Tribuna, septembrie 1933 (Anul 6, nr. 18-20)
1933-09-03 / nr. 18-19
Nr. 18—19 TRIBUNA“ Alegerile dela Camera de Industrie şi Comerţ. Miorlăiala dlui N. Bratu Expirând mandatul membrilor consiliului şi urmând a se face o nouă alegere pe ziua de 8 Septemvrie, s-a depus următoarea listă : Comerţul mare: Dr. Nie. Comşa, Dr. Otto Fritz Jickeli, Joan Bozdog, Rose Harry, Nie. Martin şi Julius Baumann. Comerţul mic: Dumitru Papp, Hans Gassner, Onisifor Răcuciu, Adolf Gündisch, Ilie Steflea, Traugott Wachner, Ionel Baciu, Victor Löw, Ioan Schitea, Nicolae Dragomir. Industria mare: Titu Cernăuţeanu, Dr. Otto Herzog, Traian Marian, Dr. Gustav Kinn, Karol Albrecht, Ing. Fritz Fabritzius. Industria Mică: Octavian L. Vestemean, Hermann Kepp, Ioan Borgia, Ignatz Klubitschko, Ioan Bedelean, Iosif Botschner, Dumitru Barb, Constantin Răcuciu. Aşadar, dl N. Bratu actualul preşedinte nu mai figurează pe listă deşi în ultimele săptămâni se răţoia şi se zbătea să convingă pe toată lumea că ar fi cel mai indicat să fie din nou ales ca preşedinte. Adevărul e că dl N. Bratu prin felul său de a fi, a devenit de nesuferit aproape tuturor alegătorilor, cari mai doreau ca pe viitor alegerea să se facă fără politică de partid, căci dl N. Bratu a fost impus ca preşedinte. Azi dl Bratu văzându se lăsat pe din afară — ca o cantitate neglijabilă — începe să se miorlăe prin „Foaia Poporului“ şi ca un cotoiu călugărit îşi dă aere şi atacă pe unii membrii de pe noua listă. Incepe atacând pe dl Dr. N. Comşa, despre care spune, că nu e nici comerciant şi nici industriaş şi n'ar avea nici o activitate apreciabilă care să indice în această direcţie. Pentru respectul adevărului trebue să- i răspundem dlui N. Bratu, că nici d-sa nu e decât un tipograf şi că pe teren economic, comercial sau industrial nu are nici un merit deosebit şi că a ajuns preşedintele Camerii a fost impus de partid spre ruşinea Sibiului, căci dl N. Bratu după capacitate nu putea fi preşedintele Camerii de Comerţ, că nu ştie nici unde creşte piperul sau şofranul, iar ca preşedinte al Camerii de Industrie nu ştie ce sunt curenţii de înaltă frecvenţă, undele herjiene, sau butelia de Leyda! Ori dl Dl. N. Comşa e vicepreşedintele băncii „Albina“ aşadar e un negustor şi anume negustor de bani, dar om deştept, cu care dl N. Bratu nu poate sta la cot. Dl Comşa reprezintă comerţul bancar. Cât priveşte pe dl profesor N. Martin despre care dl N. Bratu spune că „e numai în aparenţă comerciant, improvizat de câteva luni. Şi ca atare, îmbulzeala lui peste tot acul, îţi inspiră puţină încredere în activitatea viitoare. Să mai aştepte". Noi îi răspundem că dl profesor N. Martin are mai multe merite pentru cari trebuia să fie pus pe listă şi anume : 1) A crescut în comerţ, la firma Comşa din Sălişte. 2) A fost profesor la Şcoala Comercială superioară şi ca atare ştie ce i comerţul. 3) . Inrudlndu-se prin alianţă In Icoalul din str. C. A. R sîttî, s‘a inaugurat Duminică începutul acţiune! „Gărzii pentru apărarea proprietăţii“ de sub preşedinţia d-lui Em. Antonescu, profesor universitar. Cu această ocaze s‘a ţinut şi o întrunire publică la care a luat parte un mare număr de debitori de toate categoriile din Capitală, precum şi delegaţi ai numeroaselor asociaţiuni profesionale. Dl. av. Popescu proclamă ca preşedinte al adunării pe dl prof. Antonescu. D-sa dă apoi citire telegrams tur desciziune primite dn ţară şi anume: dl. Timişoara in numele debitorilor dl dr. Frecat; dli Teleorman dl N. T. Ştefănescu, de la Balş (Romsnaţi) d-nii c.p. Amărăscu, Mihalache Grecu, Dumitrescu, Avramescu, Ilie Stanciu, Buzău dl I. Călinescu şi o mie debitori şi mari proprietari; Sibiu N. Droc, dr. Malyas, avocat I. Olteanu, Simion Manoli, Gh.lluşiuanu şi M- Şerbănescu; Făgăraş dl loan Gh. Purece, V. Bidu, D. Cornea, Dănilă Solomon, Velaru Guşilă, Gh. Ivana, Matei Cazavei, Oct. Lupu, Spiridon Dobrea, loan Purece şi alţii; Severin dl Damianov, Niculescu , Soroca dl O. Gorinştrin, Blaj dl N. Berghiu, Drăgăşani, dl Gh Greceanu, Luca Ştefănescu, etc. Constanţa dl. căp. Fiorescu; Brăila dl I.Fortunescu; Roman dl P. Ştefănescu; Călăraşi Ialomiţa dl M. Boraşi; Olteniţa dl Gh. Niculescu, Gh. I. Dumitrescu, Fane Trifan, N. Niculescu, Anghel Niculescu, C. Georgescu; P. Neamţ, Garda apărării proprietăţii secţia P. Neamţ; C. de Argeş C. Ştefănescu-Argeş; V. Dorin (Câmpulung) Iacob Carpen, Bălăuşari (Târnava mică) Blejariu, Doran etc. etc. S-au mai primit scrisori de adeziune din partea „Uniunii generale a Sindicatelor viticole* a „Ligii Agrare* reprezentată şi printr-o delegaţie în frunte cu dl avocat Moscu, Niculescu- Ianca- Brăila şi de la secţiile Gărzi din Panciu, Bârlad, Iaşi, etc. Deschiderea întrunire! D. prof. Em. Antonescu spune că la orice inaugurare se urează sănătate şi viaţă lungă. De data aceasta este cazul să ureze sănătate şi viaţă scurtă, întrucât este de dorit ca acţiunea începută să triumfa cât mai curând. Nu mai e timp de aşteptat. Trebue dusă o acţiune energică pentru lichidarea trecutului. D. IOACHIMOVICI spune că şi în întrunirea de azi trebuesc spuse lucrurile aşa cum sunt pentru ei s audă politicianii a căror datorii a fost asanate de către stat, să audă acei ce sunt trecuţi In registrele Skoda, în rapoartele lui Seretzki că debitorii nu cer cu familia 1. Floaşiu, lucrează şi conduce afacerile de zeci de milioane ale firmei. Pe lângă acestea dl profesor N. Marlin e un om activ şi modest, care nu se îmbulzeşte — cum zice dl N. Bratu — ci a fost şi este solicitat. îmbulzeala e specialitatea dlui N. Bratu. Dacă dnii P. Simonetti şi Coriolan Ştefan, prefectul judeţului, au făcut acest lucru nu-i putem decât felicita că au făcut ceea ce dorea toată lumea, afară de 2—3 lingăi ai dlui N. Bratu! Deocamdată atât, N. C. Droc nici milă, nici pomană ci dreptul la viaţă deoarece prin politica lor nepricepută şi de jaf au fost aduşi la sapă de lemn. Câtă vreme statul nu plăteşte cuponul, nu plăteşte lefurile, nu plăteşte datoriile către furnizori — pentrucă nu are de unde să plătească, de ce se cere numai debitorilor particulari plata integrală a creanţelor, şi sunt scoşi în vânzare pentru datoriile către fisc? In încheere d-sa cere o acţiune energică, o acţiune de fapte şi nu de vorbe. D. D. DUMITRESCU In numele „Asociaţiei micilor plugari“ spune că ţăranul e legat de pământ. Săteanul Gh. Ghencea din corn. Roşu-Ilfov, îşi exprimă nedumerirea cum a putut fi schimbată o lege care io reducea datorile cu 50%. După ce mai vorbesc sătenii Stoiciu (Chitila) şi Oţetaru (Mogoşoaia) d. dr. Eradie Sterian arată că datoria debitorilor este de a se organiza pentru a-şi apăra avutul. Mai vorbesc dali Crivda, care cere reducerea creanţelor şi lichidarea trecutului, d. Bianu, avocat asigură că tineretul va seconda acţiunea începută pentru a se pregăti o nouă viaţă, d. Anastasian arata că legea conversiunii datoriilor plugăreşti este nesinceră şi incomplectă; d. M. Pascal, dr. Constantinescu, etc. CUVÂNTAREA DLUI PROF. EM. ANTONESCU D. prof. Em. Antonescu declară că nu înţelege să facă politică din nenorocirea ţării. Moratoriul este pe sfârşite executările au reînceput. Datoriile ţărăneşti ce fusese reduse la 50 la sută prin legea Argetoianu au fost reîntregite, guvernul alasei îi deci ţărănimea. Însuşi fiscul a început să scoată la vânzare pe debitori. Producătorii s’au văzut ruinaţi fără vina lor. Stabilizarea la o cotă ridicată, criza mondială cu scăderea de preţuri a desăvârşit ruina producătorilor. Contractele, convenţiile între părţi trebuesc respectate, dar contracte contra ordinei publice contra bunelor moravuri, prin abuz de drept sau prin îmbogăţire fără cauză, nu pot dăinui. Dacă Curtea de Casaţie va continua să apere pe profitori vom face apel la rege, să facă dreptate și să legifereze printr’un deeret-lege problema conversiunii, în cari partidele politica n’au văzut decît interesele lor personale, iar nu interesul general al țării. Pentru că partidele politice cari au promis rezolvarea problemei n‘au făcut nimic pentru debitori şi numai a Expoziţia industrială din Sibiu. Duminecă 27 August s‘a iugurat noul focar al camerei de Industrie şi comerţ din str. Regina Maria, iar apoi a’a deschis şi expoziţia Industrială organizată de un comitet al camerei de industrie şi comerţ. Credem că timpul prea scurt a fost cauza că multe industrii din oraş şi judeţ, n’au putut participa, astfel remarcăm lipsa fabricei de sticlă din Avrig şi fabricile de postav din Cisnădie, Orlat etc. Dintre expozanţi amintim: Tipografia arhidiecezana care a expus numai produsele proprii începând cu „Telegraful român“ din 3 ian. 1553, tipârit cu litere cirile, apoi Biblia tipărită tot cu litere cirile In 1856, Mineiul 1855, Octoihul, Chiriacodromionul, Evanghelia din 1859 Noul testament 1867. Chiar şi unele din lucrările marelui mitropolit Andrei baron de Șaguna sunt expuse. Amintim: Istoria bisericii ortodoxe tipărită cu Utere cnie in anul 1860, Enahidion-ul (carte manuală de canoane) 1871, Molitvelnic, apoi In limpa germana Predigten zur jährlichen Gedächtnisfeier* de Saguna tipărit In 1856. In afară de acestea o mulţime de alte broşuri şi tipărituri. Fabrica de liqueruri H. Rieger posedă cel mai frumos pavilion. O execuţie în stil modern, o piramidă, înlăuntrul căreia sunt aşezate toate produsele fabricei, împreună cu toate diplomele şi medaliile de aur obţinute la Bruxeles, Paris, Londra şi Sibiu. Inferiorul îţi face impresia că ai fi în piramida lui Keops de unde vezi Sahara, iar în piramidă ar fi o oază cu beaturi răcoritoare ale unui veritabil „Şeic“ arab sau „Bey“ turcesc. Iţi vine chiar poftă să bei, dar nu e voe, căci sticlele sunt înfundate şi eunucul le păzeşte! Cine doreşte să guste aceste produse, recunoscute superioare e nevoit a vizita prăvălia şi fabrica în str. Guşteriţei No. 7. Pavilionul Primei fabrici române de covoare din Făgăraş A. Ceghergaman cu depozitul în Bucureşti str. Dogarilor 32. Un bogat asortiment de covoare orientale şi persoane. De remarcat coloritul admirabil şi gustul deosebit. Execuţie Ireproşabilă şi solidă. De admirat un covor reprezentând bustul M. S. Regina Maria şi o bancnotă de 500 lei în mărime de 1.60 pe 1ra. întrunirea „Gărzii pentru apărarea proprietăţii Pfl.t cei ce n’au promis au făcut ceva. Garda își propune ca indiferent de politică să lupte pentru apărarea debitorilor de toate categoriile. După cuvântarea dlui prof. Antonescu, s-a citit o telegramă adresată Suveranului.