Tribuna Sibiului, decembrie 1968 (Anul 1, nr. 245-271)
1968-12-01 / nr. 245
Pag. 2 AŢI PREGĂTIT TEMEINIC PRODUCŢIA ANULUI VIITOR? (Urmare din pac. I) toţi în aprovizionarea tehnico-materială, lipsesc încă unele cantităţi de metal, de subansamble, utilaje şi aparatură ce trebuie primite în cooperare de la alte uzine metalurgice şi constructoare de maşini. Aceste greutăţi au influenţat şi influenţează îndeplinirea sarcinilor de plan, dar ele au fost agravate deseori de intervenţia ineficace a conducerii uzinei pentru înlăturarea unor deficienţe proprii: slaba utilizare a maşinilorunelte, a timpului de lucru, neritmicitatea în producţie, procentul ridicat de rebut şi altele. • Ne-am oprit îndeaproape asupra acestor aspecte pentru a face sublinierea că principala condiţie a pregătirii temeinice, pînă la ultimul amănunt, a producţiei anului viitor este îndeplinirea integrală şi la toţi indicatorii a sarcinilor de plan pe anul in curs. Este necesar, de aceea, ca în fiecare întreprindere din judeţ să se analizeze cu toată seriozitatea stadiul în care s-a ajuns în realizarea planului anual, să se aproximeze cît mai realist ce se va putea face pînă la sfîrșitul anului şi să se ia măsuri energice în vederea recuperării eventualelor rămîneri în urmă de pînă acum. Cadrele de conducere de la uzina „Independenţa" au făcut calcule din care rezultă că sarcinile de plan la producţia globală pe acest an nu vor fi realizate cu circa 10 milioane lei. Este necesar şi posibil ca, în luna decembrie, colectivul uzinei să răstoarne aceste calcule, să încheie această perioadă cu un bilanţ pozitiv, aşa cum ne-a obişnuit într-o lungă perioadă de timp. Pregătirea exigentă a procesului de producţie, a planului pe anul următor presupune, în acelaşi timp, să se cunoască cu exactitate capacităţile de producţie pe secţii şi ateliere, pe grupe de maşini-unelte şi să se ia măsuri pentru încărcarea lor completă. Şi în această privinţă se menţin la uzina „Independenţa" anumite lacune care se repetă de mai mulţi ani. Şeful serviciului planificare, ing. Claudiu Moldovan, ne releva că repartiţiile primite pentru trimestrul I 1969 de la forul tutelar depăşesc simţitor capacitatea de execuţie, mai ales la prelucrările mecanice. Strungurile mici, maşinile de alezat şi frezat sunt supraîncărcate şi nu vor face faţă sarcinilor. Fără să minimalizăm răspunderea ce revine ministerului, care ,nu a ţinut întrutotul seama de punctul de vedere al uzinei în ce priveşte capacitatea reală de producţie, credem că la aceasta s-a ajuns şi din cauza conducerii întreprinderii, care a acceptat cu uşurinţă o serie de comenzi importante. De asemenea, comitetul de direcţie nu se dovedeşte încă capabil să soluţioneze fenomenul fluctuaţiei de cadre, care „devorează“ pur şi simplu din capacitatea productivă a uzinei.Elocvente în acest sens sunt cîteva cifre privind evoluţia indicilor de utilizare a maşinilor-unelte în ultimii ani. Dacă în 1965 indicele extensiv de utilizare a maşinilor se ridica, pe ansamblul uzinei, la 64 la sută, în 1967 el a scăzut la 59 la sută, iar în acest an la 57,7 la sută. Este necesar să se ia măsuri pentru a se opri această depreciere calitativă în gradul de folosire a maşinilor-unelte, în aşa fel ca anul viitor să se reia cursul ascendent al curbei indicilor de utilizare. In acest scop, pe lingă necesitatea eliminării fluctuaţiei, a completării cu personal în fiecare schimb, este nevoie să se îmbunătăţească lucrările de reparaţii curente, mijlocii şi capitale, pentru că întreruperile din cauza defecţiunilor mecanice şi electrice se menţin încă la un nivel ridicat. Desigur, şi alte probleme importante îşi aşteaptă o rezolvare favorabilă în perioada următoare. Este vorba, între altele, de îmbunătăţirea aprovizionării cu materiale, de grăbirea încheierii contractelor cu uzinele subfurnizoare de subansamble şi echipamente — domenii în care este nevoie, de asemenea, de un sprijin mai substanţial din partea ministerului — de aplicarea grabnică în viaţă a studiilor şi soluţiilor elaborate în acţiunea de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, iniţiată de conducerea partidului. De toate acestea depind rezultatele viitoare în producţie ale uzinei, realizarea sarcinilor ce-i revin în continuare din planul cincinal. Va fi capabilă conducerea uzinei „Independenţa" Sibiu, ca şi conducerile celorlalte întreprinderi din judeţul nostru, să treacă cu fruntea sus acest examen de competenţă şi responsabilitate care este pregătirea producţiei viitoare? Suntem siguri că da. Realizări in munca de cercetare In uzina „Emailul roşu” din Mediaş cercetarea este orientată în direcţia obţinerii de emailuri cu parametri îmbunătăţiţi, pentru adoptarea lor la noua tehnologie de fabricaţie. Colectivul laboratorului uzinal a abordat şi rezolvat pînă acum 18 teme, din care 16 cu caracter aplicativ realizîndu-se o eficienţă economică de 2 866 000 lei. Una din măsurile aplicate se referă la elaborarea emailului fundamental pentru cuptorul tunel şi cuve frigidere, care a dus la renunţarea a 277 tone email din import TIMPUL Soarele răsare la 7 h şi 31 m şi apune la 16 h şi 37 m. Vreme in general frumoasă, dar rece. Cerul va fi variabil. Temperatura minimă va fi cuprinsă între minus 4 şi minus 1 grad, iar cea maximă va oscila între 2 şi 4 grade. Dimineaţa şi seara ceaţă. CINEMA SIBIU: PACEA: Fiul lui Tarzan (orele 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21,00); TINERETULUI: Veşnicul întîrziat (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); ARTA: Operaţiunea San Gennaro (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); INDEPENDENŢA: Înfrîngerea lui Alexandru cel Mare (orele 11,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); 7 NOIEMBRIE: Praştia de aur (orele 10,00; 14,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). MEDIAŞ: PROGRESUL: Frumoasele vacanţe (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15); TINERETULUI: Jenia, Jenicika şi Katiuşa (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30); UNIREA: împuşcături pe portativ (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). CISNĂDIE: POPULAR: Am întilnit ţigani fericiţi (orele 11,00; 14,00 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Piramida zeului Soare (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Un dolar găurit (orele 18,00 şi 20,00). COPŞA MICĂ: POPULAR: Studiu despre femei (orele 17,00 şi 19,00). BAZNA BĂI: De noapte, băieţii (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Vicontele plăteşte poliţa (orele 17,00 şi 19,00). APOLDU DE SUS: 23 AUGUST: Statornicia raţiunii (orele 17,00 şi 19,00). Buletine de știri: 6,00; 11,00; 16,00; 18,00; 24,00; 1,00; 2,00 (programul I); 6,30; 7,30; 10,00; 19,00; 23,00; 0,55 (programul II). Radiojurnale: 8,00; 14,00; 20,00; 22,00 (programul I); 13,00; 21,00 (programul II). Emisiuni literare: 19,45 — Semicentenarul Unirii Transilvaniei cu România; 22,30 — Moment poetic. De dragoste. Lirică italiană contemporană (programul I); 10,45 — A 7-a artă. Creaţia regizorială — amprentă a personalităţii autorului de film; 17,00 — Revista literară radio. Visuri împlinite: 1918—1968; 21,30 — Studioul de poezie. Aspecte de la recitalul de poezie, muzică şi dans (programul II). Teatru radiofonic: 18,30 — Premieră Mihai Viteazul de Octav Dessila (programul I); 8,10 — Teatru pentru copii: O întîmplare la teatru scenariu de Catinca Muscan şi Ed. Jurist (programul II). Muzică simfonică: 9,45; 10,40; 17,00; 22,40 (programul I); 8,00; 11,00; 12,50; 14,20; 18,30; 20,00; 21,50; 22,00; 23,00 (programul II). Muzică ușoară și de jazz: 7,00; 8,15; 11,00; 11,15; 13,15; 16,15; 16,30; 19,40; 21,00; 22,20; 23,00; 3,00;5,00 (programul I); 6,00; 6,35; 9,00; 10,03; 10,13; 15,00; 16,30; 19,05; 20,40; 21,10; 24,00— 1,00 (programul II). Muzică populară: 6,05; 13,00; 20,10 (programul I); 7,00; 9,45; 12,30; 14,00; 16,00 (programul II). TELEVIZIUNE 8,00 Ora exactă. Cum va fi vremea? Gimnastica de înviorare 8,10 Emisiune pentru copii şi şcolari 10,00 Ora satului 11.00 TV pentru specialiştii din agricultură. 11.30 De strajă patriei 11.55 Telex TV 12.00— 15.30 Duminica sportivă. Fotbal: Progresul — Farul Constanţa. Rugbi: România — Franţa 16.30 Magazin duminical 19.00 Telejurnalul de seară. Secvenţe filmate — Alba-Iulia 19.40 Handbal feminin: România — Iugoslavia 20.00 Program folcloric susţinut de ansamblul din comuna Stoicineşti Olt TRIBUNA SIBIULUI Dintre piesele de mobilier interior, expuse in cadrul Expoziţiei de mobilă din str. Octombrie roşu din Sibiu, se remarcă prin stilul modern, prin linia degajată, tinerească, camera de zi „Sambo". Avînd o bibliotecă ce întruneşte funcţiuni multiple, şi puţin a fi reglabilă, camera de zi se poate aranja avantajos atît în cadrul unui spaţiu locuibil mai larg, cît şi a unuia mai restrîns, păstrîndu-şi eleganţa şi supleţea i fac de toate Impacientat la culme, reclamînd că i s-ar fi adus o calomnie prin foiletonul „M-am certat cu feudalii", medicul Ion Gheorghiţă, directorul Spitalului de adulţi din Agnita, a solicitat să se facă neapărat o anchetă în ceea ce priveşte comportarea sa în funcţia administrativă pe care o deţine. Atît dumnealui cît şi contabilul şef, Dumitru Gorgan, al doilea salariat criticat în materialul cu pricina, au respins cu tărie termenul de „feudal" susţinînd că se trag din părinţi săraci , precum şi faptul că la spitalul respectiv s-ar afla halebardieri. „Doresc ca ruşinea care mă apasă din cauza născocirilor de spirit a unui individ să-mi fie ştearsă în mod onorabil faţă de acest public care m-a apreciat şi mă apreciază încă datorită muncii mele cinstite" — cerea în continuare I. Gheorghiţă. Vocile celor mici Nu mai reproducem cuvintele necreverenţioase aduse atît semnatarului acelui foileton, precum şi altor persoane străine de redactarea lui. Dăm curs anchetei care a fost intreprinsă în rîndul a peste douăzeci de salariaţi ai spitalului. — Dumitru Gorgan — contabilul şef — e mîndru. îşi asumă responsabilităţi ce revin directorului (H. Vişinescu — medic, directorul policlinicii). t '— — Sînt multechestiuni în neregulă aici. Tovarăşul director cică s-a exprimat că el este al treilea după ministru. Nu are dreptul nimeni altcineva să se amestece în treburi. Eu n-am fost chemat decît de cîteva ori la şedinţele colectivului de conducere. Se fac şi abuzuri. Intr-o zi eram chemat la o şedinţă la Comitetul orăşenesc de partid. Deşi ştia unde mă aflu, tovarăşul Gorgan m-a pus absent. (I. Moţi — laborant). — Eu, ca să fiu sincer, declara G. Lang — zidar — m-am dus într-o zi la circiumă şi m-am îmbătat. Era în timpul slujbei şi n-aveam materiale. In local a fost şi Ieremia Simion, şofer la noi, care era mai beat decît mine. Numai eu însă am fost sancţionat. — Dacă l-aş fi sancţionat pe Simion nu l-aş mai fi putut premia — „argumenta" directorul spitalului. Să vedem care este modalitatea de lucru a conducerii spitalului. S-au făcut două referate şi decizii pentru sancţiune. Lang a fost pedepsit. Referatul lui Simion şi decizia au fost rupte de director, deşi şoferul a avut şi alte abateri. Pe numele lui a sosit la spital un proces-verbal de amendă, întrucît într-una din zile (în care era pontat ca prezent la slujbă făcuse transporturi clandestine de călători). — In noaptea de 8—9 august, tovarășul director, cu contabilul șef și administratorul au fost în stare de ebrietate, cu mașina spitalului, în comuna Hosman. Se bea şi la spital, în 24 septembrie, cind soţia tovarăşului director se afla la Braşov, figura prezentă la serviciu (I. Moţi). Sunt doar cîteva din deplasările la care a luat parte şoferul Simion. Nu mai pomenim nenumăratele comisioane făcute pentru conducerea spitalului. Faimoasa decizie Unii dintre salariaţi ni s-au plîns că sunt încontinuu ameninţaţi cu desfacerea contractului de muncă. Stau cu gheaţa în spate şi cu frica în sîn. Să vedem şi motivele. — Mi s-a dat ca sarcină o mulţime de lucrări contabile, deşi sînt statisticiană medicală — relata I. Orend. Mi s-a cerut să efectuez acestea deşi venise circulară de la Direcţia sanitară judeţeană, în care erau trecute în mod precis atribuţiile mele. Valabilitatea acesteia însă a fost contestată. Directorul mi-a spus că dacă nu dau lucrările cerute, să-mi prezint demisia. — Directorul se lasă influențat de anumite persoane, de care n-ar trebui. D. Gorgan este slab pregătit din punct de vedere profesional. Pe mine, cind am fost directoare, a încercat să mă șantajeze (A. Lene — medic). — Eu sunt secretară-dactilografă (Elena Rădoi). Am avut foarte multe neplăceri din cauza tovarăşului Gorgan. Mi s-au dat lucrări care cred că nu-mi revin: state de plată, calcularea concediilor de odihnă şi medicale, evidenţa cărţilor de muncă, dosare de pensionare, evidenţa ratelor şi popririlor. Acum două luni mi s-a cerut să pun şi viza de control preventiv. Cercetăm dosare cu scripte. Printre altele, o decizie faimoasă, purtînd numărul 50, în respectivul act sînt prevăzute sarcinile unora dintre salariaţi, repartizîndu-li-se atribuţii care nu le revin, iar uneori complet străine de pregătirea lor. Cum spuneam, sarcinile erau prevăzute numai pentru unii dintre salariaţi, care, deşi muncesc din răsputeri, sunt în permanenţă ameninţaţi cu desfacerea contractului de muncă. Decizia este semnată, bineînţeles, de către director şi şeful contabil. — Celorlalţi nu le-am repartizat sarcini fiindcă şi le cunosc — motivat. Gorgan emiterea deciziei cu caracter parţial. Cum s-ar zice, pentru unii mumă, pentru alţii ciumă. Proscrişi şi copii minune Pentru salariaţii spitalului din Agnita pretaierile pot avea două valori: mană cerească (pentru cei protejaţi) şi ploaie cu grindină (pentru „proscrişi"). — Am fost o dată premiată cu 200 de lei. în rest am fost ştearsă de pe listă de către şeful contabil (Elena Rădoi). Listele nu rămîn aşa cum se stabilesc în şedinţă. La premiere apar alţii — arătau mai mulţi dintre cei chestionaţi. Privind scriptele, constatăm şi alte nereguli. Pentru trimestrul trecut figurau două state cu premii. Unul era aprobat de Direcţia sanitară judeţeană, al doilea, nu. Şi foarte interestant. Pe ambele figura Şoferul Ieremia Simion, care a primit 400 de lei. Drept recompensă pentru beţiile trase, probabil, sau pentru amenda primită. Pentru director el rămîne, însă, copilul minune. Maniere şi reacţii în foiletonul amintit arătam şi faptul că dr. I. Gheorghilă foloseşte cuvinte jignitoare la adresa subalternilor. Şi cu această ocazie unii dintre salariați au reclamat modul său de a discuta. , — Mă compromite încontinuu tovarășul director — ne sesiza administratorul spitalului. Sunt mereu jignit. îmi tot zice: „căposule, puturosule". O dată, la telefon, m-a înjurat de dumnezei. — Pe mine, tovarăși, voiau să mă dea afară. Sunt mecanic. Am lucrat ore suplimentare la deschiderea apei. Mi-am luat cele trei zile libere la care aveam dreptul. Vorbisem cu administratorul. Tovarășul director, însă, mi-a tăiat 5 zile din condică și a cerut să mi se facă referat pentru desfacerea contractului de muncă. (V. Andrei). — Ştiu că dacă vorbesc vă trebui să-mi iau bocceluţa. Am fost trecut pe tabel ca să primesc unul din apartamentele date spitalului. Am doi copii mici şi spaţiu necorespunzător. Printre alţii, însă, acolo s-a mutat şoferul Gheorghe Guip, care şi-a părăsit soţia şi copiii. Apoi, dacă am făcut gălăgie, au mutat pe altcineva acolo, iar lui Guip i-au dat locuinţă în altă parte. E oare drept? Magnificul ego Faptele prezentate mai sus n-au nevoie de prea multe comentarii. Actele şi relatările celor audiaţi sunt grăitoare, în completarea acestora mai vin şi altele. Aşa, de pildă, faptul că unei salariate i-a fost desfăcut, cu cîtva timp în urmă, contractul de muncă, în urma procesului, ei i s-a dat cîştig de cauză, trebuind ca directorul şi şeful contabil să-i plătească salariul pentru timpul cît a fost concediată. Vorbeam despre folosirea maşinii de către conducerea spitalului în scopuri personale.. Chestiunea pare minoră. S-o punem, însă, în balanţă cu un alt fapt. Salariata A. Moţi a fost sancţionată pentru că a hotărît ca maşina Salvării să transporte acasă o femeie care pleca de la maternitate şi care avea dreptul la aceasta. Salariata, însă, care primeşte comenzile pentru trimiterea Salvării, dispusese fără să ceară permisiunea medicului. Pe de altă parte, maşina spitalului poate fi folosită în orice împrejurare, fără a se da seama cuiva. Cu aceeaşi ocazie am constatat că am fost, intr-adevăr, la ei acasă, acolo unde sunt proscrişi şi protejaţi. Acolo unde, după cum spunea I. Gheorghiţă, „toţi trebuie să facă de toate" Cei căzuţi în dizgraţie să îndeplinească tot felul de sarcini, şi care nu le revin, alţii să facă pozne, iar şefii să-i coteze după cum îi lasă inima, de la ins la ... individ. Prin relatarea faptelor aduse In discuţie, răspundem doleanţei cu care ni s-a adresat conducerea spitalului — aceea de a ancheta „pînă în cele mai mici amănunte adevărul". Drept pentru care rugăm organele competente să dispună .. . M. NIȚĂ AL. CONSTANTINESCU Pe urmele articolelor publicate Unde r Mergem? VOI El: Sibiu: sala Şcolii sportive, ora .10, A.S.A. Sibiu — Universitatea Timişoara (divizia B masculin). POPICE: Mediaş: sala Geamuri, ora 8, Gaz metan Mediaş — Constructorul Bucureşti (divizia A masculin). FOTBAL: Sibiu: stadion Metalul, ora 10,30, C.S.M. Sibiu — Progresul Sibiu, partidă amicală, în care divizionara B va verifica cîțiva jucători tineri pentru completarea lotului. Mecanizare în exploatarea forestieră Continuînd acţiunea de înlocuire a muncilor manuale cu mijloace mecanice, întreprinderea forestieră din Sibiu, a introdus, începînd cu data de 15 noiembrie a.c., funiculare pasagere la exploatările izvorul cerbului — Avrig şi Şoimel — Tălmaciu. Aplicate la operaţiile de apropiere a masei lemnoase de drumurile de acces auto, cele două funiculare aduc întreprinderii o economie de 150 776 lei, prin eliminarea transporturilor bazate pe tracţiunea animală şi muncă fizică de productivitate scăzută. 20.30 „Perfectul simplu ... perfectul compus..." 21.30 Film artistic: „Darul de nuntă" 23.00 Telejurnalul de noapte 23.15 închiderea emisiunii. Anul I, nr. 245 misia Uzina de utilaj chimic Ploieşti Strada Depoului nr. 18, telefon 13896, oferă spre vînzare unităţilor socialiste şi cooperatiste, pe bază de comandă, fără repartiţie, următoarele: — lacuri şi vopsele — pietre de polizor — klinghefit — curele de transmisie din piele — curele trapezoidate — curele de mătase — asbest grafitat şi negrafitat — placaj — lanţuri — ţesături şi împletituri de sirmă — neferoase, din care: ţeavă de alamă 20x2,5, 32x3, 20X2, etc. Informaţii suplimentare la serviciul aprovizionare, unde se pot consulta listele cu materialele disponibile. Întreprinderea de electricitate Sibiu readuce la cunoştinţa consumatorilor de energie electrică cu tarif pauşal (fără contor) următoarele: Consumatorii cu tarif pauşal au obligaţia să anunţe la ghişeele întreprinderii de electricitate, unde se încasează facturile de energie electrică, în timp de 24 ore de la procurarea lor, orice sporire a receptorilor electrici (becuri electrice, aparate de radio, televizoare, maşini de spălat, reşouri, maşini de călcat, frigidere, motoare electrice etc.) nedeclaraţi sau procuraţi după întocmirea formelor de abonament. Receptorii electrici netarifaţi (nedeclaraţi) sau nesigilaţi, găsiţi la consumatorii pauşalişti, vor fi consideraţi că se folosesc ilegal, chiar dacă nu se găsesc în funcţiune şi vor fi tarifaţi după tariful pauşal, de la data achiziţionării lor (dovedită cu acte nominale) sau de la data ultimului control tarifar, în afară de plata retroactivă a energiei consumate, consumatorii care deţin receptori electrici netarifaţi vor fi amendaţi sau deferiţi organelor de urmărire penală pentru furt de energie. Pentru evitarea situaţiilor nedorite, întreprinderea de electricitate Sibiu invită pe această cale consumatorii de energie electrică cu tarif pauşal să anuţţe, în 24 ore de la procurare, orice sporire a receptorilor electrici nedeclaraţi sau procuraţi după întocmirea formelor de abonament. STOFE HNE Cereţi stofe din produsele noastre — calitate superioară — sortiment bogat de stofe bărbăteşti — în desene şi culori variate — sortiment nou pentru sezonul de primăvară şi vară De vînzare la toate magazinele I.C.S.T.I., I.I.S. „Libertatea“ Sibiu ANUNŢ Se angajează muncitori pentru calificare la locul de muncă în meseriile: • ELECTRICIENI • CALORIFERIŞTI • TINICENGII DE VENTILAŢII Condiţii de angajare: — absolvenţi ai şcolii generale — 17 ani împliniţi După absolvire trebuie să lucreze minim 2 ani pe şantierele din judeţele: Mureş, Sibiu, Miercurea Ciuc, Cluj şi Hunedoara. Şcoala durează 3 luni, în care timp primeşte cazare gratuită şi un salar de 714 lei lunar, înscrierile se fac pînă la 10 decembrie 1968. Examenul de admitere se va ţine între 10 şi 15 decembrie a.c., scris şi oral, la matematică şi limba română. Pentru înscrieri şi explicaţii suplimentare adresaţi-vă la: Şantierul Nr. 10 I.T.B. Tg. Mureş, str. Gheorghe Doja, nr. 300, telefon: 2096. ... Mica publi cînd plan vienez Kucsera, Sibiu, str. Blanarilor, nr. 16, Iacob Cooperativa „CONSTRUCTORUL“ Tg. Mureş execută rapid planurile necesare construcţiilor de locuinţe, grajduri etc. Comenzile pentru județul Sibiu, pe adresa: Sibiu, str. Rusciorului bl. 24, ap. 61 (Gara Mică), L IN CADRUL limneicadourilor:211 -31 decembrie 1966 I.CSTEXTILE ÎNCĂLŢĂMINTE dfj OFERĂ CADOURI PRACTICE CONFECŢII, ŢESĂTURI, ÎNCĂLŢĂMINTE, TRICOTAJE, MAROCHINĂRIE