Tribuna, martie 1932 (Anul 5, nr. 7-9)
1932-03-06 / nr. 7
Pag. 2 director al cinematografelor, plus 3% din venitul curat! Asemenea cazuri avem cu sutele în ţară, plătind astfel zeci de milioane anual, iar dacă adăugăm şi pe unguri pensionaţi ilegal de Boită, vom ajunge la sume fantastice ! O revizuire a tuturor pensionarilor se impune, iar cu această ocaziune s'ar putea găsi remediu şi pentru alte anomalii cum sunt cazurile destul de frecvente ale unor generali de divizie, cari primesc o pensie mai mică decât coloneii, cari au fost pensionaţi ulterior. Ceva mai mult, cunoaştem cazuri când un general de divizie primeşte mai puţină pensie decât văduva unui colonel, care şi ea primeşte azi o pensie mai mare decât fostul ei soţ.Se zice că ar fi vreo 24 de categorii de pensionari! Ar trebui să se facă unificarea pensiilor. Problema pensionarilor este azi la ordinea zilei, fiind o chestiune de mare importantă atât pentru ei cât şi pentru Întreaga organizaţie de stat, de aceea trebue tratată cu toată obiectivitatea. Funcţionarii de azi — pensionarii de mâine — văzând situaţia disperată a foştilor colegi, văzând nesiguranţa şi spectrul foamei se gândesc — şi cu drept cuvânt — la ajutorul propriu, la bacşişuri, delapidări, felsuri etc. căci stomacul gol nu cunoaşte nici tactică, nici strategie, nici omenie şi nici Dumnezeu! Ar trebui ca statul să-şi formeze un aparat mai puţin complicat, cu funcţionari mai puţini, dar bine plătiţi şi asiguraţi la pensie. S-ar putea foarte uşor dispensa de serviciile atâtor femei, cari sunt într’o continuă ceartă cu oglinda, pudra şi rouge-ul de buze şi să le trimită la bucătărie să-şi mestece rântaşul şi să facă copii, nu să ocupe locurile bărbaţilor, cari n’au ce mânca ajungând cerşetori cu diplomă la colțul străzii ! N. C. Droc Praznic ul Octavian Goga împlineşte 50 ani din viaţa-i rodnică şi binecuvântată, care a jertfit o pe altarul patriei şi neamului. Toată suflarea românească din cele patru unghiuri ale ţării se întrece în aducerea mulţumirei, admiraţiei şi a prinosului de recunoştinţă ce să cuvine luptătorului neobosit al ideei naţionale, care mobilizând literile a aprins în suflete flacăra sfântă ce a luminat poporului în pustietatea sclatvnei. Ideia naţională ! Apa vie, din care sufletul însetoşat s-a răcorit în toiul luptelor înfierbântate, prescura sfinţită ce a dat trupului obosit puteri noui de viaţă, ideia naţională este sf. cuminecătură a sufletelor credincioase religiei părinţilor, moşilor şi strămoşilor noştri. Duminecă, in ziua de 6 Martie cea mai veche cetate a Ardealului, care este Sibiul Îmbracă haine albe de sărbătoare şi prăznuieşte pe fiul ei ales. Este cea mai înălţătoare şi curată sărbătoare ce se desfăşoară subt ochii noştrii. Este sărbătoarea neamului închinată învingătorului, care timp de 3 decenii a fost trâmbiţa fermecată a Ierihonului, de puterea căreia zidurile s’au sfărâmat. Pe redutele istorice ale Cibinului naţional flutură stindardul conştiinţei naţionale purtat cu atâta vrednicie de-a lungul vremii de către luptătorul neînfricat. In atmosfera de entuziasm al acestui praznic se desluşesc imnuri de glorie şi îndemnuri de luptă pentru desăvârşirea unităţii noastre sufleteşti. Deasupra mulţimei înfrăţite care serbează pe eroul naţional, planează spiritul marilor noştri înaintaşi, Mihai Viteazul, Mihail Kogălniceanu şi Mihail Eminescu, al căror avânt patriotic a zbuciumat sufletul marelui poet şi bărbat de stat, Octavian Goga. Din negura trecutului nostru glorios această troiţă naţională va străluci iar mândră, împrăştiind în inimi cuvinte de îmbărbătare pentru continuarea luptei ce trebue să ducă la deplină biruinţă. In vremea aceasta, când crâţi intriganţi nemernici fac politică mare pentru scopuri mici, când trăim într’un prezent primejdios, între mulţi duşmani şi fără un singur prieten adevărat, acest prilej de sărbătoare este o reculegere dătătoare de noui speranţe şi nobile năzuinţi. De aceea acest praznic naţional în faţa geniului creator al neamului, închinăm cuvintele de urare la o viată cât mai îndelungată. Dr. Traian Bude Zilele trecute parlamentul a disbătut noua lege a drumurilor. Deoarece la noi toate proectele de legi se discută și se comentează numai lumina intereselor de partid, o explicare desinteresată vom găsi întotdeauna numai in ziarele independente, adică în cele cari nu sunt înregistrate în cadrul vederilor politice ale partidelor. Prin noua lege a drumurilor se introduce şi prestaţia în natură. Şi pentru aceasta partidele politice combat energic, prestaţia în natura, considerând-o drept o revenire la iobăgie. Ia gazeta aceasta „naţională independentă“ ne-am propus să analizăm puţin lucrurile aşa cum sunt şi cum e de fapt şi realitatea. Se ştie că astăzi ţăranul nu mai poate câştiga nici un ban, prin urmare el nu mai are posibilitatea de a plăti impozitul drumului. Dar să admitem că toată lumea plăteşte prestaţia în bani, s-ar face ceva pentru păstrarea drumurilor în bune condiţiuni? Am văzut din experienţa trecută, că s'au încasat sume imense pentru drumuri şi cu toate TRIBUNA acestea drumurile noastre sunt cât se poate de proaste. Dacă prestaţia in bani a fost rea pentru ţară — repetam: „rea pentru ţară“ — ce rost armat avea menţinerea ei şi pe mai departe? S-a văzut! Aşa nu e bine! Prestaţa în natura nu întroduce iobăgia. Fiecare locuitor ducând o căruţa sau doua de petriş, îşi pot întreţine în bune condiţiuni drumurile lor, pe cari umbla zilnic. Credem că prin prestaţia în natură se va aduce — în parte — îmbunătăţiri simţitoare drumurilor noastre. Ion D. Piţa Nr. 7 isfilaţiunea pentru literatura română şi cultura poporului român Estea* Invitare şi apel Publicului din Sibiu. Duminecă în 6 martie, 1932, va sosi în oraşul nostru cântăreţul iubit al neamului românesc, marele animator naţional, domnul OCTAVIAN GOGA „Astra“ culturală, împreună cu Biserica, Armata, Şcoala şi celelalte autorităţi şi instituţii culturale şi social-economice din oraş, vreau să aducă prinosul lor de laudă aceluia care a împlinit 50 ani. Dl OCTAVIAN GOGA şi-a trăit anii copilăriei şi ai tinereţii în Sibiu, fiind născut la Răşinari, populaţia noastră are deci datoria de a-l sărbători cu atât mai mult. Venifel cu toţii, să ne arătăm dragostea faţă de cel sărbătorit. Programul zilei: Sosirea în gara Sibiu, Duminecă, la ora 10*10 a. m. La gară va cânta Muzica militară Reg. 90 şi corul mixt al şcoalei normale »Andrei Şaguna* (dir. dr Timoteiu Popovici), în numele tuturor va vorbi domnul prefect al jud. Dr. Dumitru Borcia. De la gară ne vom îndrepta cu toți spre catedrală, unde se va oficia un serviciu divin, cu orugăciune de mulțumită* rostită de Pr. Sf. Savicarul Dr. Vasile Stan. La orele 11.30 se va deschide, în sala cea mare de la „Thalia“ un „Festival“, cu următorul program: „Imnul Regal“ Vorbirile * 1. Pr. Sf. Mitropolit Dr. Nîcolae Bălan ; Dl gen. Virgil Economu, comandantul corp. Vil. Arm. Reprezentantul Mitropoliei gr.-cat. române ; Dl Silviu Țeposu, ca reprezentant al comisiei interimare a Municipiului Sibiu; Dl. Popa, reprezentantul „Federaţiei corpului didactic“; Dl vicepreşedinte al „Astrei culturale“ dr. Gh. Preda; Va răspunde sărbătoritul, dl OCT. GOGA. „Reuniunea română de muzică şi cântări Gh. Dima“ şi orhestra oraşului (sub conducerea dlui prof. N. Oancea) vor executa: N. Oancea: In memoriam; E. Monţia: „Oltul“ şi „Singur“ (solo de sopran cu dna M. Dr. Vilt şi acomp. de orchestră); dl căp. St. Constantinescu; declam. din O. Goga; A. Bena: Uvertură naţională (cor şi orch.). La ora 2 se va începe „Masa comună“, în saloanele „Cercului militar“. Reprezentanţii diferitelor instituţii, care din cauza timpului prea scurt, nu pot lua cuvântul la festival, vor vorbi la „Masa comună“. Intrarea la „Festival“ gratuită, locurile vor fi însă numerotate. Iar biletele se vor obţine la sediul „Asociatiunii“ între orele 10-12 și 4 6, începând de Joi, 3 Martie a. c. Comitetul aranjator. In atenţia dlui general Comandant a! Corpului 7 Armată. Ni se aduce la cunoştinţă un caz grav şi înjositor pentru un militar. Nu vom descrie în detalii cazul, căci am comite o ireverenţă faţă de cititori, dar ştim că autorităţile militare au luat cunoştinţă de acest caz prin reclamaţia persoanei lezate. E vorba de plutonierul major Augustin Bichea de la Şcoala special de Cavalerie, care a distrus căsnicia unui bun cetăţean al Sibiului, cetăţean, care prinzându-l în casa lui la orele 10 la noaptea a reclamat cazul Garnizoanei de mai bine 20 zile şi