Tribuna, martie 1932 (Anul 5, nr. 7-9)

1932-03-06 / nr. 7

Pag. 2 director al cinematografelor, plus 3% din venitul curat! Asemenea cazuri avem cu su­tele în ţară, plătind astfel zeci de milioane anual, iar dacă adăugăm şi pe unguri­ pensionaţi ilegal de Boită, vom ajunge la sume fantastice ! O revizuire a tuturor pensiona­rilor se impune, iar cu această oca­­ziune s'ar putea găsi remediu şi pen­tru alte anomalii cum sunt cazurile destul de frecvente ale unor generali de divizie, cari primesc o pensie mai mică decât coloneii, cari au fost pen­sionaţi ulterior. Ceva mai mult, cunoaştem ca­zuri când un general de divizie pri­meşte mai puţină pensie decât vă­duva unui colonel, care şi ea pri­meşte azi o pensie mai mare decât fostul ei soţ.Se zice că ar fi vre­o 24 de ca­tegorii de pensionari! Ar trebui să se facă unificarea pensiilor. Problema pensionarilor este azi la ordinea zilei, fiind o chestiune de mare importantă atât pentru ei cât şi pentru Întreaga organizaţie de stat, de aceea trebue tratată cu toată obiectivitatea. Funcţionarii de azi — pensio­narii de mâine — văzând situaţia disperată a foştilor colegi, văzând nesiguranţa şi spectrul foamei se gân­desc — şi cu drept cuvânt — la ajuto­rul propriu, la bacşişuri, delapidări, felsuri etc. căci stomacul gol nu cu­noaşte nici tactică, nici strategie, nici omenie şi nici Dumnezeu! Ar trebui ca statul să-şi formeze un aparat mai puţin complicat, cu func­ţionari mai puţini, dar bine plătiţi şi asiguraţi la pensie. S-ar putea foarte uşor dispensa de serviciile atâtor femei, cari sunt într’o continuă ceartă cu oglinda, pudra şi rouge-ul de buze şi să le trimită la bucătărie să-şi mestece rântaşul şi să facă copii, nu să ocupe locurile bărbaţilor, cari n’au ce mânca ajungând cerşetori cu diplomă la colțul străzii ! N. C. Droc Praznic­ ul Octavian Goga împlineşte 50 ani din viaţa-i rodnică şi bi­necuvântată, care a jertfit o pe altarul patriei şi neamului. Toată suflarea românească din cele patru unghiuri ale ţării se întrece în aducerea mulţumi­­rei, admiraţiei şi a prinosului de recunoştinţă ce să cuvine luptă­torului neobosit al ideei naţionale, care mobilizând literile a aprins în suflete flacăra sfântă ce a lu­minat poporului în pustietatea sclatvnei. Ideia naţională ! Apa vie, din care sufletul însetoşat s-a răcorit în toiul luptelor înfierbântate, prescura sfinţită ce a dat trupu­lui obosit puteri noui de viaţă, ideia naţională este sf. cumine­cătură a sufletelor credincioase religiei părinţilor, moşilor şi stră­moşilor noştri. Duminecă, in ziua de 6 Mar­tie cea mai veche cetate a Ar­dealului, care este Sibiul Îmbracă haine albe de sărbătoare şi prăz­­nuieşte pe fiul ei ales. Este cea mai înălţătoare şi curată sărbă­toare ce se desfăşoară subt ochii noştrii. Este sărbătoarea neamu­lui închinată învingătorului, care timp de 3 decenii a fost trâmbiţa fermecată a Ierihonului, de pu­terea căreia zidurile s’au sfărâmat. Pe redutele istorice ale Cibinului naţional flutură stindardul conştiinţei na­ţionale purtat cu atâta vrednicie de-a lungul vremii de către lup­tătorul neînfricat. In atmosfera de entuziasm al acestui praznic se desluşesc imnuri de glorie şi în­­demnuri de luptă pentru desă­vârşirea unităţii noastre sufleteşti. De­asupra mulţimei înfrăţite care serbează pe eroul naţional, pla­nează spiritul marilor noştri îna­intaşi, Mihai Viteazul, Mihail Ko­­gălniceanu şi Mihail Eminescu, al căror avânt patriotic a zbu­ciumat sufletul marelui poet şi bărbat de stat, Octavian Goga. Din negura trecutului nostru glo­rios această troiţă naţională va străluci iar mândră, împrăştiind în inimi cuvinte de îmbărbătare pentru continuarea luptei ce trebue să ducă la deplină biruinţă. In vremea aceasta, când crâţi intri­ganţi nemernici fac politică mare pentru scopuri mici, când trăim într’un prezent primejdios, între mulţi duşmani şi fără un singur prieten adevărat, acest prilej de sărbătoare este o reculegere dă­tătoare de noui speranţe şi no­bile năzuinţi. De acee­­a acest praznic na­ţional în faţa geniului creator al neamului, închinăm cuvintele de urare la o viată cât mai îndelun­gată. Dr. Traian Bude Zilele trecute parlamentul a disbătut noua lege a drumurilor. Deoarece la noi toate pro­­ectele de legi se discută și se comentează numai­­ lumina in­tereselor de partid, o explicar­e desinteresată vom găsi în­tot­deauna numai in ziarele indepen­dente, adică în cele cari nu sunt înregistrate în cadrul vederilor politice ale partidelor. Prin noua lege a drumurilor se introduce şi prestaţia în na­tură. Şi pentru aceasta partidele politice combat energic, prestaţia în natura, considerând-o drept o revenire la iobăgie. Ia gazeta aceasta „naţiona­lă independentă“ ne-am propus să analizăm puţin lucrurile aşa cum sunt şi cum e de fapt şi re­alitatea. Se ştie că astăzi ţăranul nu mai poate câştiga nici un ban, prin urmare el nu mai are po­sibilitatea de a plăti impozitul drumului. Dar să admitem că toată lumea plăteşte prestaţia în bani, s-ar face ceva pentru păs­trarea drumurilor în bune con­­diţiuni? Am văzut din experienţa trecută, că s'au încasat sume i­­mense pentru drumuri şi cu toate TRIBUNA acestea drumurile noastre sunt cât se poate de proaste. Dacă prestaţia in bani a fost rea pen­tru ţară — repetam: „rea pen­tru ţară“ — ce rost armat avea menţinerea ei şi pe mai departe? S-a văzut! Aşa nu e bine! Prestaţ­a în natura nu în­­troduce iobăgia. Fiecare locuitor ducând o căruţa sau doua de petriş, îşi pot întreţine în bune condiţiuni drumurile lor, pe cari umbla zilnic. Credem că prin prestaţia în natură se va aduce — în parte — îmbunătăţiri simţitoare dru­murilor noastre. Ion D. Piţa Nr. 7 isfi­laţiunea pentru literatura română şi cultura poporului român Estea*­ Invitare şi apel Publicului din Sibiu. Duminecă în 6 martie, 1932, va sosi în oraşul nostru cântăreţul iubit al neamului românesc, ma­rele animator naţional, domnul OCTAVIAN GOGA „Astra“ culturală, împreună cu Biserica, Armata, Şcoala şi celelalte autorităţi şi instituţii culturale şi social-economice din oraş, vreau să aducă prinosul lor de laudă aceluia care a împlinit 50 ani. Dl OCTAVIAN GOGA şi-a trăit anii copilăriei şi ai tinereţii în Si­biu, fiind născut la Răşinari, populaţia noastră are deci datoria de a-l sărbători cu atât mai mult. Venifel cu toţii, să ne arătăm dragostea faţă de cel săr­bătorit. Programul zilei: Sosirea în gara Sibiu, Duminecă, la ora 10*10 a. m. La gară va cânta Muzica militară Reg. 90 şi corul mixt al şcoalei normale »Andrei Şaguna* (dir. dr Timoteiu Popovici), în numele tuturor va vorbi domnul prefect al jud. Dr. Dumitru Borcia. De la gară ne vom îndrepta cu toți spre catedrală, unde se va oficia un serviciu divin, cu o­­rugăciune de mulțumită* rostită de Pr. Sf. Sa­vicarul Dr. Vasile Stan. La orele 11.30 se va deschide, în sala cea mare de la „Thalia“ un „Festival“, cu următorul program: „Imnul Regal“ Vorbirile * 1. Pr. Sf. Mitropolit Dr. Nîcolae Bălan ; Dl gen. Virgil Economu, comandantul corp. Vil. Arm. Reprezentantul Mitropoliei gr.-cat. române ; Dl Silviu Țeposu, ca reprezentant al comisiei interimare a Municipiului Sibiu; Dl­­. Popa, reprezentantul „Federaţiei corpului didactic“; Dl vicepreşedinte al „Astrei culturale“ dr. Gh. Preda; Va răspunde sărbătoritul, dl OCT. GOGA. „Reuniunea română de muzică şi cântări Gh. Dima“ şi orhestra oraşului (sub conducerea dlui prof. N. Oancea) vor exe­cuta: N. Oancea: In memoriam; E. Monţia: „Oltul“ şi „Sin­gur“ (solo de sopran cu dna M. Dr. Vilt şi acomp. de orchestră); dl căp. St. Constantinescu; declam. din O. Goga; A. Bena: Uvertură naţională (cor şi orch.). La ora 2 se va începe „Masa comună“, în saloanele „Cercului­ militar“. Reprezentanţii diferitelor instituţii, care din cauza timpu­lui prea scurt, nu pot lua cuvântul la festival, vor vorbi la „Masa comună“. Intrarea la „Festival“ gratuită, locurile vor fi însă nume­rotate. Iar biletele se vor obţine la sediul „Asociatiunii“ între orele 10-12 și 4­ 6, începând de Joi, 3 Martie a. c. Comitetul aranjator. In atenţia dlui general Comandant a! Corpului 7 Armată. Ni­ se aduce la cunoştinţă un caz grav şi înjositor pentru un mili­tar. Nu vom descrie în detalii cazul, căci am comite o ireverenţă faţă de citit­ori, dar ştim că autorităţile mi­litare au luat cunoştinţă de acest caz prin reclamaţia persoanei lezate. E vorba de plutonierul major Augustin Bichea de la Şcoala speci­­a­l de Cavalerie, care a distrus căs­nicia unui bun cetăţean al Sibiului, cetăţean, care prinzându-l în casa lui la orele 10 la noaptea a reclamat cazul Garnizoanei de mai bine 20 zile şi

Next