Tribuna Sibiului, noiembrie 1969 (Anul 2, nr. 531-556)

1969-11-19 / nr. 546

A PROLETARI DIN TOATE TARTLE, MNTTT-VA ! **IvfMfcfcil^*,»******ifB^***^»3BM*,*****,********%iEfcp,*************’*,***,*#*Xv«*Mf^,***'******»**,************'*i^Efk** E MfttfM ORGAN AL COMITETULUI 'JUDEȚEAN SIBIU AL P.C.R. $1 rAL­ CONSILIULUI POPULAR 'JUDEȚEAN LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România şi-a continuat, marţi dimineaţa, lucrările celei de-a treia sesiuni a celei de-a şasea legislaturi. In sală se aflau deputaţii Marii Adunări Naţionale, pre­cum şi numeroşi invitaţi — conducători de instituţii centra­le şi organizaţii obşteşti, acti­vişti de partid şi de stat, per­sonalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti. Erau prezenţi şefi ai misiuni­lor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, corespondenţi ai presei străine. Deputaţii şi invitaţii au în­­tîmpinat cu puternice şi înde­lungi aplauze sosirea în sala de şedinţe a tovarăşilor: Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Mau­rer, Emil Bodnaraş, Paul Ni­­culescu-Mizil, Gheorghe Rădu­­lescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Ja­nos Fazekas, Petre Lupu, Du­mitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. Trecîndu-se la punctul 2 de pe ordinea de zi, deputatul Cor­nel Onescu, ministrul afaceri­lor interne, a prezentat expu­nerea la Proiectul de lege pri­vind organizarea şi funcţiona­rea miliţiei. Raportul Comisiei pentru consiliile populare şi administraţia de stat şi al Co­misiei juridice la acest proiect de lege a fost prezentat de de­putatul Dumitru Balalia, preşe­dintele Comisiei pentru consi­liile populare şi administraţia de stat. La dezbaterea proiectului de lege au luat cuvîntul deputaţii Simion Dobrovici, prim-secretar al Comitetului judeţean Vrancea al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, şi Ioan Ben­­ko, prim-vicepreşedinte al Con­siliului popular judeţean Mu­reş. După discutarea pe articole Marea Adunare Naţională adoptat prin vot secret, cu bi­le, Legea privind organizarea şi funcţionarea miliţiei. La următorul punct de pe or­dinea de zi, deputatul Florea Dumitrescu, ministrul finanţe­lor, a prezentat expunerea la Proiectul de lege privind anga­jarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunuri­lor organizaţiilor socialiste. De­putatul Aurel Vijoli, preşedin­tele Comisiei economico-finan­­ciare, a prezentat raportul a­­cestei comisii şi al Comisiei ju­ridice. In legătură cu proiectul de lege supus dezbaterii, au luat cuvîntul deputaţii Iosif Uglar, prim-secretar al Comitetului judeţean Satu Mare al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Eleonora Nilca, direc­tor general al Combinatului tex­til din Cisnădie, şi Paraschiv Benescu, preşedintele Consiliu­lui judeţean Galaţi al sindica­telor. Proiectul de lege a fost apoi discutat pe articole. In conti­nuare, prin vot secret, cu bile, Marea Adunare Naţională a adoptat Legea privind angaja­rea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunuri­lor organizaţiilor socialiste. La cel de-al 4-lea punct al ordinii de zi, ministrul justiţiei, Adrian Dimitriu, a prezentat expunerea la Proiectul de lege privind executarea pedepselor, iar deputatul Mihail Ghelme­­geanu, vicepreşedinte al Comi­siei juridice, raportul acestei comisii la proiectul de lege în discuţie. In cadrul dezbaterilor ce au urmat au luat cuvîntul depu­taţii Emilian Nucescu, preşe­dintele Tribunalului Suprem al Republicii Socialiste România, şi Gheorghe Pop, prim-vicepre­şedinte al Consiliului popular judeţean Maramureş. După discutarea pe articole, Marea Adunare Naţională a adoptat prin vot secret, cu bile, Legea privind executarea pe­depselor. în şedinţa de marţi diminea­ţa, deputaţii au adoptat, de a­­semenea, modificări în compo­nenţa unor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale — punct prevăzut în ordinea de zi. La propunerea Biroului M.A.N., în locul deputatului Florea Dumitrescu, care înde­plineşte funcţia de ministru al finanţelor, deputatul Virgil Pîrvu a fost ales membru al Comisiei economico-financiare. In locul deputatului An­gelo Miculescu, care înde­plineşte funcţia de ministru al agriculturii şi silviculturii, Ma­rea Adunare Naţională a ales pe deputatul Dumitru Coliu ca membru al Comisiei pentru a­­gricultură şi silvicultură. La amiază, şedinţa plenară a luat sfîrşit. Tovarăşul Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adu­nări Naţionale, a anunţat că în conformitate cu principiul se­siunilor deschise, lucrările actualei sesiuni vor continua în comisii permanente care vor e­­xamina celelalte proiecte de legi înscrise pe ordinea de zi a sesiunii. Reluarea lucrărilor în şedinţe plenare va fi anunţată din timp. După încheierea şedinţei ple-­ nare, comisiile permanente: eco­­nomico-financiară; pentru a­­gricultură şi silvicultură; pen­tru învăţămint, ştiinţă şi cultu­ră; pentru sănătate, muncă şi prevederi sociale; juridică s-au întrunit în şedinţe de lucru. (Agerpres) Expunerea la proiectul de lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste, prezentată de deputatul Florea Dumitrescu, ministrul finanțelor Vă rog să-mi permiteţi să vă prezint, din însărcinarea Consiliu­lui de Miniştri, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege privind angajarea gestionarilor, constitui­rea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestiunea bunurilor or­ganizaţiilor socialiste. Cu deosebită fermitate a subli­niat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, în raportul prezentat la Congresul al X-lea, necesitatea stringentă de a introduce o ordine riguroasă în administrarea avutului obştesc, în gospodărirea unităţilor şi în utili­zarea mijloacelor materiale şi bă­neşti, de a veghea cu toată hotă­­rîrea la folosirea judicioasă a bu­nului public. In general, se poate afirma că unităţile economice şi bugetare s-au preocupat îndeaproape, în­­tr-o măsură tot mai mare, de ad­ministrarea şi gestionarea cores­punzătoare a valorilor materiale şi băneşti ce le-au fost încredinţate. Totuşi, trebuie arătat că activi­tatea gestionară nu a ţinut pasul cu necesităţile şi cerinţele actualei etape de dezvoltare a societăţii noastre. Sunt cazuri cînd normele privind gestionarea bunurilor nu se respectă, nu se fac la timp in­ventarierile, ori se fac superficial, nu se ţine la zi şi corect evidenţa bunurilor, nu se asigură depozita­rea şi paza lor în condiţii cores­punzătoare, iar uneori sunt angajaţi gestionari nepregătiţi sau chiar cu antecedente penale, toate acestea favorizînd producerea de pagube. La cele arătate se adaugă şi fap­tul că reglementările în vigoare, corespunzătoare condiţiilor de a­­cum un deceniu cînd au fost in­troduse, nu mai răspund exigen­ţelor de astăzi. Sistemul garanţiilor materiale a devenit ineficient datorită faptului că în timp ce valoarea medie a gestiunilor s-a mărit considerabil, cuantumul garanţiilor s-a menţi­nut la acelaşi nivel; totodată, sis­temul actual nu permite folosirea garanţiilor pentru acoperirea pa­gubelor decît în cazul desfacerii contractului de muncă sau, trece­rii gestionarului în altă funcţie. De asemenea, actualele dispoziţii legale nu reglementează în măsura cerută răspunderea conducătorilor de întreprinderi şi a altor anga­jaţi, astfel încît practic, foarte rar a fost antrenată responsabilitatea celor care trebuiau să se îngrijeas­că în primul rînd de păstrarea a­­vutului obştesc şi de folosirea lui cît mai judicioasă. Obiectivele esenţiale ale regle­mentărilor propuse sunt asigurarea unui aparat gestionar corespunză­tor, perfecţionarea sistemului ga­ranţiilor, întărirea răspunderii ma­teriale. O dispoziţie nouă din proiectul de lege priveşte tragerea la răs­pundere a conducătorilor de orga­nizaţii socialiste şi a altor salariaţi, solidar cu gestionarul care a pro­dus paguba, dacă acesta a fost an­gajat fără respectarea condiţiilor de vîrstă, studii şi stagiu, a pre­vederilor referitoare la anteceden­tele penale. Aceeaşi răspundere o vor avea şi cei vinovaţi de neres­­pectarea dispoziţiilor privind con­stituirea de garanţii, în limita ga­ranţiei neconstituite. Ţinînd seama că unii gestionari creează intenţionat plusuri in ges­tiune, îndeosebi prin înşelarea cumpărătorilor, cu scopul de a-şi însuşi aceste plusuri, s-a conside­rat necesară sancţionarea penală a formării de plusuri în gestiune prin mijloace frauduloase. Oricît de bine ar fi construită o lege, ea nu produce efectele scon­tate decit în măsura în care este aplicată cu rigurozitate, în toate verigile economiei şi pe toate trep­tele erarhice. Este deci de datoria ministerelor şi organelor centrale, comitetelor executive ale consilii­lor populare, conducerilor de uni­tăţi economice şi bugetare să ve­gheze la respectarea legii, să in­struiască temeinic întregul aparat gestionar, să urmărească ridicarea continuă a nivelului său de pregă­tire profesională şi a conştiinţei sale socialiste. Totodată, sunt necesare în fieca­re unitate măsuri care să asigure ţinerea corectă a evidenţelor, efec­tuarea la timp şi cu exigenţă a inventarierilor, depozitarea cores­punzătoare a bunurilor materiale, păstrarea în siguranţă a mijloace­lor băneşti, asigurarea pazei, întă­rirea controlului în toate compar­timentele de activitate. Expunerea la proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea miliţiei, prezentată de deputatul Cornel Onescu, ministrul afacerilor interne Proiectul de lege pe care-l pre­zentăm este menit să definească rolul, organizarea şi funcţionarea miliţiei române — una din pîrghiile de înfăptuire a politicii partidului şi statului nostru în domeniul a­­părării cuceririlor revoluţionare ale poporului — şi să contribuie la ridicarea nivelului muncii desfă­şurate de organele de miliţie în apărarea proprietăţii socialiste şi personale ale cetăţenilor, a drep­turilor şi intereselor lor legale, • menţinerea ordinii şi liniştei pu­blice. In proiect sunt prevăzute atri­buţii privind apărarea proprietăţii socialiste — temelia orînduirii noastre — şi a celei personale a cetăţenilor, prevenirea şi descope­rirea cu operativitate a infracţiu­nilor, identificarea şi prinderea in­fractorilor. De asemenea, sunt pre­văzute atribuţii referitoare la apă­rarea drepturilor şi intereselor le­gale ale persoanelor, siguranţa cir­culaţiei pe drumurile publice, eli­berarea şi controlul actelor de tre­cere a frontierei, ţinerea eviden­ţei populaţiei şi eliberarea actelor care certifică identitatea, domici­liul şi cetăţenia. Stabilind distinct atribuţiile şi sarcinile organelor miliţiei, precum şi mijloacele de realizare a aces­tora, proiectul este clădit pe prin­cipiul respectului faţă de lege, faţă de om şi adevăr. In acest sens în proiect se­ prevede că organele mi­liţiei îşi desfăşoară întreaga acti­vitate pe baza şi în executarea legii. Referindu-mă la unele atribuţii mai importante ale miliţiei, în le­gătură cu care proiectul de lege a­­duce unele elemente noi, unele precizări şi clarificări necesare, menţionez faptul că se stabilesc condiţiile în care ofiţerii şi­­ sub­ofiţerii întreprind măsuri miliţie­­neşti în scopul combaterii infrac­­ţionismului şi al menţinerii or­dinii. Aşa spre exemplu proiectul pre­vede că atunci cînd există date şi indicii temeinice referitoare la pre­gătirea săvîrşirii unor fapte pre­văzute de legea penală, organele de miliţie iau măsuri pentru strîn­­gerea şi verificarea probelor, identificarea şi prinderea infrac­torilor. în acest scop miliţia efec­tuează investigaţii, constatări teh­­nico-ştiinţifice, reţineri de per­soane în cazurile stabilite de lege şi alte activităţi de cercetare pe­nală, menite să contribuie la sta­bilirea adevărului şi tragerea la răspundere penală a celor vino­vaţi. In executarea atribuţiilor ce le revin, ofiţerii şi subofiţerii de miliţie vor avea dreptul şi obli­gaţia de a conduce la sediile or­ganelor de miliţie pe cei care prin acţiunile lor periclitează ordinea publică, viaţa şi integritatea cetă­ţenilor. Proiectul de lege prevede că or­ganele de miliţie execută atribu­ţiile ce le revin din hotărîrile con­siliilor populare şi deciziile comi­tetelor executive, le informează periodic despre starea infracţio­nală, măsurile luate pentru pre­venirea şi descoperirea infracţiu­nilor, asigurarea pazei în oraşe şi comune, precum şi cu privire la ordinele şi instrucţiunile primite de la Ministerul Afacerilor Interne şi la măsurile ce se impun a fi luate pentru aplicarea lor. In întreaga lor activitate orga­nele de miliţie au primit şi pri­mesc un preţios sprijin din partea oamenilor muncii, educaţi de par­tid în spiritul respectării legilor, al cinstei, dreptăţii şi echităţii so­ciale. Sprijinul activ al maselor de cetăţeni a constituit şi constituie pentru miliţie o chezăşie a îndepli­nirii în bune condiţiuni a sarcini­lor ce-i sunt încredinţate. Pornind­­ de aici, proiectul prevede posibili­tatea organizării grupelor de spri­jin ale miliţiei formate din cetă­ţeni care se bucură de stimă şi respect în rîndul locuitorilor şi care se oferă voluntar să sprijine organele de miliţie pentru menţi­nerea ordinii publice, precum şi pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor şi contravenţiilor. Faptul că în activitatea sa mili­ţia se sprijină pe participarea largă a cetăţenilor rezultă şi din acele prevederi ale proiectului care pre­cizează că organele miliţiei cola­borează cu organele şi organiza­ţiile de stat şi obşteşti, cu orga­nele presei, radioului, televiziunii şi­ cinematografiei în scopul creării unei puternice opinii împotriva ce­lor care încalcă legile, pentru pre­venirea şi descoperirea infracţiu­nilor şi contravenţiilor, apărarea avutului obştesc şi personal, a tu­turor valorilor orînduirii noastre socialiste. ‘ Proiectul de lege stabileşte sar­cini de cooperare a miliţiei cu ce­lelalte unităţi şi organe ale M.A.I., C.S.S. şi M.F.A. în îndeplinirea u­­nor atribuţii privind securitatea statului, paza frontierei de stat, apărarea locală antiaeriană şi a al­tor atribuţii prevăzute de lege. Pornind de la faptul că aplica­rea şi respectarea întocmai a lega­lităţii în activitatea miliţiei şi, în general, realizarea sarcinilor ce-i sunt încredinţate de partid şi gu­vern sunt direct condiţionate de nivelul politico-ideologic, de pre­gătirea profesional juridică şi de cultură generală a cadrelor, în pro­iect s-a stabilit că pregătirea per­sonalului militar se face în şcoli militare de ofiţeri, de maiştri mi­litari şi subofiţeri, centre şi cursuri de perfecţionare şi că pentru satis­facerea necesarului de specialişti ce nu pot fi pregătiţi în şcolile militare pot fi angajaţi absolvenţi ai institutelor civile de învăţămînt superior. ANUL II Nr. 546 Miercuri 19 noiembrie 1969 4 PAGINI 30 BANI Expunerea la proiectul de lege privind executarea pedepselor, prezentată de tovarăşul Adrian Dimitriu, ministrul justiţiei In opera de înnoire şi perfec­ţionare a întregii noastre legislaţii, prin adaptarea ei la stadiul actual de dezvoltare, un loc important îl ocupă legislaţia penală. Noul cod penal prevede că pe­deapsa este o măsură de constrân­gere care se­­ aplică infractorilor, în raport cu periculozitatea socială a faptelor comise. Totodată, codul penal prevede că executarea pe­depselor se face în condiţiile sta­bilite de lege. In acest scop, s-a întocmit pro­iectul de lege privind executarea pedepselor, pe care, din însărci­narea Consiliului de Miniştri, vi-l supun spre examinare şi adoptare. Proiectul cuprinde dispoziţii re­feritoare la locurile de deţinere, regimul e­xecutării pedepselor, or­ganizarea muncii condamnaţilor şi liberarea condiţionată, precum şi unele măsuri speciale privind mi­norii şi femeile. Pedeapsa închi­sorii se execută in locuri de deţi­nere anume organizate, la care condamnaţii sunt repartizaţi după natura infracţiunii, durata pedep­sei şi comportarea lor. In timpul executării pedepsei în­chisorii, condamnaţii sunt obligaţi să presteze o muncă utilă, munca constituind factorul principal pen­tru reeducarea lor, în vederea for­mării unei atitudini corecte a aces­tora faţă de ordinea de drept şi de regulile de convieţuire socială. Re­educarea celor condamnaţi este realizată şi prin calificarea sau re­calificarea lor, într-o meserie, prin acţiunile cultural-educative desfă­şurate la locurile de deţinere, prin posibilitatea ce le este acordată de a primi cărţi, ziare şi reviste, pre­cum şi prin stimularea celor disci­plinaţi, stăruitori în muncă, care dau dovezi temeinice de îndrep­tare. Astfel pentru aceştia proiec­tul prevede, spre deosebire de re­glementarea actuală, că pot presta muncă fără pază în afara locului de deţinere sau pot fi folosiţi pen­tru supravegherea altor condam­naţi la locurile de muncă. In cadrul regimului prevăzut pentru executarea pedepselor, pro­iectul stabileşte obligaţiile pe care le au condamnaţii şi drepturile ce le sunt acordate. Condamnaţii sunt obligaţi să respecte programul zil­nic, disciplina şi ordinea inte­rioară, să se comporte cu grijă faţă de bunurile proprietate socia­listă. O instituţie importantă a codu­lui penal, derivînd din concepţia asupra pedepsei, este aceea a li­berării condiţionate. In aplicarea dispoziţiilor care reglementează a­­ceastă instituţie, proiectul fixează criterii pentru calcularea părţii de pedeapsă ce poate fi considerată ca executată pe baza muncii pres­tate. Pentru condamnaţii minori, se asigură condiţii speciale de edu­care, instruire şi calificare în muncă. Ei continuă învăţămîntul general obligatoriu şi li se creează posibilitatea de a dobîndi o pre­(C­ontinuareTv pag. ’10­ a) In numărul de azi:­­ LEGE privind executarea pedepselor­­ Actualitatea internaţională Pag. a IV-a Pag. a IlI-a LEGE privind angajarea gestionarilor, con­stituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste CAPITOLUL I Dispoziţii generale ART. 1. — Gestionar, în înţele­sul prezentei legi, este acel anga­jat al unei organizaţii socialiste care are ca atribuţii principale de serviciu primirea, păstrarea şi eli­berarea de bunuri aflate în admi­nistrarea, folosinţa sau deţinerea, chiar temporară, a unei organizaţii socialiste, indiferent de modul de dobîndire şi de locul unde se află bunurile. Ministerele şi celelalte organe centrale stabilesc funcțiile prin a căror ocupare angajatul dobân­­­­deşte, potrivit alineatului 1, cali­tatea de gestionar. Aceste funcții sunt denumite, în cuprinsul pre­zentei legi, funcții de gestionari. ART. 2. — Sunt considerate bu­nuri, în sensul prezentei legi, bu­nurile materiale, mijloacele bă­neşti sau orice alte valori. CAPITOLUL II Condiţii privind angajarea gestionarilor ART. 3. — Poate fi gestionar cel care a împlinit vîrsta de 21 ani, a absolvit şcoala generală sau o şcoală echivalentă şi are cunoş­tinţele necesare pentru a îndeplini această funcţie, în funcţie de complexitatea ges­tiunilor, de natura şi valoarea bu­nurilor şi de cunoştinţele ce le implică gestionarea lor, ministe­rele şi celelalte organe centrale stabilesc: a) Categoriile de gestiuni pentru care gestionarul trebuie să fi ab­solvit liceul ori o şcoală profe­sională în specialitatea corespunză­toare gestiunii sau o şcoală echi­valentă şi să aibă un anumit sta­giu în munca de gestionar; b) Categoriile de gestiuni pen­tru care funcţia de gestionar poate fi îndeplinită şi de cel care a îm­plinit vîrsta de 18 ani. ART. 4. — Nu poate fi gestio­nar cel condamnat pentru săvîrşi­­rea vreuneia dintre infracţiunile prevăzute în lista anexă la pre­zenta lege, chiar dacă a fost gra­ţiat. Nu poate fi angajat sau trecut în funcţia de gestionar cel aflat în curs de urmărire penală sau de judecată pentru săvîrşirea vreu­neia dintre infracţiunile prevăzute în lista anexă: Dacă în cursul urmăririi penale, al judecăţii sau după condamnare a intervenit amnistia, cel care a săvîrşit vreuna dintre infracţiunile prevăzute în lista anexă nu poate (Continuare in pag. a «Bl

Next