Tribuna, ianuarie 1932 (Anul 5, nr. 1-3)
1932-01-01 / nr. 1
met. şi Administraţia : IANCU No. 35 National Independent Director: NICOLAE C. DROC Anunţuri: Rândul mm 7.50 lei, în pagina de text 3.SQ Lel. 1931-1932 In suferinţă şi durere am petrecut anul 1931. Am avut nenorocirea sfi vedem spectrul foamei şi cârdul şomerilor înfometaţi. Falimente pe toată linia, comercianţii şi industriaşii tremurau gândindu-se la ziua de mâine, iar ţăranii au sărăcit muncind! Curbele de sacrificiu au încovoiat spatele funcţionarilor, caii de-atâtea luni de zile nu şi-au primit plata muncii lor ! Absolvenţi de şcoli superioare au ajuns cerşetori cu diplomă, iar rânjetul foamei s’a extins asupra ţării! Cu chin cu vai am scăpat de anul de mizerie 1931, dar în aceleş timp ne uităm cu groeză le anul 1532 în pragul druiero «[iSăm. Intrăm cu groaza în sân şi nu ştim ce ne va aduce ziua de mâine ! Ne aşteptăm la alte sacrificii, dar ne temem că aceste sacrificii nu le vom putea suporta. Astăzi mai mult ca oricând avem lipsă de oameni cari să conducă cu energie carii României Meri ca sa meargă bine şi pe calea dreaptă, căci altfel ne vom prăbuşi în prăpastie. Anul nou cărei în prag, aşteptăm să ne educă o îmbunătăţire a situaţiei. Dacă e nevoe de noi sacrificii, le vom face, dar vrem să vedem pe conducători că fac ei supremul sacrificiu, iar atunci vom face şi noi sacrificiile necesare. Întrucât vom vedea că sacrificaţi vor fi numai micii contribuabili — adecă funcţionarii, micii comercianţi, industriaşii şi plugarii — adecă adevărata ţară— ne vom putea aştepta la alte fepe pe cari nu le dorim şi pentru cari fapte vor fi responsabili conducătorii ţarii. Astăzi mai mult ca oricând e nevoe de sacrificii pentru a salva ţara, iar noi suntem geta a le face, dar nu înţelegem ca unii să beneficieze, iar alţi, să rabde foame. Cerem fie la conducătorii ţării să-şi dea seama că suntem în ceasul al unsprezecelea şi orice abuz al încrederii şi răbdării noestre este pe sfârşit ! Anul 1932 doresc să ne aducă, dacă nu bucurie, dar cel puţin o jale şi o sărăcie mai mică decât ne-a adus 1931! Tare-mi este teamă, că va fi mai rău! N. C. Droc. *P21408* ^ Comercianţii de beuturi de pe sate ni se plâng că prin ordinul prefecturii Nr. 12785 ni sa interzis vânzarea beuturilor în zilele de dumineci şi sărbăiori, nu numai pentru consumul în locel, dar chiar şi afară din locel. Această dispoziţie a prefecturii a revoltat peste măsură pe cârciumarii şi restauratorii de pe sate, pentru motive binecuvântate şi anume: 1) Deosebirea de tratement între cârciumarii de la sete cărora li s‘a interzis şi cei de la oraşe cari au dreptul să vândă. 2) In alte judeţe nu s‘au dat asemenea ordine. 3) Afară de dumineci şi sărbători nu prea pot face nici o vânzare, oamenii fiind ocupaţi cu munca câmpului. 4) Prin această măsură vor lua fiinţă cârciumile clandestine, căci ţăranii se vor aproviziona cu băuturi în zilele de lucru şi se vor întruni în case particulare. 5) Comerţul cinstit se va distruge, iar negustorii nu vor mai putea plăti taxele de brevet plus impozitele şi aşa insuportabile azi. Vor mai fi şi alte motive, dar ne mulţumim cu acestea. Dacă nu se va reveni asupra acestei dispoziţiuni foarte mulţi negustori de pe sale vor fi şicanaţi — căci vor vinde pe ascuns şi li se ve dresa acte de contravenţie , alţii vor renunţa la brevet şi statul va suferi din cauza micşorării încasărilor! Se impune ca dl Dumitru Popp să convoace adunare generală şi să facă demersurile necesare pentru a se reveni asupra acestei dispoziţii. Ce-i asta, Die prefect? Biblioteca Metern ASTRA In atenţia dl prefect. CE-I ASTA ? Ir ziua de 14 Decemvrie la orele 12 treningul electric a tamponat autobusul care face cursa Sibiu—Rășinari, proprietatea dlui Crăciun Băra, la întreăerea străzii Regna Maria cu str. Tribunii. Lovirea a fost atât de puternică încât a spart caroseria autobusului, care era pin de călători. Paguba după cum susţie păgubaşul ar fi de 16.000 Iei. Accidentul putea avea urmări grave provocându-se eventuala răsturnare a autobusului der graţie prezenţei de spirit a şoferului s‘a putut evita nenorocirea. Păgubaşul a reclamat cazul cerând ercheterea şi pedepsirea vinovaţilor. Aflăm că vinovat ar fi concînColo.'u. Irsmurgului, cere ar fi şi recunoscut faptul în faţa autoritarei, urmând ca proprietarul să fie despăgubit. Indiferent cine va plăti pegube, conducătorul seu uzica eleftică, der adevăratul vinovat nu este altcineva decât poliţa care şi a retras agentul de circuleţie din postul fix pe care-l avea, agent care trebuia să dea semnalul de oprire. Cine va plăti pegiba ar trebui să dea în judecată poliţia, care e singura vinovată ! Pentru ce nu şi-a instalat chestorul poliţiei în acel post pe unul din cei doi gardieni, cari ii fac serviciu de ordonanţă ? ! Cot caz, Dl Ioen Pandrea proprietar şi comerciant în Sibiu ni se plânge de un nou obuz al sergentului de stradă, îmbrăcat civil, I. Giurgiu, din chestura Petiţiei Sibiu, care în ziua de 30 Dec. a căutat să forţeze pe dl Pandrea să-şi asigure automobilul ce posedă la un agent e! unei societăţi de esgurare. Dl Pandrea văzând abuzul a protestat, iar dl gerdien Giurgiu ca să-şi crete autoritatea i-a confiscat permisul de circulaţie ! __ Natural că cetăţeanul scandalizat s-a prezentat a doua zi să şi ceară permisul, dar a fost insultat şi îmbrâncit afara, iar apoi tîiscuit de advocatul său sa prezentat din nou, însă dlui comisar Capălă, cere i a dat permisul drepoi, spunând că Giurgiu a comis un abuz. Nu ne mai întrebăm cum este posibil ca funcţionarii poliţiei să se transforme în unelte de ai agenţilor societăţilor de asigurere, dar ne mirăm de curajul ce au de a comite astfel de abuzuri revoltătoare, cari trebue reprimate cu cea mai mare severitate, căci altfel ajungem la anarhie ! Pe lângă cele de mai sus, acuz pn gardianul public Giurgiu, de şantaj, luare de mită şi necredinţă în serviciu, fapte pe cari le dovedim. Cerem Parchetului să ne citeze ca să facem dovada. Cum e turcul şi pistolul! Nu-i aşa Die Chestor ? Dă-mă din nou în judecată, că ţi-am calomniat subalternii! N. C. Droc. Atragem atenţiunea parchetului tribunalului Sibiu asupra măcelarilor L. Szöts & M. Balázs din Tg. Vinului No. 2 cari şi-au făcut o specialitate d?n a cumpăra vitele ţăranilor şi e In da câte un prtec de hârtie nume „Bon“ pe care însă nu-i mei ch’tă cu Iudde. Astfel niVai adus l cunoştinţă că eu „că în felul acesta porcii ş Jab roti mulţi poplăceni, rari umblă de luni de zile să-şi primească lesnii, dar regulat sunt amânaţi cu plata. Mai tragica e si ful locuitorilor Gh. Popa şi Iop Shiopu, ambii dinPorumbiţeul de jos jud. Făgăraş. Nuroifi tu vând i r ces'ci măcelari nişte por i în zim de 19 Iunie 19ăi şi d alunei şi pâră azi aproape săptămânal au venit să-şi cerşeasă dreptul 1or, dar aproape regulat au fost amânaţi subdifense motive. S-a întâmplat ca bieţii păguboşi să vină pe jos din Porumb — din f psă de parale — şi cu lacrimi în ochi abia au putut obţine 80 (opt zeci) Iei. Cum marfa „cumpărată* în acest fel, eu fost de sigur vândută în câţiva zile, iar banii încasaţi de aceşti speculanţi ai sărăciei generale, dar ţăranilor nu li s-a achitat preţul vânzării, faptul acesta frizează codul penal, iar noi din încredinţarea păgubaşilor atragem atenţiimea parchetului asupra acestui caz, rugând să se ia măsurile dictate de lege. Totodată atragem atenţiunea şi celorlalţi păgubaşi să se adreseze direct parchetului.