut fi chemaţi martorii din lipsă de bilete de­ călătorie pe C. F. R. —­ Atragem atenți­unea cititorilor asupra inseratelor din acest număr. Asta ne lipsea! Mai mulţi locuitori din O­cna Sibiului, ni­ se plâng că ni s-au trimis un notar compromis, anu­me Nicolae Frăticiu, care în pre­zent face parte dintr-un partid politic şi care a fost alungat până în prezent din câteva comune şi a fost dat afară din judeţul T.­­Mare pentru neregularităţi în oficiu. Spre ruşinea autorităţii care l-a trimis în această fruntaşe comună ni­ se comunică faptul că acum un an când se alegeau notarii de către consiliile comunale, a­­cest personaj sinistru candidând la postul de notar din Ocna, a fost alungat şi refuzat categoric. Tot acest Individ, Nicolae Fra­­ticiu, a căutat să mituiescă pe actualul primar de căpitan invalid O­tavian Popa, fost deputat şi un inimos român, care a contri­buit cu sângele său la făurirea României Mari, intervenind să-i fixeze un pauşal lunar de 1500 lei peste leafa ce o primeşte, în schimbul unei sume de bani. Tot acest individ a devenit de nesu­ferit în ochii populaţiei, bătându-şi familia ziua în amiaza mere. Ce zice dl prefect al judeţului de fi­ee astă numire compromiţătoare ? Ar fi bine ca cu un ceas mai de vreme acest individ să fie măturat până nu va fi scos din comună de cetăţenii revoltaţi,­entr-o localitate balneară cum este Ocna Sibiului, s-ar cuveni un funcţionar model, care să nu în­jure pe şefii săi! Va urma. Zvonurile şi alarma aţâţate în vremea din urmă în jurul băncii Mar­­morosch Blank, ş. a. s'au precizat, in fine Marţi. Atmosfera de panică în care sbuciumau miile de creditori şi deponenţi ai acestui important organ de credit şi finanţare, s-a risipit de acum spre a­­ urma o stare de vizi­bilă deprimare ce a adunat în preaj­ma intrărilor monumentalului palat din strada Blank imensă „coadă“ de inşi negrăbiţi, care adastă sentinţa consi­liului băncii“ asupra soartei avutului lor. „Sentinţa“ s-a rostit la ora 3 d.a. După 84 de ani de existenţă şi activitate , în cursul cărora ajunsese a se plasa printre instituţiile noastre bancare de primul ordin, banca Blank, a cerut să i se acorde concordat preventiv. Petiţiunea e semnată de repre­zentanţii legali, dnii Gh. Crăciun şi Nic. Voinescu şi alăturează —­osebit de memoriu­ amplu asupra activităţii până la zi al întreprinderii. Condiţiunile concordatului Explicând cauzele ce au deter­minat banca să închidă ghişeele vre­melnic­e şi să recurgă la regimul concordatului preventiv, petiţia oferă creditorilor, din tot ramul, uimitoarele condiţiuni de lichidare şi plată a cre­anţelor : Termin : trei ani „începători de la data omolgârii definitive a concorda­tului . Plata : 100 p. fără dobândă . Modalitatea: trei rate succesive şi anume după primul an 2o p. după al doilea an 3o p. Şi după al treilea an 5o pr. Garanţia: „Întregul activ mobi­liar şi imobiliar astfel cum rezultă din bilanţ*. Pe lângă întregul activ ore este ’subestimat — adaugă petiţia — va fi ca măsură de garanţie şi conti­nuă supravegherea comisiunei de creditori“. IN CE CONSTĂ ACTIVUL Din examinarea bilanţului băn­cii, rezultă că activul ei însemnează lei 3 mi­­arde 791 milioane 715 mii 822 și 75­2. Acest activ este format din ur­mătoarele posturi: Casa (numerar) lei 27 milioane 155 mii 454, — aur lei 12.289, — valute efectiv lei 1 milion 557 mii 357, -—- efecte și acțiuni lei 56 mii, 427 mii 692, — efecte de încasat lei 399 milioane 83 mii 829, — con­turi curente (debitori) lei 651 mili­oane 811 mii 176 — investiţii în în­­treprinderi lei 501 milioane 857 mii 164, — debitori în valute lei 195 mii. 378 mii 274, diverşi lei 11 mii. 546 mii 764, — terenuri şi clădiri lei 17 mii. 944 mii 444, — teren „Bordei* lei 429 milioane 109 mii 748, — par­ticipată iei 1 miliard 34 m­­­ioane 100 mii 924, — mobilier (aproape com­plect amortizat) Iei 33. — „Steaua Română“ lei 168 milioane 337 mii 870, — debitori cu titluri în garanție lei 112 mii. 316 mii 203, — debitori in avaluri lei 114 mii. 668 mii 726, — debitori în valute cu avaluri lei 69 mii. 486 mii 86. La acest activ r­et de bilanţ, s’au calculat însă supra­evaluări sau cum le numeşte petiţia de concordat, plus valute“, în sumă de aproape un miliard. S’au calculat adică: plusuri de * Iei 386 mii 971 (la cassa aur), lei 557 mii 468 (la valute efective), lei 52 mii. 55 mii 566 (la terenuri și clădiri) iei 660 milioane 616 mii 386. Prin aceste majorări sau supra­evaluări s’a ajuns la evticuarea unui activ lichidatur de lei 4 miliarde 565 milioane 324 mii. PASIVUL... In ce priveşte pasivul de bilanț, pasivul propriu zis, el însumează lei 4 miliarde 572 milioane 12 mii 719 și 3 o 2/3 Acest pasiv e format din urmă­toarele posturi: Capital lei 725 milioane, — re­zerve lei 200 milioane 156 mii 719 și 65%, — dubioşi (? N. R.) lei 10­ milioane 550 mii 904, — creditori în conturi curente lei 822 milioane 752 mii 398, — livrete de economii lei 684 milioane 834 mii 272, - de­pozite fixe şi bonuri de cassă lei 185 milioane 678 mii 935 — creditori îm valute lei 66 milioane 11 mii 275,— diverşi lei 68 mii. 784 mii 570, — fondul de pensii al funcţionarilor băncii lei 4­ mii. 880 mii 196, — cont special la Banca Naţională a Ro­mâniei lei 167 milioane 110 mii 83, — reescent la Banca Națională a României lei 991 milioane 62 mii 122, — Sindicatul bancar (B. N. R.) lei 700 milioane 201 mii 488, — „Steaua Română“ lei 126 mii. 597 mii 142,— angajamente de titluri în garanție lei 112 mii. 316 mii 265, — avale lei 714 mii. 608 mii 726, — valute Iei 69 mii 486 mii 686. Din acest pasiv brut, de bilanţ s-au dedus însă următoarele valori, spre a se înfăţişa sarcinile reale su­puse îndestulării concordatare: capital de iei 125 milioane, rezerve de Iei 2oo mii. 156 mii 7/9 şi 65% şi du­bioşi de lei lei mii. 536 mii 964 şi 28% — adică total de Iei 426 mii. 687 mii 623 și 936 %. Pasivul s'a fixat astfel la lei 4 miliarde 146 milioane 325 mii 95. Nr. 26

Next