Tribuna Sibiului, aprilie 1969 (Anul 2, nr. 347-372)
1969-04-08 / nr. 353
VIE ACTIVITATE SlMBĂTĂ ŞI DUMINICĂ PE OGOARELE JUDEŢULUI In depresiunea Oltului, desprimă, vărarea tîrzie a fost urmată de precipitaţii care au făcut imposibilă executarea în condiţii corespunzătoare a lucrărilor agricole. Aceasta ar fi o primă cauză a întîrzierii însămînţărilor. O a doua o constituie, fără îndoială, încetineala cu care consiliile de conducere, specialiştii au acţionat pentru mobilizarea tuturor forţelor şi mijloacelor în vederea executării arăturilor, a pregătirii patului germinativ şi a însămînţărilor. Se pare însă că atît factorii de răspundere, cît şi ţăranii cooperatori şi-au dat seama că orice zi de întîrziere poate duce în final la diminuarea producţiei. în consecinţă şi în această zonă a judeţului se depun eforturi susţinute pentru a încheia la timp campania de primăvară. Cîteva însemnări făcute la finele săptămînii trecute vinsă confirme acest lucru. Labrigada din Bradu a C.A.P. Avrig, Gheorghe Dan, secretarul comitetului de partid, ne-a relatat că în ultimele zile, pe măsură ce timpul se îndreaptă şi terenul se zvîntă, mecanizatorii şi ţăranii cooperatori îşi înzecesc eforturile reuşind să însămînţeze suprafeţe întinse cu culturi din prima urgenţă. Astfel, pînă sîmbătă au fost semănate 20 hectare cu mazăre, 5 hectare cu ovăz şi 2,5 hectare cu ghizdei. Totodată a fost pregătit patul germinativ pe 22 hectare destinate culturii sfeclei de zahăr şi pe 52 de hectare destinate culturii de cartofi, în urma ploilor căzute, pe terenurile C.A.P. Scorei, sîmbătă băltea încă apa. Preşedintele şi specialistul unităţii au dirijat forţele spre executarea celorlalte lucrări, nu mai puţin importante. Este vorba despre însămînţările la grădina de legume şi curăţirea păşunilor şi fineţelor naturale. Astfel, sîmbătă dimineaţa pe fîneţele din „Prund“, între „Olt“ şi „Brariu“, peste 60 de ţărani cooperatori, în frunte cu brigadierul Gheorghe (Continuare la pag . II1a P. BUD PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! ORGAN AU COMITATULUI JUDEŢEAN SIBIU AU P.C.R. ŞI AU CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul II, nr. 353 Marţi, 8 aprilie 1969 ,4 pagini, 30 bani Exigenţă sporită pentru produsele destinate exportului Aprecierile beneficiarilor externi în ceea ce privește calitatea bună a produselor de sticlă de la „Vitrometan“ nu sunt întîmplătoare. Acum cîţiva ani a început exportul la cîteva sortimente. Apoi numărul lor a crescut an de an pentru ca în 1969 produsele să ajungă în S.U.A, R.F. a Germaniei, Australia, Anglia, Irak, Irlanda etc. în prezent ponderea exportului în producţia marfă a întreprinderii a ajuns la 30,2 la sută. Cum au ajuns aici, ne relatează inginerul Emilian Bărbat, directorul întreprinderii. — Pentru ca cererea pentru export să fie satisfăcută, a fost necesar să se ia unele măsuri de ordin organizatoric şi tehnic. Care sînt acestea ? — în scopul satisfacerii cerinţelor beneficiarilor externi şi exigenţelor sporite atît în ce priveşte calitatea cît şi termenele de livrare, au fost luate o serie de măsuri eficiente. în ultimii ani au fost reconstruite toate cuptoarele de topit, întrebuinţîndu-se material super refractar, fapt care a dus, la mărirea duratei de funcţionare, deci la creşterea capacităţii de producţie şi la o calitate mai bună a pastei de sticlă. A fost construită o staţie de înnobilare a nisipului de Miorcani — materia primă cu ponderea cea mai mare în industria sticlei. Sectoarele de finisare au fost reorganizate în flux tehnologic continuu şi dotate, în parte, cu utilaje moderne (maşini de şlefuit cu benzi abrazive, maşini de sculptat individualizate etc.). S-au luat măsuri şi în ce priveşte ambalajul. Astfel, a fost extins atelierul de confecţionat cutii, asigurîndu-se necesarul pentru majoritatea ambalajelor, întrucît exigenţa beneficiarilor este destul de mare în ceea ce privește calitatea, în cadrul fabricii a fost creat compartimentul de export, condus de către un inginer. Acesta se ocupă de problema exportului începînd de la primirea comenzii pînă la expedierea produselor. în cadrul colectivului de conducere a fost desemnat un membru să răspundă de producţia destinată exportului. — Pentru ca produsele exportate să fie intr-adevăr ambasadoare ale mărcii fabricii peste hotare, este necesar ca cei care le produc să cunoască bine procesul tehnologic, să fie specializaţi în meseria respectivă. Care este situaţia la „Vitrometan“ ? — Fabrica noastră fiind profilată în special pe producerea articolelor fine de menaj, a fost necesar ca, an de an, să se ducă o muncă susţinută de calificare şi în special de ridicare a gradului de calificare a muncitorilor. Dacă înainte cu patru ani existau doar 14 echipe care produceau articole fine cu adaos, în prezent, prin măsurile luate în direcţia ridicării calificării, prin instruirea la locul de muncă, s-a ajuns ca numărul acestora să crească la 36. De asemenea, mulţi muncitori au fost ajutaţi să-şi ridice calificarea trecînd de la suflatul sticlei de lampă, la pahare. O acţiune similară a fost dusă şi în cadrul sectoarelor de finisare, cu şlefuitorii, pictorii şi sculptorii. Mai subliniez faptul că dacă la început echipele nou create produceau cu un randament de numai 80 la sută, acum ele au ajuns la o productivitate normală, dînd produse de bună calitate. Astăzi putem spune că eficacitatea echipelor speciale care suflă articole fine cu adaos este bună, ele încadrîndu-se în ritmul normal de producţie. Ne putem declara mulţumiţi şi prin faptul că aceste echipe pot executa toată gama de produse ce intră în profilul nostru de produc(Goodmare în pag. a lll-a| Discuţie consemnată de E. SANDU O sarcină cheie — specializarea suflătorilor Produsele „Vitro“ pe glob aceste zile, la C.A.P. Tîrnava se lucrează intens la îngrijirea legumelor în sere. Instalaţie pentru fabricarea benzenului din toluen La Combinatul de cauciuc sintetic şi produse petrochimice de pe Valea Trotuşului a intrat în funcţiune o instalaţie cu ajutorul căreia se obţine benzenul din toluen. Concepută să răspundă cerinţelor actuale şi de viitor ale industriei petrochimice, instalaţia — prima de acest fel în ţară — va produce anual 40 000 tone de benzen, asigurînd astfel materia primă pentru fabricarea cauciucului, fenolului şi acetonei. Instalaţia prezintă un înalt grad de automatizare şi utilizează tehniologii moderne de fabricaţie, faptce-i permite să furnizeze un benzen cu o puritate foarte înaltă. (Agerpres) n pagina 2: SPORT ■ Relatări, informații, rezultate, de la principalele manifestări de duminică Construcţia noului garaj al întreprinderii de transporturi Sibiu, care oferă condiţii de lucru excelente, concentrează într-un singur punct o întreagă reţea de activităţi ce erau pînă acum dispersate. O fermă apicolă experimentală La începutul acestei luni, în cadrul Inspectoratului silvic Sibiu a luat fiinţă o fermă apicolă experimentală, condusă de inginerul Pamfil Damian. Ferma dispune în prezent de un fond de 2 500 stupi şi va organiza şi îndruma întreaga activitate de producţie apicolă din cadrul celor opt ocoale silvice din județ, în prezent sunt în curs lucrări de pregătire pentru sezonul de vară. O bogăţie insuficient valorificată Experienţa didactică De creşterea responsabilităţii profesionale a fiecărui cadru didactic, de întărirea colectivelor didactice din şcoli, de perfecţionarea sistemului de învăţăânrînt în ansamblul său depinde, în ultimă instanţă, forţa cu care noile generaţii se angajează în procesul de propăşire a patriei, de ridicare a ei pe noi trepte ale progresului şi civilizaţiei. In acest complex de determinări un factor dinamic îl constituie experienţa didactică. Ea este rezultatul practicii de clasă acumulate în zeci şi zeci de trimestre, de la grădiniţe pînă în licee şi universităţi, este rezultatul gîndirii creatoare a zeci şi zeci de generaţii de aici şi de pretutindeni. Cu cît vom şti să studiem,să sistematizăm, să aplicăm mai propriez“ PE TEME PEDAGOGICE experienţe, cu cît ne vom informa şi vom valorifica mai intens rezultatele experienţei colegilor noştri din alte şcoli, de pretutindeni, cu atît ne vom îndeplini mai bine înalta misiune socială pe care o incumbă titlul înalt de slujitori ai şcolii. Deseori, însă, acest tezaur social inestimabil zace pe diverse canale, nefiind exploatat cu intensitatea şi pasiunea corespunzătoare, nefiind pus în slujba progresului accelerat al şcolii, în beneficiul progresului social. în primul rînd, o grijă plină de răspundere va trebui concentrată asupra asigurării legăturii dintre teorie şi practică, ca principală sursă de acumulare a unei experienţe didactice profund angajate în destinul societăţii. Dar, cum ne mărturisea învăţătorul pensionar Ştefan Cornea din Slimnic, (a activat 40 de ani la aceeaşi catedră), predarea sistemului de cunoştinţe se face încă fără o legătură strînsă cu practica. „Ştiinţele naturii — spre exemplu — se învaţă numai din carte, mai nimic din natură. Ar trebui să se înveţe mai mult în loturi. Acum nici orelor de activităţi practice nu li se acordă importanţa cuvenită“. După opinia domniei sale cauza se află în faptul că mulţi profesori nu cunosc lucrările practice. „Dă-le briceagul în mînă să altoiască un pom, că nu ştiu. Ce să-i înveţe pe elevi ? Să înveţe ei mai întîi, în facultăţi, în cooperativele agricole, şi-apoi să intre în clasă. Dar, dascălii nici nu intră în cooperative. Or, şcoala nu e numai buchii, ci şi cartea vieţii. De unde să avem generaţii interesate de cultura pămîntului, dacă nimeni nu le insuflă această dragoste, dacă în şcoală le trezim respect numai pentru buchii. Şi ne mai mirăm că tinerii fug de agricultură...“. Iată cum, chiar la surse poate fi sesizată o acţiune de depreciere a experienţei didactice, prin contaminarea şi derularea unuia din sensurile ei fundamentale. în aceeaşi zonă activează negativ o anumită tendinţă de instabilitate în şcoli, despre care ne-au vorbit mulţi interlocutori, şi în interiorul căreia fenomenul navetei ocupă o pondere nicidecum neglijabilă. Cine poate nega faptul că una din condiţiile primordiale ale dobîndirii unei experienţe fructuoase, în învăţămînt ca şi în orice altă activitate umană, este tocmai continuitatea în acelaşi loc de muncă? Este un criteriu obiectiv de acumulare a priceperii, pentru stimularea căruia legile din ultimii ani s-au arătat pline de solicitudine. „Naveta distruge jumătate din capacitatea învăţămîntului — este de părere bătrînul învăţător Ştefan Cornea. Unii dascăli vin la şcoală ca la birou. Nu-i interesează ce face elevul acasă, nu-s legaţi sufleteşte de şcoală. Vin cu gîndul de a pleca. Vina e a aparatului administrativ, care nu-i decis, nu priveşte lucrurile în perspectivă, permiţînd instabilitatea în învăţămînt. Să nu vină învăţătorul obosit dimineaţa în clasă, plictisit, agitat sufleteşte şi tracasat pe curse“. O experienţă didactică, acumulată cu probitate profesională, în ani şi ani de muncă la catedră, operează încă într-un spaţiu izo (Continuare In pag. a III-a) IONITU informaţiiINFORMAŢIIInformaţii (Qjt&la graidul „JBa Qjimi Sintem informaţi că astăzi se va deschide în Piaţa Republicii, lingă „Turnul Sfatului“, într-o clădire monument istoric, restaurantul „La Turn“, amenajat într-o ambianţă şi stil de epocă. Interiorul, compus din trei încăperi, prezintă elemente specific tradiţionale: mobilier din lemn masiv cu ornamente de artă populară, un portal din anul 1657, reconstituit, un cămin medieval, lampioane din fier forjat, o costumaţie tip Nisa a personalului. Bucătăria casei va pune la dispoziţia consumatorilor din Sibiu, vizitatorilor şi turiştilor, un meniu variat de mîncăruri ardeleneşti. Se preconizează, totodată, deschiderea a două grădini de vară, în faţa şi în spatele clădirii, amenajate în aceeaşi manieră ca interiorul localului. Pentru populaţia rurală Continuînd organizarea de unităţi prestatoare de servicii către populaţie, Uniunea judeţeană a cooperativelor de consum Sibiu a înfiinţat în trimestrul expirat un număr de treisprezece noi ateliere de frizerii, croitorii, tîmplării, foto etc. Printre cele intrate în funcţiune în luna martie a.c. se numără un darac în comuna Laslea cu şase lucrători, o cazangerie cu şase lucrători la Şelimbăr şi un atelier de instalaţii şi întreţinere, la Brateiu. Produse sibiene peste hotare Produsele întreprinderii „7 Noiembrie“ au participat pînă în prezent la patru expoziţii internaţionale. Sortimentele fabricii sibiene — ciorapi din fibre sintetice şi din bumbac mercerizat — s-au bucurat de aprecierile vizitatorilor din Paris, Milano, Tripoli şi Göteborg (Suedia). în urma acestui fapt întreprinderea a primit comenzi de la mai mulţi beneficiari din Franţa, R.F. a Germaniei şi Austria, unde a exportat mai multe, sortimente de ciorapi din bumbac, şosete şi ciorapi din fire sintetice pentru femei. în anul 1969, volumul producţiei rezervate exportului este de 3,5 ori mai mare decât în anul precedent. Noutatea editorială prezență cotidiană. Nerv de primăvară Am trecut de bariera de la Gara mică (Sibiu) pe şosea spre Mediaş. Stop. La staţia PECO să alimentăm. Modern, curat deservire rapidă... La un moment dat un zmeu de hîrtie ne acoperă parbrizul. Privim în stingă şi în dreapta. Stupefacţie. Dinspre talcioc se rostogolesc, cu viteza vîntului, armate de hîrtii murdare şi zdrenţuite. Un spectacol grotesc. Sîrma ghimpată de pe gardul talciocului s-a transformat într-un fel de sperietoare. Atîrnă în ghimpii ei paie, zdrenţe, hîrtii. Şi bate un vînt de primăvară capricioasă... # Mai departe, spre Şuia Mare. Hotarul comunei te întîmpina, din stingă, cu un şir de dealuri rotunde şi îndesate. Viaţa pământului se luptă surd cu amorţirea. Pe întinderile din apropierea şoselei , zeci de hectare smălţuite cu un verde crud anunţă victoria recoltelor viitoare. Alte zeci de hectare cu semănături de primăvară. Cooperativa agricolă de producţie de aici şi în această campanie se află la loc de frunte. Şurenii sunt oameni harnici, buni gospodari. Uite străzile acestei localităţi, mare parte dintre ele, pavate prin contribuţia cetăţenilor, curate, garnisite cu straturi pentru flori. Se ştie doar că în mai multe rînduri au fost declaraţi fruntaşi pentru bună gospodărire. ■# Spre Slimnic şoseaua este însoţită de dealuri. In dreapta, rîpi cariate de torente. Rîpi cenuşii, goale. în stingă, pe o pantă mai lină, pe zeci de hectare se întinde livada tînără a fermei de stat. Simetria şirurilor de pomi fără goluri inspiră un optimism debordant. Simţi rodul ce va izbucni policrom însemnării în ramurile tinere. Ai certitudinea că angajamentele muncitorilor agricoli de aici se vor transforma în producţii sporite, în bunăstare. Eşti tentat să vezi cu ochii minţii şi alte livezi împînzind terase pe terenurile acum goale, erodate. Ai revelaţia maturităţii viitorului prin tinereţea prezentului. De la Slimnic la Ruşi, şoseaua urcă şi coboară în serpentine buclate la peste nouăzeci de grade. Satul: case cu ziduri sure, turnul cetăţii înclinat (al cîtelea după cel din Pisa?), căminul cultural în roşu. (Continuare in pag. a IIl-a) TRAIAN SUCIU