Tribuna Sibiului, noiembrie 1969 (Anul 2, nr. 531-556)
1969-11-21 / nr. 548
* * * *s Is Is *s Is Is \\ Is \s Is *s Is Is Is L INFORMAŢII Sesiune ştiinţifică Duminică, 23 noiembrie, la ora 9, în sala de conferinţe a pentru copii Muzeului brukenthal va avea loc o sesiune ştiinţifică închinată împlinirii a 120 de ani de la înfiinţarea Asociaţiei ardelene pentru ştiinţele naturii. Manifestarea, organizată de Filiala Sibiu a Societăţii de ştiinţe biologice, Muzeul Brukenthal şi Comisia judeţeană pentru răspîndirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice, se bucură de participarea valoroasă a unor oameni de ştiinţă din Bucureşti, Cluj, Braşov şi Sibiu. Vor prezenta comunicări: acad. Emil Pop din Cluj, prof. dr. Valeriu Bologa. Cluj; dr. Mircea Ieniştea, dr. Aurelian Popescu , , . Gorj. ambii din Bucureşti; braşovenii Heinz Heitmann şi dr. UJ| fg Ş| (jglG GlOCVBIltG mg. Klaus Niedermeier; sibienii Martin Stamp, Marcel Doltu, Aurel Gherasim, Erika Schneider, Werner Klemm, Eckbert Schneider. Noi articole la Galeria de artă Recent, la Galeria Fondului plastic au fost primite o serie de noi obiecte de artă decorativă. Combinatul Fondului plastic din București este expeditorul unor piese de ceramică din care: vase şi platouri glazurate,amfore, vase cu tematică dionisiacă, ulcioare şi opaiţe decorative. De la Cluj s-au primit cupe de metal cu ornamentaţii, aplice din fier forjat şi din metal montat pe placaj avînd tematici geografice. în rafturile galeriei mai pot fi văzute vase de ceramică realizate de artiştii sibieni, luminări decorative cu stema medievală a Sibiului, cercei şi clipsuri în nuanţe diferite, cravate şi fulare ţesute din lună, baticuri de mătase şi materiale pentru rodii şi bluze.S. LĂCĂTUŞ PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN La Fabrica de cuţite Ocna Sibiului Lucrările de investiţiiîn ritm de melc Un şantier cu program de... club Beneficiarul este vinovat pentru lipsa frontului de lucru ? Un angajament - o simplă vorbă în vînt ? Îndeplinirea prevederilor de plan în producţia industrială, asigurarea unei structuri moderne şi eficiente a economiei naţionale, traduse în ultimă instanţă în creşterea venitului naţional, sunt obiective condiţionate nu numai de sporirea continuă a productivităţii muncii şi ridicarea gradului de utilizare a capacităţilor de producţie existente, ci, într-un mod apreciabil, de ritmul de execuţie şi dare în folosinţă a noilor capacităţi industriale. Realizarea planului de investiţii pe fiecare sector productiv, reprezintă o problemă de maximă importanţă şi actualitate, acum cînd ne mai despart doar 6 săptămîni de sfîrşitul anului. Iată de ce am considerat util să urmărim ritmul de desfăşurare a lucrărilor pe unul din şantierele în care — şi ziarul nostru a mai semnalat acest lucru — s-au manifestat deficienţe importante, concretizate în rămînerea în urmă a lucrărilor de construcţii. Este vorba de şantierul de la Fabrica de cuţite din Ocna Sibiului... De la bun început am înţeles că trebuie să excludem posibilitatea unei surprize plăcute, noile clădiri pustii, neterminate, întîmpinîndu-ne la fel de mohorîte ca şi dimineaţa de toamnă în care am poposit aici. (La ora 7 încă nu muncea nici un om, deşi programul de lucru începe la ora 6 şi jumătate). Ceva mai tîrziu am vizitat şantierul (constructor — I.S.C.M. Braşov, lot Sibiu, condus de ing. Werner Schmidt), pentru a putea vedea stadiul lucrărilor, acum, în pragul iernii. Am putut astfel constata că în multe puncte de pe şantier situaţia este de-a dreptul îngrijorătoare. în atelierul de tîmplărie, pe care constructorul se angajase să-l termine încă de la 22 august, suflă în voie bună vîntul, ferestrele şi uşile lipsesc, cîteva aeroterme au fost montate dar una din ele este defectă, iar celorlalte le lipsesc cîteva robinete, pardoseala nu s-a început încă, ş. a. m d. Trecem anevoie peste cîteva şanţuri săpate pentru conductele de alimentare cu apă şi flancate de movile uriaşe de pămînt, care nu aşteaptă decît 2—3 zile ploioase pentru a se umple cu apă, a se surpa şi a face imposibilă continuarea lucrărilor. Ne apropiem de rezervorul de apă, la fel de pustiu ca toate locurile pe lingă care am trecut pînă acum. Şeful de lot ne explică că ar avea nevoie de ciţiva fierari pentru a termina în următoarele zile lucrarea, că pe şantier are doar 5 oameni pricepuţi la o astfel de meserie, dintre care ... unul e in concediu, doi sunt la miliţie cu nişte treburi şi încă doi pe la analize. Intrăm în magazia de produse finite, unde gazdele noastre au posibilitatea să vorbească şi de realizări, hala fiind se pare terminată de la sfîrşitul lunii octombrie. Ce folos însă, dacă rodul muncii dezorganizate ne-a fost dat să-l întîlnim şi în acest loc. E adevărat că vinovatul poartă aici alt nume (ing. Opreanu, şeful şantierului I.S.L.C.S. Bucureşti), dar rezultatele sînt aceleaşi, adică triste. Şantierul bucureştean s-a angajat să termine lucrările de izolaţii tinichigerie, însă nu a trimis pînă în prezent nici un om şi ploile au stricat deja pereţii halei. La grupul social de la tronsonul M.N.O.P., neterminat şi el, consemnăm în sfîrşit prima mare revelaţie a vizitei noastre pe şantier, întîlnim un grup de muncitori, semn că , şantierul nu era totuşi chiar atit de pustiu precum ni se păruse ... Stăteau oamenii în jurul unei sobe şi se încălzeau aşteptînd să le vină mortarul. Ne-am uitat la ceas. Era ora 8 ... Trecem pe lingă canalul termic. Este canalul care ar fi trebuit să alimenteze acum cu abur aerotermele din noile hale. Ultima promisiune a şefului de lot indica ziua de 15 noiembrie ca zi în care instalaţia de încălzire va funcţiona. Ne îndoim însă că stadiul actual al lucrărilor va permite respectarea angajamentului dvs., tovarăşe inginer! Un canal plin de apă din cauza unei conducte de abur sparte din neatenţia constructorilor şi doi oameni stînd în apă pînă la genunchi şi încercînd să mai „cîrpească“ pe ici pe colo cite ceva, iată fapte pe care se întemeiaseră îndoielile noastre şi ale beneficiarului. Ne oprim în continuare la alte obiective care ar fi trebuit, conform angajamentelor, terminate de mult dar la care constructorii mai au încă destul de lucru: tronsonul A.B.C.D., cuprinzînd sculăria, atelierul de întreţinere şi magazia de materii prime , cu termen de predare 28 august — şi tronsonul E, cu atelierele de ştanţare şi presare la rece, avînd termenul de predare la 10 septembrie. Deci, pe toată linia, angajamente neîndeplinite în termen! In această situaţie, credem că nu este lipsit de interes ca la aspec(Continuare în pag a III-a) EMIL DAVID Imagine din Combinatul de piele şi încălţăminte Sibiu ren. INFORMAŢII Garnituri tricotate la Combinatul de tricotaje şi ciorapi Sibiu, Fabrica de tricotaje din Agnita, s-a introdus de curînd în fabricaţie un nou sortiment: garnituri tricotate pentru copii, formate din căciuliţă, fular şi mănuşi. Din noul produs s-au şi livrat la export primele cantităţi — 150 000 de bucăţi. Din evidenţa mişcării mărfurilor, încheiată la sfîrşitul trimestrului III al acestui an, rezultă că în perioada expirată s-au vîndut prin unităţile comerciale cooperatiste din judeţul Sibiu 49 250 perechi încălţăminte de piele pentru bărbaţi, 46 510 pentru femei, 89 435 pentru copii, 85 630 perechi încălţăminte de cauciuc şi 46 750 perechi încălţăminte din înlocuitori de piele. Comparativ cu perioada corespunzătoare a anului 1968, rezultă că în localităţile rurale ale judeţului, s-a vîndut în plus în 1969, încălțăminte în valoare de 5 323 000 lei. ANUL II Nr. 548 VINERI 21 noiembrie 1969 4 PAGINI 30 BANI ©Elevii din clasa a IX-a și activitatea practică pag. a II-a ©Contravenienți în lumina farurilor pag. a III-a © Actualitatea internaţională pag. a IV-a Sub acoperişul îngheţat al cerului de iarnă... ... îşi vor desfăşura activitatea mecanizatorii secţiei din Alămor, pentru că aici nu există nici măcar o baracă în care traptoriştii să-şi poată încălzi mîinile ce vor simţi răceala fierului. „în condiţiile acestea despre cei fel de reparaţii mai poate fi vorba? ne în (continuare în pag. a III-a) Interviul nostru ANUAL CU PLANUL ÎNDEPLINIT V. Cu două zile în urmă am fost vizitaţi la redacţie de directorul întreprinderii de contractări şi achiziţii pentru industria uşoară Sibiu (D.C.A.), Emil Lungescu. Discuţia noastră s-a purtat în jurul unui eveniment deosebit de important în viaţa acestui colectiv de muncă, planul anual a fost îndeplinit la data de 17 noiembrie a. c.• Activitatea noastră, ne-a relatat interlocutorul, s-a caracterizat, în tot cursul anului, printr-o mobilizare totală, a întregului colectiv în vederea îndeplinirii şi depăşirii sarcinilor de plan. Rezultatul eforturilor comune îl consemnăm astăzi cu o deosebită satisfacţie. Am realizat planul valoric pe întreg anul, urmînd ca pînă la încheierea lui calendaristică să mai achiziţionăm produse în valoare de peste 2,5 milioane lei. Pînă la aceeaşi dată (17 noiembrie), la principalul sortiment, lună, am dat peste plan 20 tone. în continuare vom depune eforturi susţinute în vederea asigurării industriei uşoare cu cantităţi sporite din această materie primă. — întreprinderea dv. a avut şi sarcini de export? — Anul acesta planul de export a cuprins un volum important de deşeuri textile. Şi la acest capitol planul anual era, la data amintită, îndeplinit în proporţie de 110 la sută. Pînă la sfîrşitul anului se vor adăuga depăşiri de livrări la export de încă 40 tone deşeuri textile, pentru care avem contractele asigurate. — Desigur, din moment ce aţi realizat planul anual cu o lună şi jumătate înainte, aveţi toate condiţiile depăşirii angajamentelor luate. Vă rugăm să ne spuneţi cîteva cuvinte pe această temă. — într-adevăr, avem condiţii pentru depăşirea substanţială a tuturor obligaţiilor ce ni le-am asumat. La principalele sortimente angajamentele anuale au fost realizate cu mult înainte. De exemplu, faţă de un angajament de depăşire a achiziţiilor de lină de 4 tone, la această dată avem un plus de 20 tone. Totodată, la piei ovine avem o realizare de 10 000 bucăţi faţă de 3 000 bucăţi angajament, iar la deşeuri textile valoarea depăşirilor este dublă în comparaţie cu angajamentul iniţial. Este limpede că încă într-o lună şi jumătate, colectivul nostru are posibilitatea să creeze o bază şi mai solidă realizărilor de pînă acum. — Vă rugăm să vă referiţi la cîteva din măsurile luate pentru crearea suportului material al acestor realizări. — Baza frumoaselor rezultate de astăzi a constituit-o în primul rînd seriozitatea cu care întregul nostru colectiv s-a angajat, de la început, în realizarea sarcinilor de plan. Bineînţeles că în acest scop s-au întreprins, de către comitetul de direcţie, o serie de acţiuni menite să uşureze îndeplinirea indicatorilor de plan sau să creeze condiţii pentru depăşirea lor. Toate aceste probleme au fost rezolvate în funcţie de sezonul potrivit pentru contractarea şi achiziţia diferitelor noastre sortimente. Astfel s-au întreprins acţiuni pentru asigurarea planului la lînă prin sistemul contractual; în perioada optimă s-a asigurat şi recepţionarea ei de la producători, în cele mai bune condiţii. Pentru asigurarea achiziţionării pieilor am organizat barăci de sacrificare a mieilor în pieţe şi tîrguri, în mod gratuit. • în sfîrşit, dintre măsurile mai recente aş reţine pe aceea privind amenajarea umui atelier de întreţinere auto. Ideea care ne-a condus la atacarea acestei lucrări este eliminarea cheltuielilor neeconomicoase. Se reduc în felul acesta cheltuielile destul de mari privind repararea în afara întreprinderii a mijloacelor de transport. I. CRETU în pragul iernii l«ISRI в vwwwwwwvwvw " y ■ ■ TM TMM se bate fierul... la rece Este incontestabil aportul deosebit al marii mecanizări la realizarea producţiei agricole. Secţiile I.M.A. şi-au cîştigat, prin activitatea lor multilaterală şi de primă importanţă, dreptul de a fi numite „coloana vertebrală“ a organizării muncii în cooperativele agricole de producţie. Este de neconceput procesul de producţie agricolă fără tractoare, maşini de împrăştiat îngrăşăminte chimice, combine, semănători şi alte variate maşini care asigură mecanizarea unui mare volum de lucrări agricole. Acum ne găsim in pragul sezonului rece. Stocarea maşinilor şi utilajelor, executarea reparaţiilor curente la combine, tractoare, semănători etc., organizarea activităţii pentru perioada de iarnă — toate acestea ridică probleme deosebite în faţa mecanizatorilor. Şi nu trebuie să uităm nici un moment că buna desfăşurare a lucrărilor agricole din aglomerata campanie de primăvară este determinată în cea mai mare parte de executarea reparaţiilor din timpul iernii. Sunt pregătite secţiile I.M.A. pentru această activitate? Care sunt condiţiile in care trăiesc şi lucrează mecanizatorii în pragul iernii? Cum poate fi îmbunătăţită munca in secţiile de mecanizare în această perioadă, pentru ca în primăvară maşinile şi utilajele agricole să poată face faţă cu succes multiplelor solicitări specifice sezonului? însoţiţi de inginerul Ioan Florian, directorul I.M.A. Sibiu, am efectuat un raid-anchetă prin cîteva secţii de mecanizare, pentru a afla cum sunt pregătite aceste „celule de bază“ ale întreprinderii pentru activitatea de iarnă, în atelierul secţiei I.M.A. din Slimnic.ţ.Atelierul a fost amenajat de noi într-o clădire aparţinînd cooperativei agricole, ne-a relatat în continuare directorul I.M.A.Sibiu. Introducerea reţelei electrice ne-ar costa prea mult şi nu avem fonduri, iar cooperativa agricolă nu are nici un interes să facă o investiţie pentru noi“. Ne permitem să ne afirmăm convingerea că ar fi în interesul direct al cooperativei agricole ca mecanizatorii din Slimnic să aibă condiţii cât mai bune de lucru în atelierul de reparaţii. De asemenea, considerăm că o eventuală trecere a acestei clădiri în proprietatea I.M.A. Sibiu ar fi în interesul direct al producţiei agricole. „Sigur că aceasta ar fi o rezolvare bună a problemei, este de acord şi şeful secţiei de mecanizare, Werner Keul. Am face investiţii, ne-am amenaja mai bine interiorul atelierului şi procesul de producţie agricolă nu ar avea decît de cîştigat«. Mecanizatorii din Slimnic au dovedit cu prisosinţă că merită condiţii mai bune de lucru în atelier. Cu cele 14 tractoare ale sale, secţia din Slimnic are un plan anual de venituri de 997 000 lei, din care a şi realizat 950 000 lei , pînă la 18 XI a.c. Mecanizatorul Ioan Blenca a efectuat singur lucrări în valoare de 95 000 lei. Asemănătoare este activitatea lui Toma Binder, a lui Simion II Costea ca şi a altora, în relatările şefului de secţie, ale lui Mihail Zellner, mecanicul de întreţinere, ca şi ale mecanizatorilor au fost relevate preocupările constante ale consiliului de conducere (preşedinte Nicolae Hanea) pentru o colaborare fructuoasă cu mecanizatorii. Este în interesul bunului mers al producţiei agricole ca atelierul de reparaţii de la Slimnic să fie cit mai bine amenajat şi dotat mai ales avîndu-se în vedere că aici se execută marea majoritate a reparaţiilor la maşinile agricole. „I.M.A. nu are fonduri, iar cooperativa agricolă n-are interes“ In aceste cuvinte a sintetizat inginerul Ioan Florian necesitatea« introducerii iluminatului electric Cheia rezolvării acestei probleme se află în buzunarul consiliului de conducere. Cei ce se scumpesc la tărîţe Inginerul Ioan Şuteu, şeful secţiei de mecanizare care deserveşte cooperativa agricolă din Loamneş, ne-a mărturisit că nu este sprijinit îndeajuns de consiliul de conducere pentru organizarea în cele mai bune condiţii a muncii tractoriştilor. „Trebuie să ne interesăm singuri de găsirea unor ştiri pentru stocarea peste iarnă a batozelor, ne-a relatat interlocutorul nostru. Or, noi lucrăm cu aceste utilaje pentru cooperativa agricolă, care ar trebui să se intereseze mai mult decît a făcut-o pînă acum de păstrarea batozelor. Randamentul acestor maşini este determinat în bună parte de felul in care sînt păstrate peste iarnă. Indiferenţa consiliului de conducere faţă de problemele noastre nu face altceva decît să scadă randamentul de lucru al mecanizatorilor, ceea ce se repercutează negativ în procesul de producţie agricolă“. Fără îndoială, cuvintele şefului de secţie exprimă mult adevăr. Dar nu este mai puţin adevărat nici faptul că direcţiunea T M.A. Sibiu nu s-a preocupat în suficientă măsură de asigurarea unor condiţii optime de lucru pentru mecanizatori. Secţia din Loamneş nu are un atelier de reparaţii, cu toate că lucrează cu 20 de tractoare. Baraca existentă este doar o vagă caricatură de atelier. Şi aceasta a făcut ca secţia, care are un plan anual de venituri de 810 000 lei, să nu realizeze pînă la 18 noiembrie decît 570 000 lei. Şi sunt puţine perspectivele pentru îndeplinirea indicatorului anual. „Vom construi în anul 1970 un atelier model aici, la Loamneş“ , ne-a asigurat inginerul Ioan Florian. Necesitatea imperioasă a acestei construcţii nu mai ridică discuţii. Ar putea fi pusă în discuţie doar întîrzierea nejustificată şi greu justificabilă a construirii atelierului. în acest sens pledează, fără drept de replică, producţiile mici realizate la Loamneş în acest an. Este consecinţa scumpirii la tărîţe . .. m «mw naros SBBga BM meSB mea iiKSag FILE DE REPORTAJ A doua viaţă a lemnului . De la biroul la care ne aşezăm în fiecare dimineaţă şi pînă la creionul cu care ne aşternem gîndurile pe hîrtie, de la cutia televizorului ce ne aduce întreaga lume în casă şi pînă la scaunul pe care ne instalăm comozi în faţa lui, de la poarta meşteşugit încrustată de mina meşterului anonim sau de la fluierul plin cu doinele noastre româneşti şi pînă la multe, multe alte lucruri, lemnul este omniprezent în viaţa noastră cotidiană sub formele cele mai neaşteptate. Dar toate aceste felurite întruchipări nu reprezintă altceva decît o a doua viaţă a lemnului, o a doua viaţă plină de importanţă şi utilitate, o a doua viaţă fără de care cea dinţii nu ar avea nici o semnificaţie. Şi aşa cum o bucată de marmură poate deveni statuie în mina unui artist, tot aşa o bucată de lemn poate căpăta dimensiuni dorite sau forme pline de fantezie prin prelucrarea sa măiestrită. O astfel de prelucrare a acestui material preţios are loc şi la una din întreprinderile municipiului Sibiu, la secţia a III-a (mobilă) a Combinatului de exploatare şi industrializare a lemnului. Secţia funcţionează din 1948 cu acelaşi profil. Aşa cum ne-a informat tovarăşul Traian Steva, şeful acestui sector, din 1966 producţia întreprinderii este destinată aproape în întregime exportului. 90 la sută din totalul producţiei se îndreaptă, sub forma garniturilor de mobilă de bucătărie „Dafin“ sau a cuierelor „Tya“, spre U.R.S.S. unde sínt mult apreciate, iar mesele purtînd aceeași marcă „Dafin“ iau drumul spre R.D.G. în Anglia sínt exportate mesele „Drooph leaf“, „Durnham“’ și „Ragent“. Toate aceste mărfuri sunt realizate corespuntzător calitativ, fapt care a atras după sine mărirea cererii la export de la an la an. Pentru uz intern se produc aici canapele „Carpaţi“ care sunt, de asemenea, foarte căutate, cuiere „Tisa“ şi table şcolare. De remarcat că pînă in prezent, aşa cum am reţinut de la inginerul Marius Falon din serviciul C.T.C., nu s-au primit nici un fel de reclamaţii nici de la beneficiarii externi şi nici de la cei interni. Acest fapt vorbeşte de la sine despre execuţia ireproşabilă a produselor care fac astfel faimă acestei secţii a C.E.I.L.-ului Sibiu. O vizită prin întreprindere mă face să mă edific pe deplin asupra celor constatate. Urmărind procesul tehnologic, de la croire şi pînă la faza finală a finisării şi vopsirii, rrţi-am dat seama că, deşi utilajele cu care se lucrează nu sînt dintre cele mai moderne, grija oamenilor pentru a face un lucru bun este foarte mare şi aceasta pentru că fiecare dintre ei ştie că rodul muncii colectivului este nu numai ambasadorul acestei întreprinderi, ci al întregii ţări. Am admirat cîteva din garniturile de mobilă gata de expediţie. Ansamblul de culori (alb, roşu, negru) alese cu mult gust conferă produselor o prospeţime extremă şi impresionează plăcut ochiul. Şi aceasta nu pentru că s-ar afla în faţa unor minuni ci pentru simplul fapt că, sub mîinile pricepute ale meseriaşilor acestei întreprinderi, lemnul a dobîndit cu brio dreptul la a doua viaţă a sa. NICOLAE FETRU Vedere exterioară a secției „Dumbravă" din Combinatul textil Cisnădie