Tribuna Sibiului, aprilie 1969 (Anul 2, nr. 347-372)

1969-04-08 / nr. 353

VIE ACTI­VITATE SlMBĂTĂ ŞI DUMI­NICĂ PE OGOARELE JUDEŢULUI In depresiunea Oltului, desprimă­­, vărarea tîrzie a fost urmată de pre­cipitaţii care au făcut imposibilă executarea în condiţii corespunză­toare a lucrărilor agricole. Aceasta ar fi o primă cauză a întîrzierii însămînţărilor. O a doua o consti­tuie, fără îndoială, încetineala cu care consiliile de conducere, spe­cialiştii au acţionat pentru mobili­zarea tuturor forţelor şi mijloace­lor în vederea executării arături­lor, a pregătirii patului germina­tiv şi a însămînţărilor. Se pare însă că atît factorii de răspundere, cît şi ţăranii coopera­tori şi-au dat seama că orice zi de întîrziere poate duce în final la diminuarea producţiei. în conse­cinţă şi în această zonă a judeţu­lui se depun eforturi susţinute pentru a încheia la timp campania de primăvară. Cîteva însemnări făcute la finele săptămînii trecute vin­­să confirme acest lucru. La­­brigada din Bradu a C.A.P. Avrig, Gheorghe Dan, secretarul comite­tului de partid, ne-a relatat că în ultimele zile, pe măsură ce timpul se îndreaptă şi terenul se zvîntă, mecanizatorii şi ţăranii coopera­tori îşi înzecesc eforturile reuşind să însămînţeze suprafeţe întinse cu culturi din prima urgenţă. Ast­fel, pînă sîmbătă au fost semă­nate 20 hectare cu mazăre, 5 hec­tare cu ovăz şi 2,5 hectare cu ghizdei. Totodată a fost pregătit patul germinativ pe 22 hectare destinate culturii sfeclei de zahăr şi pe 52 de hectare destinate cul­turii de cartofi, în urma ploilor căzute, pe tere­nurile C.A.P. Scorei, sîmbătă băl­tea încă apa. Preşedintele şi spe­cialistul unităţii au dirijat forţele spre executarea celorlalte lucrări, nu mai puţin importante. Este vor­ba despre însămînţările la grădina de legume şi curăţirea păşunilor şi fineţelor naturale. Astfel, sîm­bătă dimineaţa pe fîneţele din „Prund“, între „Olt“ şi „Brariu“, peste 60 de ţărani cooperatori, în frunte cu brigadierul Gheorghe (Continuare la pag . II1­a P. BUD PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! ORGAN AU COMITATULUI JUDEŢEAN SIBIU AU P.C.R. ŞI AU CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul II, nr. 353 Marţi, 8 aprilie 1969 ,4 pagini, 30 bani Exigenţă sporită pentru produ­sele destinate exportului Aprecierile beneficiarilor externi în ceea ce privește calitatea bună a produselor de sticlă de la „Vi­­trometan“ nu sunt întîmplătoare. Acum cîţiva ani a început expor­tul la cîteva sortimente. Apoi nu­mărul lor a crescut an de an pen­tru ca în 1969 produsele să ajun­gă în S.U.A­, R.F. a Germaniei, Australia, Anglia, Irak, Irlanda etc. în prezent ponderea exportu­lui în producţia marfă a întreprin­derii a ajuns la 30,2 la sută. Cum au ajuns aici, ne relatează ingine­rul Emilian Bărbat, directorul în­treprinderii. — Pentru ca cererea pentru export să fie satisfăcută, a fost necesar să se ia unele măsuri de ordin organizatoric şi teh­nic. Care sînt acestea ? — în scopul satisfacerii cerinţe­lor beneficiarilor externi şi exi­genţelor sporite atît în ce priveşte calitatea cît şi termenele de livra­re, au fost luate o serie de măsuri eficiente. în ultimii ani au fost re­construite toate cuptoarele de to­pit, întrebuinţîndu-se material su­per refractar,­­ fapt care a dus, la mărirea duratei de funcţionare, deci la creşterea capacităţii de pro­ducţie şi la o calitate mai bună­ a pastei de sticlă. A fost construită o staţie de înnobilare a nisipului de Miorcani — materia primă cu ponderea cea mai mare în indus­tria sticlei. Sectoarele de finisare au fost reorganizate în flux tehno­logic continuu şi dotate, în parte, cu utilaje moderne (maşini de şle­fuit cu benzi abrazive, maşini de sculptat individualizate etc.). S-au luat măsuri şi în ce priveşte am­balajul. Astfel, a fost extins atelie­rul de confecţionat cutii, asigurîn­­du-se necesarul pentru majorita­tea ambalajelor, întrucît exigenţa beneficiarilor este destul de mare în ceea ce pri­vește calitatea, în cadrul fabricii a fost creat compartimentul de ex­port, condus de către un inginer. Acesta se ocupă de problema ex­portului începînd de la primirea comenzii pînă la expedierea pro­duselor. în cadrul colectivului de conducere a fost desemnat un membru să răspundă de producţia destinată exportului. — Pentru ca produsele ex­portate să fie intr-adevăr am­basadoare ale mărcii fabricii peste hotare, este necesar ca cei care le produc să cunoască bine procesul tehnologic, să fie specializaţi în meseria respec­tivă. Care este situaţia la „Vi­­trometan“ ? — Fabrica noastră fiind profila­tă în special pe producerea arti­colelor fine de menaj, a fost ne­cesar ca, an de an, să se ducă o muncă susţinută de calificare şi în special de ridicare a gradului de calificare a muncitorilor. Dacă înainte cu patru ani existau doar 14 echipe care produceau articole fine cu adaos, în prezent, prin măsurile luate în direcţia ridicării calificării, prin instruirea la locul de muncă, s-a ajuns ca numărul acestora să crească la 36. De ase­menea, mulţi muncitori au fost ajutaţi să-şi ridice calificarea tre­­cînd de la suflatul sticlei de lam­pă, la pahare. O acţiune similară a fost dusă şi în cadrul sectoarelor de finisare, cu şlefuitorii, pictorii şi sculptorii. Mai subliniez faptul că dacă la început echipele nou create produ­ceau cu un randament de numai 80 la sută, acum ele au ajuns la o productivitate normală, dînd pro­duse de bună calitate. Astăzi pu­tem spune că eficacitatea echipelor speciale care suflă articole fine cu adaos este bună, ele încadrîndu-se în ritmul normal de producţie. Ne putem declara mulţumiţi şi prin faptul că aceste echipe pot execu­ta toată gama de produse ce in­tră în profilul nostru de produc­(Good­m­are în pag. a lll-a| Discuţie consemnată de E. SANDU O sarcină cheie — specializarea suflătorilor Produsele „Vitro“ pe glob aceste zile, la C.A.P. Tîrnava se lucrează intens la îngrijirea legu­melor în sere. Instalaţie pentru fabricarea benzenu­lui din toluen La Combinatul de cauciuc sintetic şi produse petrochimice de pe Va­lea T­rotuşului a intrat în funcţi­une o instalaţie cu ajutorul căreia se obţine benzenul din toluen. Con­cepută să răspundă cerinţelor actu­ale şi de viitor ale industriei petro­chimice, instalaţia — prima de acest fel în ţară — va produce anual 40 000 tone de benzen, asigurînd astfel materia primă pentru fabrica­rea cauciucului, fenolului şi aceto­nei. Instalaţia prezintă un înalt grad de automatizare şi utilizează tehnio­­logii moderne de fabricaţie, fapt­­ce-i permite să furnizeze un benzen cu o puritate foarte înaltă. (Agerpres) n pagina 2: SPORT ■ Relatări, infor­mații, rezultate, de la principalele manifestări de duminică Construcţia noului garaj al în­­treprinderii de transporturi Si­biu, care oferă condiţii de lucru excelente, concentrează într-un singur punct o întreagă reţea de activităţi ce erau pînă acum dispersate. O fermă apicolă experimentală La începutul acestei luni, în cadrul Inspectoratului silvic Sibiu a luat fiinţă o fermă apicolă experimentală, condusă de inginerul Pamfil Damian. Ferma dispune în prezent de un fond de 2 500 stupi şi va organiza şi îndruma întreaga activitate de producţie apicolă din cadrul celor opt ocoale silvice din județ, în prezent sunt în curs lucrări de pre­gătire pentru sezonul de vară. O bogăţie insuficient valorificată Experienţa didactică De creşterea responsabilităţii profesion­ale a fiecărui cadru di­dactic, de întărirea colectivelor di­dactice din şcoli, de perfecţionarea sistemului de învăţăânrînt în an­samblul său depinde, în ultimă instanţă, forţa cu care noile gene­raţii se angajează în procesul de propăşire a patriei, de ridicare a ei pe noi trepte ale progresului şi civilizaţiei. In acest complex de determinări un factor dinamic îl constituie experienţa didactică. Ea este rezultatul practicii de clasă acumulate în zeci şi zeci de tri­mestre, de la grădiniţe pînă în licee şi universităţi, este rezulta­tul gîndirii creatoare a zeci şi zeci de generaţii de aici şi de pretu­tindeni. Cu cît vom şti să studiem,­­să sistematizăm, să aplicăm mai propriez“ PE TEME PEDAGOGICE experienţe, cu cît ne vom in­forma şi vom valorifica mai in­tens rezultatele experienţei cole­gilor noştri din alte şcoli, de pre­tutindeni, cu atît ne vom înde­plini mai bine înalta misiune so­cială pe care o incumbă titlul înalt de slujitori ai şcolii. Deseori, însă, acest tezaur social inestimabil zace pe diverse cana­le, nefiind exploatat cu intensita­tea şi pasiunea corespunzătoare, nefiind pus în slujba progresului accelerat al şcolii, în beneficiul progresului social. în primul rînd, o grijă plină de răspundere va trebui concentrată asupra asigu­rării legăturii dintre teorie şi prac­tică, ca principală sursă de acu­mulare a unei experienţe didactice profund angajate în destinul socie­tăţii. Dar, cum ne mărturisea în­văţătorul pensionar Ştefan Cornea din Slimnic, (a activat 40 de ani la aceeaşi catedră), predarea siste­mului de cunoştinţe se face încă fără o legătură strînsă cu practi­ca. „Ştiinţele naturii — spre exem­plu — se învaţă numai din carte, mai nimic din natură. Ar trebui să se înveţe mai mult în loturi. Acum nici orelor de activităţi practice nu li se acordă importan­ţa cuvenită“. După opinia domniei sale cauza se află în faptul că mulţi profesori nu cunosc lucră­rile practice. „Dă-le briceagul în mînă să altoiască un pom, că nu ştiu. Ce să-i înveţe pe elevi ? Să înveţe ei mai întîi, în facultăţi, în cooperativele agricole, şi-apoi să intre în clasă. Dar, dascălii nici nu intră în cooperative. Or, şcoala nu e numai buchii, ci şi cartea vie­ţii. De unde să avem generaţii in­teresate de cultura pămîntului, dacă nimeni nu le insuflă această dragoste, dacă în şcoală le trezim respect numai pentru buchii. Şi ne mai mirăm că tinerii fug de agri­cultură...“. Iată cum, chiar la surse poate fi sesizată o acţiune de depreciere a experienţei didactice, prin con­taminarea şi derularea unuia din sensurile ei fundamentale. în ace­­­­eaşi zonă activea­ză negativ o anu­mită tendinţă de instabilitate în şcoli, despre care ne-au vorbit mulţi interlocutori, şi în interiorul căreia fenomenul navetei ocupă o pondere nicidecum neglijabilă. Cine poate nega faptul că una din condiţiile primordiale ale dobîn­­dirii unei experienţe fructuoase, în învăţămînt ca şi în orice altă activitate umană, este tocmai con­tinuitatea în acelaşi loc de muncă? Este un criteriu obiectiv de acu­mulare a priceperii, pentru stimu­larea căruia legile din ultimii ani s-au arătat pline de solicitudine. „Naveta distruge jumătate din ca­pacitatea învăţămîntului — este de părere bătrînul învăţător Ştefan Cornea. Unii dascăli vin la şcoală ca la birou. Nu-i interesează ce face elevul acasă, nu-s legaţi su­fleteşte de şcoală. Vin cu gîndul de a pleca. Vina e a aparatului administrativ, care nu-i decis, nu priveşte lucrurile în perspectivă, permiţînd instabilitatea în învăţă­mînt. Să nu vină învăţătorul obo­sit dimineaţa în clasă, plictisit, a­­gitat sufleteşte şi tracasat pe curse“. O experienţă didactică, acumu­lată cu probitate profesională, în ani şi ani de muncă la catedră, operează încă într-un spaţiu izo­ (Continuare In pag. a III-a) ION­ITU informaţiiINFORMAŢIIInformaţii (Qjt&la graidul „JBa Qjimi Sintem­ informaţi că astăzi se va deschide în Piaţa Repu­blicii, lingă „Turnul Sfatului“, într-o clădire monument istoric, restaurantul „La Turn“, amenajat într-o ambianţă şi stil de epocă. Interiorul, compus din trei încăperi, prezintă elemente specific tra­diţionale: mobilier din lemn masiv cu ornamente de artă populară, un portal din anul 1657, reconstituit, un cămin medieval, lam­pioane din fier forjat, o costumaţie tip Nisa a personalului. Bucătăria casei va pune la dispoziţia consumatorilor din Sibiu, vizitatorilor şi turiştilor, un meniu variat de mîncăruri ardeleneşti. Se preconizează, totodată, deschiderea a două grădini de vară, în faţa şi în spatele clădirii, amenajate în aceeaşi manieră ca inte­riorul localului. Pentru populaţia rurală Continuînd organizarea de unităţi prestatoare de servicii către populaţie, Uniunea jude­ţeană a cooperativelor de con­sum Sibiu a înfiinţat în trimes­trul expirat un număr de trei­sprezece noi ateliere de frize­rii, croitorii, tîmplării, foto etc. Printre cele intrate în func­ţiune în luna martie a.c. se nu­mără un darac în comuna Las­­lea cu şase lucrători, o cazan­­gerie cu şase lucrători la Şe­­limbăr şi un atelier de instala­ţii­ şi întreţinere, la Brateiu. Produse sibiene peste hotare Produsele întreprinderii „7 Noiembrie“ au participat pînă în prezent la patru expoziţii in­ternaţionale. Sortimentele fa­bricii sibiene — ciorapi din fi­bre sintetice şi din bumbac mercerizat — s-au bucurat de aprecierile vizitatorilor din Pa­ris, Milano, Tripoli şi Göteborg (Suedia). în urma acestui fapt între­prinderea a primit comenzi de la mai mulţi beneficiari din Franţa, R.F. a Germaniei şi Austria, unde a exportat mai multe, sortimente de ciorapi din bumbac, şosete şi ciorapi din fire sintetice pentru femei. în anul 1969, volumul pro­ducţiei rezervate exportului este de 3,5 ori mai mare decât în anul precedent.­ ­ Noutatea editorială prezență cotidiană. Nerv de primăvară Am trecut de bariera de la Gara mică (Sibiu) pe şosea spre Mediaş. Stop. La staţia PECO să alimentăm. Modern, curat deservire rapidă... La un mo­ment dat un zmeu de hîrtie ne acoperă parbrizul. Privim în stingă şi în dreapta. Stupefac­ţie. Dinspre talcioc se rostogo­lesc, cu viteza vîntului, armate de hîrtii murdare şi zdrenţuite. Un spectacol grotesc. Sîrma ghimpată de pe gardul talcio­cului s-a transformat într-un fel de sperietoare. Atîrnă în ghimpii ei paie, zdrenţe, hîrtii. Şi bate un vînt de primăvară capricioasă... # Mai departe, spre Şui­a Mare. Hotarul comunei te întîmpina, din stingă, cu un şir de dealuri rotunde şi îndesate. Viaţa pă­mântului se luptă surd cu a­­morţirea. Pe întinderile din apropierea şoselei , zeci de hectare smălţuite cu un verde crud anunţă victoria recoltelor viitoare. Alte zeci de hectare cu semănături de primăvară. Cooperativa agricolă de produc­ţie de aici şi în această cam­panie se află la loc de frunte. Şurenii sunt oameni harnici, buni gospodari. Uite străzile acestei localităţi, mare parte dintre ele, pavate prin contri­buţia cetăţenilor, curate, garni­site cu straturi pentru flori. Se ştie doar că în mai multe rîn­­duri au fost declaraţi fruntaşi pentru bună gospodărire. ■# Spre Slimnic şoseaua este în­soţită de dealuri. In dreapta, rîpi cariate de torente. Rîpi ce­nuşii, goale. în stingă, pe o pantă mai lină, pe zeci de hec­tare se întinde livada tînără a fermei de stat. Simetria şiruri­lor de pomi fără goluri inspiră un optimism debordant. Simţi rodul ce va izbucni policrom însemnări­i în ramurile tinere. Ai certitu­dinea că angajamentele munci­torilor agricoli de aici se vor transforma în producţii sporite, în bunăstare. Eşti tentat să vezi cu ochii minţii şi alte li­vezi împînzind terase pe tere­nurile acum goale, erodate. Ai revelaţia maturităţii viitorului prin tinereţea prezentului. De la Slimnic la Ruşi, şo­seaua urcă şi coboară în ser­pentine buclate la peste nouă­zeci de grade. Satul: case cu ziduri sure, turnul cetăţii încli­nat (al cîtelea după cel din Pisa?), căminul cultural în roşu. (Continuare in pag. a IIl-a) TRAIAN SUCIU

Next