Tribuna Sibiului, aprilie 1968 (Anul 1, nr. 38-62)
1968-04-02 / nr. 38
Pag- 2 O ADEVĂRATĂ MI SÂRBĂTOARE MUZICALĂ Spectacolele operei clujene — prezentate de data aceasta în sala teatrului, deci în condiţii acustice satisfăcătoare — au adus o notă de binevenită varietate în ansamblul manifestărilor muzicale ale stagiunii curente. Programînd lucrări de popularitate, consacrate, valori statornice ale repertoriului liric şi asigurînd distribuţii de calitate în cadrul cărora elementele tinere abundă, acest prestigios colectiv a satisfăcut aşteptările entuziaştilor noştri melomani ce au umplut generos sala. Opereta Liliacul — poate cea mai bună lucrare de acest gen a lui Johann Strauss — a beneficiat de o distribuţie în care au excelat Mirelle Valeria Căprariu, Ioachim Pura, Aurel Mărgineanu, Eva Macsay, Doina Rădulescu şi Ioan Logrea, deşi handicapaţi de un podium impropriu pentru dans, s-au dăruit sincer, vorbind prin plastica gesturilor despre frumuseţea şi puritatea sentimentului curat al dragostei. Dirijorul spectacolului, Ion Iancu, are meritul de a fi condus precis (minus cele cîteva ezitări datorate unor compartimente orchestrale) şi de a fi reuşit să creeze o atmosferă emoţională ce a amplificat valoarea spectacolului. Prezentarea celebrei opere bufe Bărbierul din Sevilla de Rossini, cu apariţia în rolul Figaro a baritonului Nicolae Herlea — Artist al pe circumscriere pe traiectoria rolului — o demonstraţie de gust şi stil. In acest context, şi aceasta-i cu atît mai meritoriu, interpretările oferite de Niculina Mirea — o voce care sună cristalin, cu deosebire în registrul înalt — Titus Pauliuc şi Traian Popescu au satisfăcut deplin. Orchestra condusă de Anatol Chisadji, Petre Sbârcea şi Ion Iancu au asigurat un acompaniament prompt şi nuanţat, făcînd eforturi permanente de echilibrare chiar în condiţiile unui spaţiu ce a impus o aranjare necorespunzătoare. In concluzie, un turneu soldat cu satisfacţii pentru publicul sibian şi credem şi pentru organizatori. T. TOHATI Spectacolele Operei de stat din Cluj Constantinescu, o voce frumos timbrată, omogenă şi clară, posedînd în acelaşi timp un temperament vioi ce convine rolului, Paramon Maftei, un tenor cu frumoase însuşiri vocale în ansamblul cărora consistenţa glasului şi timbrul plăcut se impun, Margareta Fănăţeanu, Mugur Bogdan, Vasile Cătană au evoluat cu nerv pe aria unei partituri spumoase în care ritmurile în trei timpi şi comicul — chiar aşa naiv ca cel oferit de text — ne-au procurat momente de satisfacţie. Ansamblul de balet, restrîns din cauza lipsei de spaţiu, a evoluat în Giselle de Charles Adam, sensibil, manifestînd o binevenită grijă pentru a imprima o notă de sobrietate acestei poveşti romantice de dragoste. Balerinii, dintre care amintim poporului — interpret strălucit al acestui rol pe multe din marile scene lirice ale lumii, a constituit o adevărată sărbătoare muzicală. Felicităm conducerea operei pentru asigurarea — în deplasare — a unei asemenea colaborări şi pentru întreaga distribuţie care a conferit spectacolului un nivel artistic ridicat, ce justifică şi răsplăteşte entuziasta participare a publicului. O voce caldă, splendid timbrată şi de o forţă ce-i asigură penetraţia pînă în cele mai tainice ascunzişuri ale auzului, o tehnică a belcanto-ului ce vizează desăvîrşirea, un actor Cu o intuiţie spontană pînă la firesc a psihologiei personajului, iată doar cîteva din însușirile acestui mare cîntăreţ. Prezența lui Herlea în scenă devine un catalizator, iar perfecta Artistul poporului Nicolae Herlea în rolul Figaro cu care a repurtat succese de răsunet pe multe din marile scene lirice ale lumii. _ _ , C# ifi f&f&e* #//Ww P. *Debut Ghid pentru Cartea tehnică practic vibrarea betoaneior (Traducere din limba franceză) Lucrarea cuprinde un bogat material privind vibrarea betoaneior. Sunt tratate problemele teoretice si practice ce trebuie avute in vedere la vibrarea betoaneior, utilajele necesare vibrării şi caracteristicile lor. Cuprinde: „Noţiuni asupra betonului proaspăt"; Producerea vibrării in beton — studiul teoretic al vibratoarelor; Transmiterea vibrării în beton; Tehnologia vibratoarelor; Mese vibrante; Forme de cofraje vibrante; Măsurarea caracteristicilor vibrării; Reologia betonului vibrat; Compactarea betonului prin vibrarea straturilor superioare; Asocierea unei compresiuni la partea superioară cu o vibraţie interioară; Fabricarea tuburilor din beton executate în folosirea vibrării; Fabricarea stîlpilor pentru reţele electrice; Fabricarea de elemente grele de beton. De asemenea, lucrarea are o anexă în care sunt descrise utilajele de vibrare folosite in ţara noastră, cu caracteristicile lor. Se adresează şefilor de echipă betonişti, tehnicienilor şi inginerilor constructori din execuție. (412 pag., 311 )ig„ 33 tabele, 18,30 lei) Iniţiativă meritorie a orchestrei „Poligrafia“ Sâmbătă 30 martie, la ora 20:00, în sala căminului cultural din comuna Miercurea, judeţul Sibiu, orchestra de muzică populară şi uşoară a sindicatului întreprinderii poligrafice Sibiu, dirijată de Simion Müller, a prezentat al treilea concert din luna martie. Reuşind să realizeze o legătură afectivă între interpreţi şi spectatorii din Miercurea, care au umplut pînă la refuz sala căminului lor cultural, orchestra a fost aplaudată călduros pentru întregul program prezentat. Au fost apreciate melodiile interpretate de Cornelia Munteanu, Erwin Schuster, Reinhold Kast, Gheorghe Rusu şi Ştefan Mathes; de un succes deosebit s-au bucurat tinerii interpreţi Rodica Rodeanu, Kathi Schuller şi Maria Marcu. Continuînd această iniţiativă, orchestra poligrafiei va prezenta o suită de concerte în comunele și oraşele județului Sibiu. P. MUREȘAN coresp. Preocupări sibiene de istorie (Urmare din pag I) monografiei Sibiului şi împrejurimilor, care porneşte de la semnalarea primului act de viaţă pe aceste locuri, datînd din epoca paleoliticului-mijlociu (cultura musteriană, 120— 150 000 î.e.n.). Preocupările noastre sunt diversificate pe o largă arie de cercetare istorică. Aş aminti, printre alte multe subiecte de comunicări, faptul că s-a studiat cu profunzime activitatea sindicatelor unitare din Sibiu (perioada 1921— 1929), că cercetătorul Eugen Onu s-a ocupat de diferite aspecte ale mişcării muncitoreşti din Sibiul anilor 1917—1924. Demn de reţinut este şi faptul că cercetătorul nostru Ioan Holhoş lucrează la un volum substanţial privind istoria „Astrei". în aceeaşi ordine de idei, subliniez faptul că, împreună cu alte foruri locale, am realizat un film pentru televiziune, Matricole sibiene, care cuprinde fragmente ilustrative din istoria şcolii româneşti din Sibiu. — Aţi amintit de sesiuni ştiinţifice aniversative. Anul 1968 este generos preocupărilor dv în această direcţie — într-adevăr. Pentru informarea cititorilor „Tribunei Sibiului“ este bine să amintim că pregătim o sesiune ştiinţifică închinată aniversării a 120 de ani de la revoluţia din 1848, sesiune pe care am stabilit-o pe data de 16 mai, şi la care îşi vor aduce contribuţia, pe lingă cercetătorii sibieni (dr Carol Göllner ) Poziţii revoluţionare şi contrarevoluţionare în anul 1848; Nicolae Nistor — Mişcări ţărăneşti în zona Sibiului în 1848; Mircea Stoia — Date noi privind activitatea lui C. Bolliac în Transilvania), invitaţi de prestigiu (prof. univ. Victor Cheresteşiu — Semnificaţia Adunării Naţionale de la Blaj). Vom ţine o sesiune specială închinată aniversării semicentenarului Unirii, pe care am axat-o pe ideea valorificării raportului sibian la desăvîrşirea unităţii naţionale Pentru aceasta, în urma unei munci de depistare, cercetătorii sibieni au descoperit o serie de documente privind importantul act al realizării unităţii naţionale, care vor fi expuse la Muzeul Unirii din Alba- Iulia Tot informativ, ţin să amintesc iniţiativa unei sesiuni ştiinţifice cu un caracter mai larg, care va cuprinde contribuţii originale la cercetarea unor probleme privind istoria României, la care şi-au anunţat comunicări prof. Iuliu Paul, prof. Thomas Nagler, arh Paul Niedermaier, prof Anamaria Haldner- Henegariu. TRIBUNA SIBIULUI Interviu cu Constantin Codrescu actorul, regizorul şi animatorul teatru de drescu de la Teatrul Mic din Bucureşti. Cinci minute după căderea cortinei, Constantin Codrescu a avut amabilitatea să răspundă cîtorva întrebări pentru cititorii „Tribunei Sibiului“. — Ce v-a făcut să alegeţi tocmai această piesă? — Am cunoscut colectivul de artişti amatori al Teatrului popular din Mediaş în 1965, la finala bienalei de teatru „I. L. Caragiale“, cînd am văzut, jucată de ei, „Hangiţa“ de Carlo Goldoni. Atunci m-am hotărît să lucrez alături de acest colectiv. Am regizat apoi, aici, piesa „Act veneţian“ de Camil Petrescu, care a fost al doilea mare succes al Teatrului popular din Mediaş. Aceste două spectacole mi-au confirmat pe de o parte talentul şi dragostea cu care munceşte acest colectiv de artişti amatori, iar pe de alta atracţia lui pentru spectacolul de factură clasică. Astfel ne-am decis asupra comediei lui Calderon de la Barca. — Ce v-a determinat să deveniţi interpret în acest spectacol? — Sincer vorbind, nişte împrejurări „obiective“, în primul rînd plecarea a doi interpreţi tocmai în momentul în care spectacolul era într-un stadiu destul de avansat, iar înlocuirea lor cu începători ar fi însemnat să se reia întreaga muncă aproape de la capăt. Nu pot afirma că în Mediaș n-ar exista destui amatori talentaţi, dar în acel moment nu s-a găsit unul potrivit pentru Don Manuel. — Cum vă simţiţi în scenă alături de amatori? — Trebuie să afirm că în momentul de faţă aproape că nu simt că nu joc alături de profesionişti, iar aici mi-am putut da seama cît de avansat este nivelul artistic în rîndul amatorilor. După părerea mea este foarte bună introducerea unor artişti profesionişti in spectacole de amatoriu şi vreau să recomand acest lucru şi altor regizori şi formaţii de teatru. Aceasta şi pentru că — cum am putut constata la intrarea mea în rol — faptul declanşează un anumit stimul în rîndul interpreţilor, care se pregătesc mai mult, cu mai multă seriozitate şi ambiţie pentru reuşita spectacolului. — Ce aţi adus nou în spectacolul medieşan? — în primul rînd introducerea corpului de balet al Casei de cultură, care de la început imprimă ritm şi tinereţe spectacolului. Pe urmă, însăşi prezenţa mea, ca actor profesionist, intre artiştii amatori. — Cum a primit publicul din Mediaş acest spectacol? — Este aici un public foarte bun, cunoscător de teatru. Se pare că spectacolul nostru a fost primit cu mult interes, lucru dovedit prin numeroasele aplauze la scenă deschisă. — Intenţionaţi să mai lucraţi şi alte piese cu actorii Teatrului popular din Mediaş? — Da. Avem in perspectivă un spectacol cu „Incendiul“ de Dimos Rendis, pe care intenţionăm să-l prezentăm publicului peste două luni. Deocamdată atît. Convorbire consemnată de ION POPA în seara zilei de 27 martie, pe scena Teatrului popular din Mediaş a avut loc premiera piesei „Doamna spiriduş“ de Calderon de la Barca, în distribuţie: Valer Munteanu, Silvia Panciu, Lili Lipovan, Ion Hora, Nicu Coldea, Mircea Dediu, Aurora Slavu şi Maria Groza — artişti amatori ai Teatrului popular din Mediaş. Regizor scenograf și interpret al rolului principal (Don Manuel) — actorul Constantin Co- MANIFESTĂRI CULTURALE la Casa de cultură a municipiului Sibiu, în această primă săptămînă a lunii aprilie, se va ţine un bogat ciclu de conferinţe şi manifestări culturale. Astfel, prof. Mircea Tudor va prezenta miercuri, 3 aprilie, ora 18, în cadrul Universităţii populare cursul „Probleme speciale în educaţie, ridicate de tipul copiilor nervoşi“, curs făcînd parte din ciclul de conferinţe „Părinţii, şcoala şi educaţia copiilor". Joi, 4 aprilie, la ora 18, va avea loc o prezentare întitulată „Marele poem al frumuseţilor patriei noastre — un masiv pitoresc şi istoric „Cozia“, ţinută de prof. Traian Zaharia şi Ioan Ruzicska, însoţită de diapozitive color, prezentare reluată la cererea auditorilor. Cadru din Expoziţia cu reproduceri după opera sculptorului Brâncuşi, deschisă recent în holul Şcolii populare de artă din Sibiu Consfătuire cu diriginţi? La Liceul nr. 3 din Sibiu, a avut loc ieri o consfătuire metodică cu responsabilii comisiilor diriginţilor din toate liceele, şcolile profesionale şi şcolile generale din judeţul Sibiu. Cu mult interes şi competenţă, diriginţii prezenţi au discutat probleme ale muncii educative în rîndul tineretului. Anul I nr. 38 în parcul de odihnă al staţiunii balneare Bazna V -A. SITUAŢIA INSAMINTARILOR RECLAMĂ IMPULSIONAREA LUCRĂRILOR (Urmare din pag. I) sporite la plantatul cartofilor de toamnă. Cu toate rezultatele bune obţinute, din situaţia operativă rezultă existenţa unui decalaj între unităţi la pregătirea terenului şi însămînţări. Şi întrucît în această primăvară nu poate fi vorba de condiţii diferite, timpul fiind prielnic peste tot, rămînerile în urmă, în unele unităţi, se datoresc numai slabei organizări a muncii. Cum altfel ar putea fi explicat faptul că la C.A.P. Alămar, Agnita, Avrig, Chirpăr, Hosman, Retiş însămînţatul culturilor din prima urgenţă se desfăşoară într-un ritm nesatisfăcător. La C.A.P. Alămor, bunăoară, pînă în 31 martie nici nu începuse semănatul ovăzului pe cele 30 de hectare. La C.A.P. Agnita, din 60 de hectare cu sfeclă de zahăr s-au realizat doar 20, la Loamneş, din 95 hectare — 62, Mihăileni, din 35 numai 15, iar, la Şeica Mare, din 90 abia 61. Avînd în vedere timpul înaintat, este necesar ca şi în aceste unităţi să fie mobilizate toate forţele şi mijloacele pentru ca în maximum două zile să se termine însămînţatul sfeclei de zahăr, orzoaicei, mazărei, ovăzului şi a cartofilor timpurii. De asemenea, trebuie trecut de urgenţă la plantatul cartofilor de toamnă în toate unităţile. O acţiune care comportă urgenţă este aceea a plantării viilor şi pomilor, cu atit mai mult cu cît la pregătirea terenului şi plantat există serioase rămîneri în urmă în special la C.A.P. Dobîrca, Velţ, Retiş şi in altele. în acest scop este necesară urgentarea ridicării materialului săditor atît pentru viţa de vie, cît şi pentru pomi, în legumicultura să se ia măsuri urgente pentru terminarea însămînţării rădăcinoaselor, cepei şi usturoiului, acordîndu-se în acelaşi timp o atenţie deosebită repicării răsadului. Există toate condiţiile ca printr-o mai bună organizare a activităţii şi o folosire eficientă a maşinilor şi tractoarelor să efectuăm însămînţările în timpul optima garanție a realizării unor sporuri de producție în acest an. Pregătirea cadrelor în planul M.T.O. pe anul 1968, un punct important îl ocupă pregătirea temeinică a muncitorilor. Avind în vedere dezvoltarea continuă a întreprinderii precum şi mărirea capacităţilor de producţie, cu noi maşini şi utilaje, care necesită cadre bine pregătite, conducerea Fabricii de geamuri din Mediaş a organizat în acest an un număr de 17 cursuri de ridicare a calificării profesionale precum şi 2 de specializare, unde iau parte circa 800 de muncitori pe grupe de specialităţi: operatori instalaţii de tras geam, tăietori cu diamantul, securizatori, laboranţi, mecanici, electricieni, preparatori materii prime, maiştri, tehnicieni, etc. DUMITRU DIMA MOBILITATE ŞI DINAMISM IN conducerea învăţămîntului (Urmare din pag. I) duse, pe viitor, de inspectori bine pregătiţi, vor fi informaţi cu ultimele noutăţi. Pentru cadrele necalificate, cursurile de perfecţionare din vacanţa de vară preocupă încă de pe acum inspectoratul. Inspectorii sunt datori ca în timpul efectuării inspecţiilor speciale să aducă la cunoştinţa cadrelor din şcoala vizitată ceea ce e nou în specialitatea respectivă, în metodica obiectului predat de cadrul inspectat. Tot cu această ocazie, vor fi recomandate, selectiv, materiale bibliografice, locul şi modul în care acestea pot fi procurate sau consultate. — Un învăţămînt modern — intervine tov. Hans Schuller, inspector şef cu baza materială — pe lingă cele arătate pînă acum, are nevoie şi de o serie de mijloace tehnice, laboratoare (în special pentru predarea fizicii şi chimiei), săli de gimnastică ş.a. Parte din şcolile judeţului nostru dispun de o bază materială bună, altele, însă, au spaţiu insuficient chiar pentru clase, le lipsesc din dotare cea mai mare parte din aparatele strict necesare. în această direcţie, trebuie folosite la maximum posibilităţile locale. Acolo unde este nevoie de spaţiu, n-ar fi rău dacă localurile unor foste sfaturi populare comunale se vor da şcolii din localitatea respectivă (pentru săli de clasă, laboratoare, sală de gimnastică sau chiar locuinţe pentru cadrele didactice care n-au condiţii corespunzătoare de locuit). In orele de lucrări practice pot fi confecţionate materiale didactice sau reparate cele existente. O mai strînsă legătură, o colaborare între şcolile generale şi cele profesionale sau tehnice ar avea rezultate pozitive pentru înzestrarea primelor. — Pentru modernizarea învățămîntului — continuă tov. László Geröffy, inspector pentru specialitatea matematici — consider de un real folos extinderea unor forme organizate în afara orelor de curs, dar care sprijină direct procesul instructiv-educativ. Prin concursuri, campionate, olimpiade, forme devenite tradiţionale, se urmăreşte promovarea în masă a învăţămîntului matematic, descoperirea şi îndrumarea unor talente, crearea de „nuclee“, al căror rol este de a activa întregul colectiv de elevi, în licee, preocuparea pentru „vîrfuri“ trebuie să stea în atenţia conducerilor de şcoli. Formele amintite sînt un prilej de stimulare a „celor mai buni", punîndu-se un mai mare accent pe latura formativă, dînd o nouă dimensiune personalităţii în germene a acestora, a viitorilor cercetători şi — de ce nu ? — savanţi, oameni de cultură, artă. Din discuţiile consemnate se desprinde preocuparea Inspectoratului şcolar pentru descoperirea şi folosirea largă a celor mai adecvate forme şi metode care să vină în sprijinul promovării unui învăţămînt de calitate, preluarea şi dezvoltarea tradiţiilor bune, perfecţionarea stilului de muncă în direcţia creşterii competenţei şi răspunderii celor ce sunt chemaţi să crească viitorii constructori ai comunismului.