Tribuna, iunie 1933 (Anul 6, nr. 10-11)
1933-06-11 / nr. 11
**ag. z dat zilnic între prefectură şi primărie, târând după dânşii toate făgăduelile revoltătoare. Căci In alegerile generale el n‘a întrunit majoritatea voturilor şi nici cele 40*/» cerute de lege. Minorităţile saşii şi turcii, cari în alegeri l-au sprijinit şi-au retras încrederea in guvern. Pe ce se reazimă guvernul, din ce-şi hrăneşte zilele ? Să o spunem fraţilor respicat: Se reazimă pe şantaj şi pe minciună. Nu se sfieşte pentru a putea rămâne la putere să ameninţa coroana, fluturând la Bădăcini drapelul regionalismului şi al republicanismului, şi nu se ruşinează şi inventeze, să născocească, tot felul de minciuni pe care să le vândă pe banii grei ai ţării. Şi şi-au năimit samsari fără suflet din partidul lor şi din partidele pofticioase de friptură, cari să le ducă în largul cuprinsului românesc, pentru a otrăvi credinţa în tăria şi viitorul partidului clăditor de ţară şi întregitor de neam, care este partidul Naţional Liberal. Ce este de făcut în faţa acestor împrejurări înecate în minciună şi clădire din amăgiri şi fărădelegi ? Ne-o spune cu glas de arhanghel, marele şi înţeleptul nostru şef, dl I. G. Duca. Anume ca ţara întreagă să facă un apel plin de respect şi de demnitate către factorul constituţional către M. S. iubitul nostru rege, Carol 11-lea, rugându-l să pună capăt primejdiei. Ne-am întrunit să înfierăm fără cruţare jaful şi risipa, desfrâul şi nelegiuirile acestui guvern şi să facem un respectuos, dar demn apel, către factorul constituţional, către M.S. Regele Carol II lea, de a scăpa ţara cu un ceas mai devreme de guvernul tuturor primejdiilor. Aceasta ne-o porunceşte tradiţia partidului naţional- liberal, ultima rezervă a ţârii, marea şi luminoasa nădejde a unui neam chinuit. Voim să slujim poporul român cu tot sufletul nostru. Voim să servim pe M. S. Regele Carol 11-lea cu demnitate împletită din dragoste şi credinţă, ferindu-ne ca de iad a-L minţi şi a-L ameninţa, cum o fac guvernanţii de astăzi. Dar din tradiţia şi din trecutul partidului nostru mare şi puternic se mai desprinde porunca să fim strânşi uniţi în jurul şefului nostru Domnul I. G. Duca, care este strălucirea noastră, plină şi neîmpărăşită, care este steagul nostru, împodobit cu lumina nădejdilor de mai bine. Spre acest steag de mândrie naţională se îndreaptă azi toate nădejdile unui neam amilit şi sărăcit,se îndreaptă credinţa de mântuire a unei ţări, atât de măreţ întregită. Datoria noastră a tuturora estesă-l ajutăm să-l întărim, să-l înălţăm şi cu acest stindard I. G. Duca să mergem la lupta biruitoare“. In ce priveşte organizaţia noastră judeţeană, care este una şi nedespărţită, o spunem aici, odată mai mult că în judeţul Sibiu, drapelul nostru este şeful nostru (Dr. Piso). Să se ştie în tot cuprinsul judeţului că noi suntem soldaţi devotaţi, credincioşi şi disciplinaţi, cari ne urmăm şeful cu plină nădejde în biruinţă. Şi acum ultima mea mărturisire în plină potrivire cu a dlui Vasile Sasu: înainte de toate suntem români, dar naţionali-liberali, naţionali-liberali, dar monarhici. Luptăm până la suprema jertfă, apărând deopotrivă binele şi libertăţile poporului şi strălucirea coroanei. Şi cerem cu toată hotărârea, pretindem puterea ca să mântuim neamul, pretindem puterea ca să slujim ţara, pretindem puterea ca printr'un partid tare şi patriotic să slujim strălucirea de veci a coroanei române. Dl Ciolan: In politica dusă de partidul naţional ţărănesc, n‘a fost nimic pentru plugărime. Produsele dumneavoastră pentru care munciţi, au ajuns pe preţ de batjocură. Astăzi însă glasul dfră se ridică şi strigă : „Nu se mai poete!“ Guvernanţii de azi, eu iessi în părăginire plugărime». Să se ştie că partidul naţional liberal, carea dat pământ s‘a îngrijit întotdeauna de plugărime. In 1928 s‘a făcut legea standardizării cerealelor — în felul ca articolele prime să aibă preţ şi peste graniţă, dar, care a rămas literă moartă, din cauza guvernului naţional ţărănesc. Cooperaţia este a partidului liberal, care a fost pentru valorificarea produselor în comun. Aceştia au căutat să distrugă industria ţării făcută de partidul liberal. Astfel fiara nu poate să progreseze sub nici un cuvânt. Să fi încrezători în partidul liberal, în iubitul nostru şef I. G. Duca stâlpul cooperaţiei — pentrucă I. G. Duca, înţelege să ducă la bun sfârşit opera cooperativă, începută acum 25 ani. Numai Partidul Liberal poate să aducă mântuirea ţării. — Marea problemă a valorificării produselor citră, este punctul principal al partidului liberal. Dezastrul nu mai poate dăinui, aşa că trebuie să intre în funcţie măturoiul şi cărămida să cadă. Dl Dr. Dionisie Mihu: Aţi fost aduşi de dragostea de neam şi de dorinţa spre mai bine. Protestul îl faceţi azi demn şi fiecare pe punga lui, nu aţi venit cu trenuri grifuite. Partidul naţional liberal a lucrat la consolidarea şi închegarea ţării, pentru ca actualii, să strice totul încrezătorii în acest partid, credem că nu ne înşelăm de venirea lui putere. Ca unii, cari rău putem vede® prăbuşirea pe teren economic şi financiar ne întrebăm, care ar fi partidul de ameliorare ? ! E partidul liberal (trăiască...) Faptele din trecutul partidului nostru sunt armă invincibilă contra adversarilor noştri. Şi acest partid, care e la cârmă, mai are îndrăzneala să se infitureze de partid al ţărănimii? (sala: ruşine! — acesta i partidul sărăciei naţionale). Nu poate fi om sau partid în ţară, care să nu creadă că o ameliorare a debitorilor, dar în acelaş timp şi a creditorilor, se impune şi trebue salvaţi. Programul nostru a avut primul „Conversiunea*, cu finanţare. Guvernul Vaida (mulţimea, jos cu el) nu reglementează bunul mers al conversiunii, astfel că această lege a devenit o lege provizorie. Să ne strângem în jurul prea iubitului nostru şef I. G. Duce, pentru răsturnarea guvernelor de experienţă. Ion I. C. Brătianu spunea: „Nu-mi pasă de pietrile, cari mi se pun în cale, ci de piatra, care mi se pune pe mormânt Dl Dtru Răcuciu, ţăran, fruntaş din Sălîşte. Vorbesc cum mi-e portul şi mă port cum nie vorba. Apoi a spus între altele — un meseriaş din comuna mea, a trecut înainte de 1918, dincolo peste Carpafi şi când s’a întors înapoi mi-a declarat: „In ţara ungurească nu poţi trăi de legi, în ţara românească nu poţi trăi, de fărădelegi. Suntem speculaţi în privinţa votului universal — Fraţilor! Ş_ aceste timpuri nu mai pot dăinui. Să ne unim şi să înlăturăm guvernul, să putem trăi şi noi ca oamenii, nu ca vitele şi să putem da Cesarului ce-i al Cesarului şi lui Dumnezeu, cei ai lui Dumnezeu. Dacă ţărănimea nu are ce-i trebuie nici celelalte categorii de oameni n'au altceva de făcut ! Să ne strângem rândurile în jurul partidului naţional liberal (sala, aplauze, urale) şi în jurul şefului nostru iubit. G. Duca (mulţimea trăiască). În speranţa, că Dumnezeu ne va ajuta vă zic : „Să trăiţi“. Cuvântarea dlui căpitan invalid, N. Stamate Fraţilor, Partidul naţional liberal care s-a plămădit acum câteva decenii numai din vlaga românească, a păstrat nesecat Izvorul celui mai curat patriotism, încetindu-şi existenţa cu marile farse care stau la ferisita României de astăzi. Marii conducători din trecut, care s-au perindat în fruntea acestui partid, au înscris un al lor testament, ca urmaşii să nu uite ca puterea şi trăinicie oricărui aşezământ şi oricărei întocmiri româneşti, sunt strâns legate de ţara româneasca, adică de toţi acei cari se simt legaţi prin adâncă dragoste de pământul ţarei noastre. Aceasta a fost şi este taina puterii acestui partid. Dragostea de glie şi de neam şi numai iul îi este hărăzit să vină ca un făt frumos, pentru a scăpa ţara,de balaurul ucigător. Ca fraţilor, aceasta ţară bogată şi frumoasă, această ţâră pentru care s-au prăpădit atâţia mândri feciori ai patriei, a fost prinsa prin vicleşug de balaurul nesăţios, care stăpâneşte samavolnic, sub numele de partidnaţional ţărănesc. Ştiţi cu toţii cu ce ademeniri a venit la putere acest partid şi mai ştiţi că pentru a satisface legea electorală în alegeri, nu s-au temut nici de frica lui Dzeu şi au dat mâna chiar cu comuniştii cei mai periculoşi duşmani ai neamului nostru, oferindu-se în schimb conducerea politică şi administrativă a numeroase judeţe din ţară, precum şi numeroase mandate în parlament. Strigatul poporului care ne arată ticăloşia, a rămas fără fâsunet în sufletul lor sterp şi numai când au văzut că singuri îşi fac craca de sub picioare, s-au trezit aşa munciţi, ca luntraşii care au scăpat dela înec. In adevăr, comuniştii care lucrau numai la semnalele ascunse de peste Nistru, prinsese atâta putere în Basarabia şi chiar sub ochii lor la Bucureşti, încât vitejii dela guvern, s-au văzut neputincioşi şi au chemat armata sâ-i stăpânească cu starea de asedi. Era prea târziu, căci crima se comisese şi ţara a rămas in agonie. Haos şi desmăţ peste tot. Guvernanţii se ceartă la cuţite, pentru intaetate la conducere, în timp ce şcoli, instituţiuni publice şi tot ce respiră româneşte, şi însăşi constituţia, care este însăşi evanghelia ţarei, stau lovite de moarte, aşteptând minunea salvării dela starea de asediu. Zipstatuil dîn Basarabia şi Socolil din Bucureşti, Işi îndepliniseră cu sfinţenie mandatele primite dela Moscova, stând la adăpostul steagului naţional-ţără* nîst. Risplata n’a întârziat însă, căci semnalul de alarmă a fost dat chiar dintre al lor foşti miniştri care le-au strigat minciuna în plin parlament. Foştii lor tovarăşi de conducere, le-au dovedit în public reaua credinţă şi lipsă de patriotism, din multe acte prin cari au sacrificat interesele naţionale ale ţării şi pe care le-aţi auzit dela antevorbitorii mei. Pentru aceste toate nu există nici o ertare şi cum vi spun balaurul cu două capete. Unul din capete al dlui luîiu Maniu a fost pus în spirt de al săi şî trimis la muzeul din Badicinî. Pentru selaîăit cap D. Vaida-Voevod, Dzeu e mare nu bate cu băţul şi în curând va vedea şi el Gheena remuşcândur acolo unde este plângerea şi scrâşnirea dinţilor. Iar noi, fraţilor, avem încredere in conducătorii noştri, făcând zid împrejurul lor, căci nu e departe ziua, când marele patriot şi omul Providenţei, şeful nostru suprem, Dnul I. Gh. Duca va ridica steagul mântuirii acestei ţâri. Să trăiţi fraţilor! la cuvântul dl Ionică D. Simion, fost deputat. Arată nesiguranţa şi decăderea în care a ajuns ţara de pe urma guvernării nefaste naţional ţărăniste. Nici lefurile funcţionarilor de stat nu se pot plăti. Fabricile se ruginesc, negustorii, meseriaşii se duc de râpă. Cuvântul nostru va fi auzit, căci ar fi o crimă dacă am striga în pustiu. Cerem îndepărtarea guvernului dela cârma ţârii. S-au făcut nemuritori prin afaserea Skoda. Guvernul de azi e erecţia anui partid, care se mănâncă între ei. Le-a mai rămas să ne mănânce şi pe noi. Ca sâ se menţină au recurs la minciubi, chemând poporul la Bucureşti spunând că-i vorba de adunare antirevizionistă, dar în realitate au trebuit să aclame prol Vaida. Se laudă cu conversiune, cu Argotechnicieni, Fitotechnicieni şi Vaidetechnicieni. Ca astfel de conversiune, care a încurcat şi pe debitor şi pe creditor un meci poate continua. Tot partidului liberal îi va reveni sarcina de a scoate ţara din încurcătură. Guvernanţii ne spun: „Restrângeţi-vâ“ (Poporul din sală : „Strângeţi brăcinarul“) „Răbdaţi, răbdaţi! Dar suntem victimile răbdării noastre. (Poporul: „Jos cu el“) Vedem pieirea întregei noastre avuţii naţionale. Se mai poate răbda ? A ajuns o baniţă egală cu un pachet de tutun! Ni se recomandă răbdare, vor veni de la Londra căţei cu colacii'n coadă. Vorba aceea „Lungeşte-mi Doamna boala, până se coace colpşunele*. Ce va veni de la Londra chibrituri, telefoane, consilieri financiari, pod la Ţigănaşi, port pe Dunăre la Bucureşti etc. Suntem la marginea prăpastiei. Destui Să strigăm : Să trăiască iubitul nostru şef, dl. G. Duca / Dl Dr. Piso: Are cuvântul de consilier municipal Dr. Ovidiu Ivan Fraţilor ! Partidul nostru in ultimii 6 ani a trecut prin grele încercări în urma pierderii suferite prin moartea lui Ionel Brătianu şi Vintilă Brătianu. La un moment dat duşmanii paritidului nostru credeau ca a intrat desbiatea în rândurile noastre şi că partidul nostru se va jumătăţii. Dar progresul pe care l-a făcut partidul noua în ultimii ani a spulberat credinţa duşmanilor noştri. Astăzi partidul naţional liberal şi a strâns din nou rândurile, sub conducerea înţeleaptă a şefului nostru suprem, dl. G. Duca, care as- TRIBUNA Nr. k