Tribuna Sibiului, decembrie 1968 (Anul 1, nr. 245-271)

1968-12-01 / nr. 245

Pag. 2 AŢI PREGĂTIT TEMEINIC PRODUCŢIA ANULUI VIITOR? (Urmare din pac­. I) toţi în aprovizionarea tehnico-mate­­rială, lipsesc încă unele cantităţi de metal, de subansamble, utilaje şi a­­paratură ce trebuie primite în coope­rare de la alte uzine metalurgice şi constructoare de maşini. Aceste greu­tăţi au influenţat şi influenţează în­deplinirea sarcinilor de plan, dar ele au fost agravate deseori de inter­venţia ineficace a conducerii uzinei p­entru înlăturarea unor deficienţe proprii: slaba utilizare a maşinilor­­unelte, a timpului de lucru, neritmi­­citatea în producţie, procentul ridicat de rebut şi altele. • Ne-am oprit îndeaproape asupra a­­cestor aspecte pentru a face subli­nierea că principala condiţie a pre­gătirii temeinice, pînă la ultimul a­­mănunt, a producţiei anului viitor este îndeplinirea integrală şi la toţi indicatorii a sarcinilor de plan pe anul in curs. Este necesar, de aceea, ca în fiecare întreprindere din judeţ să se analizeze cu toată seriozitatea stadiul în care s-a ajuns în realiza­rea planului anual, să se aproximeze cît mai realist ce se va putea face pînă la sfîrșitul anului şi să se ia măsuri energice în vederea recupe­rării eventualelor rămîneri în urmă de pînă acum. Cadrele de conducere de la uzina „Independenţa" au făcut calcule din care rezultă că sarcinile de plan la producţia globală pe acest an nu vor fi realizate cu circa 10 mi­lioane lei. Este necesar şi posibil ca, în luna decembrie, colectivul uzinei să răstoarne aceste calcule, să în­cheie această perioadă cu un bilanţ pozitiv, aşa cum ne-a obişnuit într-o lungă perioadă de timp. Pregătirea exigentă a procesului de producţie, a planului pe anul urmă­tor presupune, în acelaşi timp, să se cunoască cu exactitate capacităţile de producţie pe secţii şi ateliere, pe grupe de maşini-unelte şi să se ia măsuri pentru încărcarea lor com­pletă. Şi în această privinţă se men­ţin la uzina „Independenţa" anumite lacune care se repetă de mai mulţi ani. Şeful serviciului planificare, ing. Claudiu Moldovan, ne releva că re­partiţiile primite pentru trimestrul I 1969 de la forul tutelar depăşesc sim­ţitor capacitatea de execuţie, mai ales la prelucrările mecanice. Strungurile mici, maşinile de alezat şi frezat sunt supraîncărcate şi nu vor face faţă sarcinilor. Fără să minimalizăm răs­punderea ce revine ministerului, care ,nu a ţinut întrutotul seama de punc­tul de vedere al uzinei în ce pri­veşte capacitatea reală de produc­ţie, credem că la aceasta s-a ajuns şi din cauza conducerii întreprin­derii, care a acceptat cu uşurinţă o serie de comenzi importante. De a­­semenea, comitetul de direcţie nu se dovedeşte încă capabil să soluţioneze fenomenul fluctuaţiei de cadre, care „devorează“ pur şi simplu din capa­citatea productivă a uzinei.­Elocvente în acest sens sunt cîte­­va cifre privind evoluţia indicilor de utilizare a maşinilor-unelte în ultimii ani. Dacă în 1965 indicele extensiv de utilizare a maşinilor se ridica, pe ansamblul uzinei, la 64 la sută, în 1967 el a scăzut la 59 la sută, iar în acest an la 57,7 la sută. Este necesar să se ia măsuri pentru a se opri a­­ceastă depreciere calitativă în gra­dul de folosire a maşinilor-unelte, în aşa fel ca anul viitor să se reia cursul ascendent al curbei indicilor de utilizare. In acest scop, pe lingă necesitatea eliminării fluctuaţiei, a completării cu personal în fiecare schimb, este nevoie să se îmbunătă­ţească lucrările de reparaţii curente, mijlocii şi capitale, pentru că între­ruperile din cauza defecţiunilor me­canice şi electrice se menţin încă la un nivel ridicat. Desigur, şi alte probleme impor­tante îşi aşteaptă o rezolvare favo­rabilă în perioada următoare. Este vorba, între altele, de îmbunătăţirea aprovizionării cu materiale, de gră­birea încheierii contractelor cu uzi­nele subfurnizoare de subansamble şi echipamente — domenii în care este nevoie, de asemenea, de un spri­jin mai substanţial din partea minis­terului — de aplicarea grabnică în viaţă a studiilor şi soluţiilor elabo­rate în acţiunea de organizare ştiin­ţifică a producţiei şi a muncii, ini­ţiată de conducerea partidului. De toate acestea depind rezultatele vii­toare în producţie ale uzinei, reali­zarea sarcinilor ce-i revin în conti­nuare din planul cincinal. Va fi ca­pabilă conducerea uzinei „Indepen­denţa" Sibiu, ca şi conducerile celor­lalte întreprinderi din judeţul nostru, să treacă cu fruntea sus acest exa­men de competenţă şi responsabili­tate care este pregătirea producţiei viitoare? Suntem­ siguri că da. Realizări in munca de cercetare In uzina „Emailul roşu” din Me­diaş cercetarea este orientată în direcţia obţinerii de emailuri cu parametri îmbunătăţiţi, pentru adoptarea lor la noua tehnologie de fabricaţie. Colectivul laboratorului uzinal a abordat şi rezolvat pînă acum 18 teme, din care 16 cu caracter aplicativ realizîndu-se o eficienţă economică de 2 866 000 lei. Una din măsurile aplicate se re­feră la elaborarea emailului fun­damental pentru cuptorul tunel şi cuve frigidere, care a dus la re­nunţarea a 277 tone email din import TIMPUL Soarele răsare la 7 h şi 31 m şi apune la 16 h şi 37 m. Vreme in general frumoasă, dar rece. Cerul va fi variabil. Temperatura minimă va fi cuprinsă între minus 4 şi mi­nus 1 grad, iar cea maximă va oscila între 2 şi 4 grade. Dimineaţa şi seara ceaţă. CINEMA SIBIU: PACEA: Fiul lui Tarzan (orele 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21,00); TINERETULUI: Veşnicul întîr­­ziat (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); ARTA: Operaţiunea San Gennaro (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); INDEPEN­DENŢA: Înfrîngerea lui Alexandru cel Mare (orele 11,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); 7 NOIEMBRIE: Praştia de aur (orele 10,00; 14,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). MEDIAŞ: PROGRESUL: Frumoase­le vacanţe (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15); TINERETULUI: Jenia, Jenicika şi Katiuşa (orele 10,00;­ 16,30; 18,30; 20,30); UNIREA: împuşcături pe portativ (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). CISNĂDIE: POPULAR: Am întilnit ţigani fericiţi (orele 11,00; 14,00 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Piramida zeului Soare (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Un dolar găurit (orele 18,00 şi 20,00). COPŞA MICĂ: POPULAR: Studiu despre femei (orele 17,00 şi 19,00). BAZNA BĂI: De noapte, băieţii (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Vicontele plă­teşte poliţa (orele 17,00 şi 19,00). APOLDU DE SUS: 23 AUGUST: Statornicia raţiunii (orele 17,00 şi 19,00). Buletine de știri: 6,00; 11,00; 16,00; 18,00; 24,00; 1,00; 2,00 (programul I); 6,30; 7,30; 10,00; 19,00; 23,00; 0,55 (programul II). Radiojurnale: 8,00; 14,00; 20,00; 22,00 (programul I); 13,00; 21,00­ (pro­gramul II). Emisiuni literare: 19,45 — Semi­centenarul Unirii Transilvaniei cu România; 22,30 — Moment poetic. De dragoste. Lirică italiană contem­porană (programul I); 10,45 — A 7-a artă. Creaţia regizorială — amprentă a personalităţii autorului de film; 17,00 — Revista literară radio. Visuri împlinite: 1918—1968; 21,30 — Stu­dioul de poezie. Aspecte de la reci­talul de poezie, muzică şi dans (pro­gramul II). Teatru radiofonic: 18,30 — Premie­ră Mihai Viteazul de Octav Dessila (programul I); 8,10 — Teatru pentru copii: O întîmplare la teatru scena­riu de Catinca Muscan şi Ed. Jurist (programul II). Muzică simfonică: 9,45; 10,40; 17,00; 22,40 (programul I); 8,00; 11,00; 12,50; 14,20; 18,30; 20,00; 21,50; 22,00; 23,00 (programul II). Muzică ușoară și de jazz: 7,00; 8,15; 11,00; 11,15; 13,15; 16,15; 16,30; 19,40; 21,00; 22,20; 23,00; 3,00;5,00 (programul I); 6,00; 6,35; 9,00; 10,03; 10,13; 15,00; 16,30; 19,05; 20,40; 21,10; 24,00— 1,00 (programul II). Muzică populară: 6,05; 13,00; 20,10 (programul I); 7,00; 9,45; 12,30; 14,00; 16,00 (programul II). TELEVIZIUNE 8,00 Ora exactă. Cum va fi vremea? Gimnastica de înviorare 8,10 Emisiune pentru copii şi şco­lari 10,00 Ora satului 11.00 TV pentru specialiştii din agri­cultură. 11.30 De strajă patriei 11.55 Telex TV 12.00— 15.30 Duminica sportivă. Fot­bal: Progresul — Farul Cons­tanţa. Rugbi: România — Franţa 16.30 Magazin duminical 19.00 Telejurnalul de seară. Secvenţe filmate — Alba-Iulia 19.40 Handbal feminin: România — Iugoslavia 20.00 Program folcloric susţinut de ansamblul din comuna Stoici­­neşti Olt TRIBUNA SIBIULUI Dintre piesele de mobilier interior, expuse in cadrul Expoziţiei de mobilă din str. Octombrie roşu din Sibiu, se remarcă prin stilul modern, prin linia degajată, tinerească, camera de zi „Sambo". Avînd o bibliotecă ce întru­neşte funcţiuni multiple, şi puţin a fi reglabilă, camera de zi se poate aranja avantajos atît în cadru­l unui spaţiu locuibil mai larg, cît şi a unuia mai restrîns, păstrîndu-şi eleganţa şi supleţea i fac de toate Impacientat la culme, reclamînd că i s-ar fi adus o calomnie prin foile­tonul „M-am certat cu feudalii", me­dicul Ion Gheorghiţă, directorul Spi­talului de adulţi din Agnita, a solici­tat să se facă neapărat o anchetă în ceea ce priveşte comportarea sa în funcţia administrativă pe care o de­ţine. Atît dumnealui cît şi contabilul şef, Dumitru Gorgan, al doilea sala­riat criticat în materialul cu pricina, au respins cu tărie termenul de „feu­dal" susţinînd că se trag din părinţi săraci , precum şi faptul că la spi­talul respectiv s-ar afla halebardieri. „Doresc ca ruşinea care mă apasă din cauza născocirilor de spirit a unui individ să-mi fie ştearsă în mod onorabil faţă de acest public care m-a apreciat şi mă apreciază încă datorită muncii mele cinstite" — ce­rea în continuare I. Gheorghiţă. Vocile celor mici Nu mai reproducem cuvintele necre­­verenţioase aduse atît semnatarului acelui foileton, precum şi altor per­soane străine de redactarea lui. Dăm curs anchetei care a fost in­­treprinsă în rîndul a peste douăzeci de salariaţi ai spitalului. — Dumitru Gorgan — contabilul şef — e mîndru. îşi asumă responsa­bilităţi ce revin directorului (H. Vi­­şinescu — medic, directorul policli­nicii). t '— — Sînt multe­­chestiuni în neregulă aici. Tovarăşul director cică s-a ex­primat că el este al treilea după mi­nistru. Nu are dreptul nimeni altci­neva să se amestece în treburi. Eu n-am fost chemat decît de cîteva ori la şedinţele colectivului de conduce­re. Se fac şi abuzuri. Intr-o zi eram chemat la o şedinţă la Comitetul oră­şenesc de partid. Deşi ştia unde mă aflu, tovarăşul Gorgan m-a pus ab­sent. (I. Moţi — laborant). — Eu, ca să fiu sincer, declara G. Lang — zidar — m-am dus într-o zi la circiumă şi m-am îmbătat. Era în timpul slujbei şi n-aveam mate­riale. In local a fost şi Ieremia Si­­mion, şofer la noi, care era mai beat decît mine. Numai eu însă am fost sancţionat. — Dacă l-aş fi sancţionat pe Si­­mion nu l-aş mai fi putut premia — „argumenta" directorul spitalului. Să vedem care este modalitatea de lucru a conducerii spitalului. S-au făcut două referate şi decizii pentru sancţiune. Lang a fost pedepsit. Re­feratul lui Simion şi decizia au fost rupte de director, deşi şoferul a avut şi alte abateri. Pe numele lui a so­sit la spital un proces-verbal de a­­mendă, întrucît într-una din zile (în care era pontat ca prezent la slujbă făcuse transporturi clandestine de că­lători). — In noaptea de 8—9 august, to­varășul director, cu contabilul șef și administratorul au fost în stare de e­­brietate, cu mașina spitalului, în co­muna Hosman. Se bea şi la spital, în 24 septembrie, cind soţia tovară­şului director se afla la Braşov, fi­gura prezentă la serviciu (I. Moţi). Sunt doar cîteva din deplasările la care a luat parte şoferul Simion. Nu mai pomenim nenumăratele comisioa­ne făcute pentru conducerea spitalu­lui. Faimoasa decizie Unii dintre salariaţi ni s-au plîns că sunt încontinuu ameninţaţi cu desfacerea contractului de muncă. Stau cu gheaţa în spate şi cu frica în sîn. Să vedem şi motivele. — Mi s-a dat ca sarcină o mulţi­me de lucrări contabile, deşi sînt statisticiană medicală — relata I. Orend. Mi s-a cerut să efectuez acestea deşi venise circulară de la Direcţia sanitară judeţeană, în care erau trecute în m­od precis atribuţiile mele. Valabilitatea acesteia însă a fost contestată. Directorul mi-a spus că dacă nu dau lucrările cerute, să-mi prezint demisia. — Directorul se lasă influențat de anumite persoane, de care n-ar tre­bui. D. Gorgan este slab pregătit din punct de vedere profesional. Pe mine, cind am fost directoare, a încercat să mă șantajeze (A. Lene — medic). — Eu sunt secretară-dactilografă (Elena Rădoi). Am avut foarte multe neplăceri din cauza tovarăşului Gor­gan. Mi s-au dat lucrări care cred că nu-mi revin: state de plată, calcula­rea concediilor de odihnă şi medi­cale, evidenţa cărţilor de muncă, do­sare de pensionare, evidenţa ratelor şi popririlor. Acum două luni mi s-a cerut să pun şi viza de control pre­ventiv. Cercetăm dosare cu scripte. Prin­tre altele, o decizie faimoasă, purtînd numărul 50, în respectivul act sînt prevăzute sarcinile unora dintre sa­lariaţi, repartizîndu-li-se atribuţii care nu le revin, iar uneori complet străine de pregătirea lor. Cum spu­neam, sarcinile erau prevăzute numai pentru unii dintre salariaţi, care, deşi muncesc din răsputeri, sunt în per­manenţă ameninţaţi cu desfacerea contractului de muncă. Decizia este semnată, bineînţeles, de către di­rector şi şeful contabil. — Celorlalţi nu le-am repartizat sarcini fiindcă şi le cunosc — mo­tiva­t. Gorgan emiterea deciziei cu caracter parţial. Cum s-ar zice, pentru unii mumă, pentru alţii ciumă. Proscrişi şi copii minune Pentru salariaţii spitalului din Ag­nita pretaierile pot avea două va­lori: mană cerească (pentru cei pro­tejaţi) şi ploaie cu grindină (pentru „proscrişi"). — Am fost o dată premiată cu 200 de lei. în rest am fost ştearsă de pe listă de către şeful contabil (Ele­na Rădoi). Listele nu rămîn aşa cum se sta­bilesc în şedinţă. La premiere apar alţii — arătau mai mulţi dintre cei chestionaţi. Privind scriptele, constatăm şi alte nereguli. Pentru trimestrul trecut fi­gurau două state cu premii. Unul era aprobat de­ Direcţia sanitară jude­ţeană, al doilea, nu. Şi foarte inte­restant. Pe ambele figura Şoferul Ie­remia Simion, care a primit 400 de lei. Drept recompensă pentru beţiile trase, probabil, sau pentru amenda primită. Pentru director el rămîne, însă, copilul minune. Maniere şi reacţii în foiletonul amintit arătam şi fap­tul că dr. I. Gheorghilă foloseşte cu­vinte jignitoare la adresa subalter­nilor. Şi cu această ocazie unii din­tre salariați au reclamat modul său de a discuta. , — Mă compromite încontinuu to­varășul director — ne sesiza admi­nistratorul spitalului. Sunt mereu jig­nit. îmi tot zice: „căposule, puturo­­sule". O dată, la telefon, m-a înjurat de dumnezei. — Pe mine, tovarăși, voiau să mă dea afară. Sunt mecanic. Am lucrat ore suplimentare la deschiderea apei. Mi-am luat cele trei zile libere la care aveam dreptul. Vorbisem cu administratorul. Tovarășul director, însă, mi-a tăiat 5 zile din condică și a cerut să mi se facă referat pen­tru desfacerea contractului de­ muncă. (V. Andrei). — Ştiu că dacă vorbesc vă trebui să-mi iau bocceluţa. Am fost trecut pe tabel ca să primesc unul din a­­partamentele date spitalului. Am doi copii mici şi spaţiu necorespunzător. Printre alţii, însă, acolo s-a mutat şoferul Gheorghe Guip, care şi-a pă­răsit soţia şi copiii. Apoi, dacă am făcut gălăgie, au mutat pe altcineva acolo, iar lui Guip i-au dat locuinţă în altă parte. E oare drept? Magnificul ego Faptele prezentate mai sus n-au nevoie de prea multe comentarii. Ac­tele şi relatările celor audiaţi sunt grăitoare, în completarea acestora mai vin şi altele. Aşa, de pildă, fap­tul că unei salariate i-a fost desfăcut, cu cîtva timp în urmă, contractul de muncă, în urma procesului, ei i s-a dat cîştig de cauză, trebuind ca di­rectorul şi şeful contabil să-i plă­tească salariul pentru timpul cît a fost concediată. Vorbeam despre folosirea maşinii de către conducerea spitalului în scopuri personale.. Chestiunea pare minoră. S-o punem, însă, în balanţă cu un alt fapt. Salariata A. Moţi a fost sancţionată pentru că a hotărît ca maşina Salvării să transporte a­­casă o femeie care pleca de la ma­ternitate şi care avea dreptul la a­­ceasta. Salariata, însă, care primeşte comenzile pentru trimiterea Salvării, dispuse­se fără să ceară permisiunea medicului. Pe de altă parte, maşina spitalului poate fi folosită în orice împrejurare, fără a se da seama cuiva. Cu aceeaşi ocazie am constatat că am fost, intr-adevăr, la ei acasă, acolo unde sunt proscrişi şi protejaţi. Acolo unde, după cum spunea I. Gheorghi­ţă, „toţi trebuie să facă de toate" Cei căzuţi în dizgraţie să îndepli­nească tot felul de sarcini, şi care nu le revin, alţii să facă pozne, iar şefii să-i coteze după cum îi lasă inima, de la ins la ... individ. Prin relatarea faptelor aduse In dis­cuţie, răspundem doleanţei cu care ni s-a adresat conducerea spitalului — aceea de a ancheta „pînă în cele mai mici amănunte adevărul". Drept pentru care rugăm organele compe­tente să dispună .. . M. NIȚĂ AL. CONSTANTINESCU Pe urmele articolelor publicate Unde r­ Mergem? VOI El: Sibiu: sala Şcolii spor­tive, ora .10, A.S.A. Sibiu — Uni­versitatea Timişoara (divizia B masculin). POPICE: Mediaş: sala Geamuri, ora 8, Gaz metan Mediaş — Cons­tructorul Bucureşti (divizia A mas­culin). FOTBAL: Sibiu: stadion Metalul, ora 10,30, C.S.M. Sibiu — Progre­sul Sibiu, partidă amicală, în­ care divizionara B va verifica cîțiva jucători tineri pentru completarea lotului. Mecanizare în exploatarea forestieră Continuînd acţiunea de înlocuire a muncilor manuale cu mij­loace mecanice, întreprinderea forestieră din Sibiu, a introdus, începînd cu data de 15 noiembrie a.c., funiculare pasagere la exploatările izvorul cerbului — Avrig şi Şoimel — Tălmaciu. Aplicate la operaţiile de apropiere a masei lemnoase de dru­murile de acces auto, cele două funiculare aduc întreprinderii o economie de 150 776 lei, prin eliminarea transporturilor ba­zate pe tracţiunea animală şi muncă fizică de productivitate scăzută. 20.30 „Perfectul simplu ... perfectul compus..." 21.30 Film artistic: „Darul de nuntă" 23.00 Telejurnalul de noapte 23.15 închiderea emisiunii. Anul I, nr. 245 m­isia Uzina de utilaj chimic Ploieşti Strada Depoului nr. 18, telefon 1­38­96, oferă spre vînzare unităţilor socialiste şi cooperatiste, pe bază de comandă, fără repartiţie, următoarele: — lacuri şi vopsele — pietre de polizor — klinghefit — curele de transmisie din piele — curele trapezoidate — curele de mătase — asbest grafitat şi negrafitat — placaj — lanţuri — ţesături şi împletituri de sirmă — neferoase, din care: ţeavă de alamă 20x2,5, 32x3, 20X2, etc. Informaţii suplimentare la serviciul aprovizionare, unde se pot consulta listele cu materialele disponibile. Întreprinderea de electricitate Sibiu readuce la cunoştinţa consumatorilor de energie electrică cu tarif pauşal (fără contor) următoarele: Consumatorii cu tarif pauşal au obligaţia să anunţe la ghişeele întreprinderii de electricitate, unde se încasează facturile de energie electrică, în timp de 24 ore de la procurarea lor, orice sporire a receptorilor electrici (becuri electrice, aparate de ra­dio, televizoare, maşini de spălat, reşouri, maşini de călcat, fri­gidere, motoare electrice etc.) nedeclaraţi sau procuraţi după întocmirea formelor de abonament. Receptorii electrici netarifaţi (nedeclaraţi) sau nesigilaţi, gă­siţi la consumatorii pauşalişti, vor fi consideraţi că se folosesc ilegal, chiar dacă nu se găsesc în funcţiune şi vor fi tarifaţi după tariful pauşal, de la data achiziţionării lor (dovedită cu acte nominale) sau de la data ultimului control tarifar, în afară de plata retroactivă a energiei consumate, consumatorii care deţin receptori electrici netarifaţi vor fi amendaţi sau deferiţi organelor de urmărire penală pentru furt de energie. Pentru evitarea situaţiilor nedorite, întreprinderea de electri­citate Sibiu invită pe această cale consumatorii de energie elec­trică cu tarif pauşal să anu­ţţe, în 24 ore de la procurare, orice sporire a receptorilor electrici nedeclaraţi sau procuraţi după întocmirea formelor de abonament. STOFE HNE Cereţi stofe din produsele noastre — calitate superioară — sortiment bogat de stofe bărbăteşti — în desene şi culori variate — sortiment nou pen­tru sezonul de pri­măvară şi vară De vînzare la toate ma­gazinele I.C.S.T.I., I.I.S. „Libertatea“ Sibiu ANUNŢ Se angajează muncitori pentru calificare la locul de muncă în meseriile: • ELECTRICIENI • CALORIFERIŞTI • TINICEN­GII DE VENTILAŢII Condiţii de angajare: — absolvenţi ai şcolii generale — 17 ani împliniţi După absolvire trebuie să lucreze minim 2 ani pe şantierele din judeţele: Mureş, Sibiu, Miercurea Ciuc, Cluj şi Hunedoara. Şcoala durează 3 luni, în care timp primeşte cazare gratuită şi un salar de 714 lei lunar, înscrierile se fac pînă la 10 decembrie 1968. Examenul de admitere se va ţine între 10 şi 15 decembrie a.c., scris şi oral, la matematică şi limba română. Pentru înscrieri şi explicaţii suplimentare adresaţi-vă la: Şantierul Nr. 10 I.T.B. Tg. Mureş,­­ str. Gheorghe Doja, nr. 300, telefon: 2096.­­ ... Mica publi­ cînd plan vienez Kucsera, Sibiu, str. Blanarilor, nr. 16, Iacob Cooperativa „CONSTRUCTORUL“ Tg. Mureş execută rapid planu­rile necesare construcţiilor de locuinţe, grajduri etc. Comenzile pentru județul Sibiu, pe adresa: Sibiu, str­. Rusciorului bl. 24, ap. 61 (Gara Mică), L IN CADRUL limneicadourilor:2­­­1­1 -31 decembrie 1966 I.CSTEXTILE ÎNCĂLŢĂMINTE dfj OFERĂ CADOURI PRACTICE CONFECŢII, ŢESĂTURI, ÎNCĂLŢĂMINTE, TRICOTAJE, MAROCHINĂRIE

Next