Tribuna, aprilie 1936 (Anul 1, nr. 1-3)

1936-04-05 / nr. 1

Pgg, 2 „TRIBUNA-NOUA*__________Nr. 1 Din succesele xScirsjkig SST H 1 BUM Ägs Triumful românismului în procesul medicului român Horaţiu Tănăsescu delei colegiul medical Audierea martorilor apârârii. — Rechizitorul ocularei şi româneasca pledoarie a d-lui Dr. P. Simonetti.­­ Sentinţa. Nimic nu poate fi mai satisfacă­­tor mai cu multa mângâiere sufleteas­­decât isbânda românismului, la care a ajuns procesul eminentului medic român Tănăsescu , spunând pentru toţi, ci acest om, a trecut prin spini, greutăţi, neajunsuri şi îndurând, priva­­tiuni neprevăzute, dar cu o perseve­rentă conştiinţă a pus cu boiul pe labe, pe indez rebilul între români, — şovinistul şi antirom­ânul Dr. Süssmann. In tot timpul campaniei noastre în vederea spulberării acuzaţiilor ruşinoase aduse de dl. Süssmann am căutat să dăm impuls acestui proces, — considerându mă cenalizator al sen­timentului public. Procesul înscenat de Süssmann avea ce tendinţă de a distruge spe­cificul nostru naţional, — iar D-rul Tănăsescu era să fie o victimă a ro­mânismului, întrucât dr. Süssmann ne-a atacat vehement în repetate rânduri pe tema șovinismului „maghiarofob". Un public numeros format mai mult din ofiţeri, medici civili, şi mili­tari, magistraţi de ziariştii nelipsiţi, au ţinut cu toţii să ia parte urmărind cu un viu interes desbaterile, de Luni seara până Marţi dimineaţa. Un incident. După ce grefierul a cetit sumarul şedinţelor anterioare, dl preşedinte Deputatul Ilie Floaşiu casca in parlament (Continuare din pag. 12 a) ocazie şi poate ultima, am în­cercat să mă răfuesc cu dta într’un stil bine justificat. Ai uitat poate că­­„Ardealul“ a trecut prin fumul gloanţelor de pe câmpul de luptă, sacrifi­­cându-se fiecare cu viaţa pentru a vedea această ţară întregită şi de hoţi dupl­ă. Nu-ţi dai seama mai mult ca oricine, de dezastrul în care ne aflăm estăzi, de pe urma stăpânirii democratice, care ne-au vândut complect străinilor ca pe vremea Fan-Ti­ţilor. Află de la mine Iliuţă că d­na eşti acela, care ai trecut ca vândut jidanilor, iar noua citate politică, fie ea şi naţionalistă, o detest în rolu! pentru că nu eşti om. Nu vezi că de abia te mai ţin balamalele, cu nebunia şi alergarea neruşinoasă după noi isprăvi de aten­­tare la­ pudoare!?!. . Nu mai căsca în parlament, fă­ă să te fi consultat singur, căci te faci de râs şi odată cu tine, ajungem şi noi românii uşor de râsul lumii. Astâmpără te odată, pentru numele lui Dumnezeu! Mă mir şi mă întreb cum poţi suporta cazierul de la parchet care te defineşte şi te conturează atât de bine ca personalitate cât şi ca un om politic. Ai mila de redactorii, sebăsgoi­­mului Sohor şi mai dă-le ceva parale în cinstea vermeiniciei Taie şi spune­­ne când mai ieşi la iveală Odioasa tentativă de asasinat, mo­ral, înscenată prin căscatul cu palma la gură ţi a eşuat! . . . Alex. Tomici-Severin Col. dr. Capitanovici M­hail, a pro­cedat în continuare audierea martori­lor. înainte de audierea martorilor dl. dr. Popescu a cerut onoratei comisii de judecată disjungerea procesului. Incidentul ridicat de către dr Po­pescu a fost admis, astfel că din recla­­mant impotriva drului Tănăsescu s’a ajuns la separarea sa de către Süss­­mann — rămânând complect izolat. Audierea martorilor Depoziţia dlui dr. TRAIAN BUDE din com. Tălmaciu a fost sublimată cu repetate aplauze de către întreaga asistent?, arătând că pentru dlul­ Tănă­­sescu are cele mai frumoase aprecie­ri — iar pentru șovinistul Süssmann nu poate avea decât ură şi dispreţ, pentru că a ştirbit, călcând în picioare sentimentul naţional, — cel mai preţios talisman al românilor. Dr. TATU din Nocrich arată că cunoaşte diferentul Süssm­ann—Tănă­sescu şi adevăratul substrat al acestui proces. Este vorba de Societatea me­dicilor români din Sibiu, care înfiin­ţată în anul 1931 într’un târziu a fost dizolvat?. Dr. dr. LIVIU I0NASIU membru în comisia de desciplină — recuzat de dl dr. Tănăsescu — spune marto­rul — că în timpul şedinţei societăţii medicale, ar fi strigat către drul Tănă­sescu _ «ORI TE PLECI, OR» PLECI pe motiv că acesta refuzase, să sem­neze, actul de constituire. Dl Dr. NICULAE COMŞA fost prim medic al oraşului şi judeţului Sibiu, sub România Mare, stăruie de­­mascând pe larg şi frumos, — anti­­românismul doctorului — ş­i cu cioc — Süssmann. Insistând asupra ante­cedentelor acestui şovinist, ne spune: In tot timpul i âr am fost prefect de judeţ em căutat să dau un timbru românesc tuturor instituţiunilor româ­neşti de stat, ordonând înlocuirea tablelor ungureşti, etc. Doctorul Susam­an, s’a opus să dea jos aceste table, refuzând să primească eleve rom­ance la şcoala de moişe, a căutat să se răsboiască cu mine, ca prefect. — Deşi plătit gras de către statul român,­­ nu ţinea în institutul gyne­cologic decât moaşe străine Cu multă greutate, intervenind la Cluj, am putut plasa două moaşe românce. Martorul mei aretă cu un cinism bine justificat până la durere şi crân­cenă revoltă prin plângerea d o re­­clamaiţie scrisă pe atunci de către re­gretatul Lazăr Popovici, prin care ni se arată că Süssmann ar fi spus ca: ,ROMANIA MARE DE ASTAZI. NU VA DURA NICI CAT CEA ÎNFĂPTU­ITĂ DE MIHAI VITEAZUL", fapt pentru care scârnăvie treb­ua să fie tradus în faţa Curţii Marţiale. Dl. Dr. Niculae Comşa, cu încre­­derea oarbă de a se îndrepta lucruri­le, a stăruit împreună cu Lazăr Popo­vici de a nu mai dresa procesul d­in încheiere martorul dr. Comşa a citit o declaraţie usturătoare la adresa lui Fritz Süssmann, din cere reese probe evidente de necolegialitate şi duşmănie faţă de românul medic dr. Horaţiu Tănăsescu. Au mai depus favorbabil pentru dl dr. Tănăsescu următorii: Dl. dr. Itiu,­­dr. Burlă medic, dr. Vasiu, şi Ion Munteanu, ziarişti, etalând printre altele şi contramandarea de către ministerul Sănătăţii, d­in anul 1933, a examenelor de limba germa­nă la institutul de stat, pe largă care mai funcţionează şi o şcoală de moaşe. Dl dr. Vasiu, precizează, că perso­nal a cerut telefonic la Bucureşti mi­nisterului această chestiune. Ministerul a dispus înlocuirea drului Sturza, cu dr. Comşa, pentru că primul sprijinea sentimentele şovinismului apoi secun­dul, nu-i mei puţin adevărat, că de a­­tunci s’au ţinut examenele, cu elevele săsoaice în limba romane, punând astfel pe Süssmann, cu botul pe labe In continuare au mai depus ca mar­to­ri : dr. Popescu Sibiu, dr. Popescu Ștefan, dr. Niculae Dumitru, dra dr Mânecuță expune pe larg, că dra. dr. Ciobrulchi este aceea care lua diferite medicamente din cabinetul d-lui dr. Tănăsescu — medicamente cumpărate de dsa din propiul salar, pentru a veni în ajutorul bolnavelor. Di dr. Ghiţescu, moaşele Eug. Vulpeanu, Ciocoiu Augustin?, Isaria Victoria, dl judecător Viserion Pop, dr. Neagoe, subliniază cu elogii per­sonalitatea d-lui dr. Tănăsescu — de­­mascând în acelaş timp, activitatea cu tendinţă de înstreinare a institului de stat, de către Dr. Süssmann, cali­ficat ca periculos pentru societatea românească . . . Terminându-se cu audierea marto­rilor , deși ora era întârziată, dl. președinte a dat cuvântul reclamantu­lui. Acesta pe motiv că e suferind, sfidând răbdarea comisiei a încercat să se retragă după multe ezitări, Süssmann, a consimţit să vorbească. In câteva cuvinte reclamantul în loc să aducă acuzaţii grave, după cum ne aşteptam prin susţinerea reclamaţiei, el este acela care se desculpează ca şi când ar fi fost acuzat! . .. S-a remarcat că a avut o atitudine ireverenţioasă faţă de consiliu, pentru care fapt în repetate rânduri a fost chemat la ordine . Rechizitorul acuzării Acuzarea susţinută de d­lul Sturdza, a produs indignare prin asprul rechi­­zitoriu ce­­a adus. Deşi acuzatorul avea un timbru academic, prin acuza sa, dar ca român a fost silit să pără­sească fotoliul ministerului public, prin agitaţiile şi verificările publicului din sală. — Ne a durut foarte mult, când d-rul Sturza a afirmat, calificând pe d rul Tănăsescu, ca nebun şi deci iresponsabil de faptele sale, cerând comis­ii să-l trimită într’un ospiciu de alienat­ să-şi caute de sănătate, iar în caz contrar să i­ se aplice cel mai aspru verdict de condamnare a acestuia. Acest acuzator, care a căutat să ri­­d­ce pe Süssmann, atunci când sân­gele cald curgea gârlă, din inimile românilor, cari au luptat pentru ţară, iar el ne duşmănea, a făcut o mare greşeală, pălmuind obrazul românis­­mulu­i Cuvântul apărării. O pledoarie plină de farmec şi ade­vărat românească a fost susţinută ma­gistral de dr. Dr. Pompiliu Simonetti, advocat, apărătorul dlui dr Tănăsescu, D-sa şi a exprimat părerea de rău, cum un medic român, coleg, a putut aduce drept simplă acuză o anormali­tate a d-lului Tănăsescu, consideân­­du-l nebun! Mai arată că, după lege, comisia nu era constituită legal, întrucât preșe­­dintele trebuia să fie membru în con­siliu, iar nu supleant, cum greșit s'a format comisia, în cazul dlui dr. Col. Capitanovici, care de la început putea să fie recuzat. La ordine refiind alţi membrii competenţi şi întrucât desba­­terile sunt pe terminate, spune dl. Simenftti — dacă comisia se crede în drept — poate să aducă o sen­tinţă, dar numai să fie justă. In replică ia cuvântul acuzarea, care încearcă să răstoarne pledoaria apă­rării. Se frământă grav, dar îi este un zadar căci în contra replică a d-lui dr. Simonetti este pus la punct cu o argumentaţie solidă. D-sa ajunge la concluzia că noi »ardelenii“ suntem oameni răi, pe când regăţenii sunt loiali în convingeri că numai prin buna credinţă şi adevăr pot fi conside­raţi şi aşezaţi în atitudini demne şi loiale de bun şi mare român, aşa cum este şi colegul dr. acuzatul de azi , Horaţiu Tănăsescu, închee dl. dr. Simonetti, fiind viu aplaudat de asistenţa care ovaţionează îndelung şi în plină şedinţă pe dl dr. Tănăsescu. Sentinţei D-nul preşedinte declară desbaterile închise şi se retrage pentru deliberare, înainte de deliberare, s’a mai arătat de apărare, că adevăratul substrat ce face obiectul procesului Süssmann— Tănăsescu, este cel politici... La ora 2­1/2 noaptea, după o oră şi jumătate de chibzuire, comisia a adus cu unanimitate de voturi, un verdict de achitare a bunului român şi coleg dl. dr. Tănăsescu. Prin această sentinţă, care a produs numai bucurie în rândurile asistenţei, este cea mai bună dovadă, că românul s’a afirmat ATOMSEVER. Consumaţi berea cea mai bună Thomas Rex Şi Thomas Matador O stea ce cade In a tăcerii inserate, Sub cerul falnic înstelat, Apare-o stea pe o cărere Ce către noi s’ îndrept­at. Intr’o clipită viaţa-i moare, Sfârşindu-şi drumul neajuns Şi în imensa îndepărtare, Pe veci lumina şi-a ascuns. Asemeni stelei căzătoare Suntem cu toţii, cari trăim. Sfârşim viaţa visătoare Mai inainte să murim. . . Câţi nu visăm o fericire! Pe cari mereu o năzuim; Sfârşim însă . . . Nenorocire Că nu ajungem s’o trăim. Când credem c’am ajuns la culme Şi c’o trăim ne’nchipuim, Atunci steluţa noastră—apune Şi în sfârşit, iar rătăcim. Stoica V. losn

Next