Tribuna Sibiului, decembrie 1969 (Anul 2, nr. 557-582)
1969-12-03 / nr. 558
Pag. 3 COLOANA DIVERSELOR Omul cu valiza loan Rusu din Mediaş are 29 de ani. Şi mai are şi nişte acte deocheate la activul sâu. Unul este legat de o valiză, pe care a furat-o din gară. La judecată, însă, a făcut pe ... invizibilul. S-a întors pe călcîi şi a şters-o din instanţă. împotriva lui s-a emis un mandat de arestare. Ca urmare, un ofiţer de miliţie l-a invitat ... Dar invitatul s-a dovedit foarte nevricos şi l-a lovit pe lucrătorul de miliţie, care, bineînţeles, tot l-a reţinut. Cu asta, Ioan Rusu şi-a mai încărcat bagajul cu o dandana. Cum s-ar zice, şi-a dat singur foc la ... valiză. „Goliath“ a fost învins Vechea poveste cu Goliath o cunoaşteţi. Pe cea nouă n-aveţi de unde. S-a petrecut de curînd, la ieşirea din comuna Răşinari către Păltiniş. In autoturismul „Goliath« 1 Sb. 2752 circulau trei persoane: Nicolae Gaţa, care conducea, şi proprietarii maşinii: Lucia şi Nicolae István. Şoferul a văzut, pe partea stingă a şoselei, o namilă de stîlp de telegraf şi i-a venit minteni chef de harţă. Fără să stea pe gînduri, a azmuţit „Goliath«-ul pe el. Ce să vă spun, a fost o încăierare pe cinste. Pînă la urmă, stîlpul s-a dovedit foarte îndărătnic şi a rămas de ... lemn. „ Galioteul a băgat puţin cornul în pămînt, iar proprietarii au fost băgaţi în spital. Numai cu nişte tăieturi la faţă. Se zice că au scăpat ieftin. Că a fost o încăierare de nu se vedea stîlp cu maşină şi şofer cu proprietar ... Abia mai tîrziu şi-au dat seama care cum stă .. S-a luat cu taurul în coarne Nu este nici o exagerare. Alexandru Vonya, muncitor la LAS. Dealul Ocnei, a intrat într-un conflict puţin obişnuit. Cu nişte viţei. Cărora le-a purtat pică chiar şi după ce s-au făcut mai mari. Şi ca să se răzbune pe ei, Vonya s-a băgat în „bucătăria“ lor. Drept pedeapsă le-a furat 86 kg de concentrate, 61 kg de porumb. Dar nu i-au fost de ajuns. S-a dus şi la un unchi de-al acestora, la un taur respectabil. Aici, însă, nu i-a ţinut figura. Şi a fost nevoit să se ia la luptă cu animalul, făcînd pe toreadorul. A fost, însă, azvîrlit cît colo şi a ajuns unde n-ar fi vrut ... Dacă s-a luat cu taurul în coarne ... Căutaţi-i un paznic! In seara zilei de 20 noiembrie, pe la ora 20:30, a ars, la Şelimbăr, o baracă. Asta s-a întîmplat deoarece baraca respectivă era ... păzită de Constantin Fetelea, în vîrstă de 70 de ani. Acesta a făcut focul într-un godin şi a lăsat uşa deschisă. Ca şi pe cea de la intrare. Vîntul şi-a băgat coada şi a semănat jeratic prin încăpere. Incendiul a fost gata. Pînă au venit pompierii, a ars şi el ce-a apucat. Inclusiv un colţ din punga paznicului, cu... 1 500 de lei. S-a făcut recomandarea ca lui Fetelea să i se dea un paznic de către I.P.R.O.D.C.O.O.P. — proprietarul barăcii cu scule. Căutați-l! ... S-a lins pe buze! Şi totuşi aşa este. Acum, cînd se zboară în lună, mai sînt inşi are umblă cu capul în nori şi o lasă îmbrobodiţi. Aşa a făut Maria Săvoi din comuna derghindeal. A cunoscut-o pe Gheolbana Anghel, din comuna Viişoara, judeţul Cluj, care venise să cumpere sticle şi borcane. Gheolbana i-a vîndut goloşi, spunîndu-i că-i ghiceşte i-i face farmece. Recunoscăoare, Maria i-a dat un batic, un cearceaf, o cuvertură, o gănă, 145 lei, 5 kg de făină, 1 kg de slănină. La puţin timp, însă, gheolbana, care tocmai mînca din slănină, a fost prinsă. Şi, ca şi naiva M. Săvoi, s-a lins pe bot ... Rubrică redactată de MARIN NIȚA Miercuri 26 noiembrie, Teatrul popular din Mediaş şi-a inaugurat actuala stagiune prezentînd în avanpremieră, în sala Căminului cultural din Bazna-Băi, piesa lui I. Avian şi Fred Firea: „Ploaie de invitaţi“. Titlul piesei s-a dovedit de bun augur pentru tînărul colectiv de amatori din oraşul de pe Tîrnavă, care a beneficiat de aprecierea unui numeros public, care a aplaudat generos strădania actorilor, ca şi seriozitatea cu care aceştia şi-au luat sarcina să trateze o farsă destul de „fireaviană«... Pentru că piesa aleasă (şi ar fi multe de spus în această privinţă) este o foarte subţire şi banală comedie, plină de lucruri comune şi de situaţii clişeu, agrementate de replici „cîrlig“, de un umorism destul de ieftin şi consumat, în maniera cunoscută a celor doi autori, profesionişti ai satirei şi umorului programatic. Ar fi de discutat, mai ales, de ce se oferă astfel de producţii „infradramaturgice“ unui colectiv de amatori care, prin însăşi condiţia lui de voluntariat, presupune o aderenţă pasională la teatru. Căci amatorismul nu înseamnă numaidecît o depreciere calitativă a profesionalismului. Dimpotrivă, el oferă avantajul unei prospeţimi şi a unei bunăvoinţe, al unui elan şi al unui entuziasm specific neofiţilor, ce reprezintă adesea o contrapondere fericită în faţa rutinei şi a blazării. Deosebirea dintre teatrul de amatori şi cel profesionist constă doar în aceea că primii nu-și fac o profesiune din practicarea teatrului, dar aceasta nu trebuie săînsemne că amatorismul se înscrie pe ierarhii valorice inferioare și, de aceea, că trebuie alimentat cu texte aproximative. Faptul e cu atît mai blamabil cu cît această optică „indulgentă“ o practică ... profesioniștii, cei care scriu piesele de teatru. Arta — fie ea teatrală, literară, coregrafică, plastică, muzicală etc. — este o valoare absolută, este sau nu este artă — şi nu suportă nicicum rabaturi calitative. Cei care cultivă o altfel de părere falsifică rosturile unei întregi acţiuni culturale de masă, stabilesc ierarhii arbitrare şi conced că „arta amatoristă" trebuie să fie o aproximare a artei, că „teatrul popular" trebuie să fie doar o anticameră a teatrului, altceva decit teatrul propriu-zis, crezînd că accentul care cade pe „popular" poate scuti de exigenţa artei, ca şi cînd arta adevărată n-ar fi cu adevărat şi populară, ci ar exista două arte, una destinată „elitelor“ şi alta „poporului“ ... Din fericire, altul a fost punctul de vedere al colectivului Teatru între farsă şi pasiunea seriosului lui popular din Mediaş, care n-are nici o vină că i s-au oferit producţii decalibrate ca cea în chestiune, „creată“ special pentru uzul instituţiilor artistice de amatori. Incepînd cu Avram Besoiu, regizorul şi îndrumătorul artistic al colectivului şi sfîrşind cu echipa interpreţilor, tot colectivul a abordat cu seriozitate problema spectacolului, vădind dăruire şi o deosebită vocaţie. Regizorul Avram Besoiu s-a străduit pe cit posibil să decanteze din amestecul mediocru al textului părţile cu însuşiri calitativ-teatrale, dînd utile îndrumări de ritm şi interpretare unui colectiv actoricesc plin de bunăvoinţă, în dublul rol al Catrinei şi Vasilicăi, Sofia Panciu, a manifestat surprinzătoare calităţi scenice, o siguranţă şi o degajare în joc demne de o actriţă profesionistă. In rolul doctoriţei Ioana, Maria Groza a prilejuit o agreabilă apariţie, arătînd sensibilitate, dar şi o insuficientă însuşire a tehnicii dicţiunii. De departe cel mai remarcabil din toată echipa (pentru că şi rolul din text era mai pregnant conturat) tînărul profesor din comuna Tîrnava, Ion Isailă, ne-a dovedit, în rolul contabilului Timofte, că ne aflăm în faţa unui talent autentic, înzestrat cu mari calităţi pentru roluri de compoziţie. Puţin crispată, desigur şi din pricina tracului prilejuit de debut, tînăra Sofia Palagea n-a comunicat prea multă viaţă asistentei sanitare de la Casa de naştere, al cărui rol l-a interpretat. În rolul profesorului, tînărul Dan Vasiliu, tehnician la Fabrica de şuruburi Mediaş, a vădit reale însuşiri actoriceşti, o dezinvoltură lăudabilă, dar în acelaşi timp a căzut victimă tentaţiilor facile spre lunecări în interpretarea îngroşată a comicului. Intre aproximaţia unui text de contestată valoare dramaturgică şi izbîndirile actorilor, între această „farsă“ a autorilor semnatari şi seriozitatea spectacolului pe care tînărul şi însufleţitul colectiv al Teatrului popular din Mediaş s-a străduit să ni-l ofere, este o deosebire ce se înscrie în pozitiv în favoarea celor din urmă. Teatrul de amatori dovedeşte astfel încă o dată că, atunci cînd există pasiune şi dăruire, poate depăşi „amatorismul". PETRE PINTILIE STAGIUNI O pledoarie dintr-un ciclu Corabia nebunilor, producţie din 1965 a studiourilor americane, îl ilustrează specific pe Stanley Kramer, cel care ne făcuse să simţim greutatea unor adevăruri din Lanţul, ne luase martori în Procesul maimuţelor şi Procesul de la Nürnberg şi ne demonstrase că se poate privi altfel o lume nebună, nebună, nebună ... Poziţia sa e de acuzator fără drept de apel, indiferent dacă pledează cu intransigenţă, maliţie sau bonomie; ipostazele sale sufleteşti nu sunt decit trucuri profesionale, studiate amănunţit acasă, cu care urmăreşte să-şi convingă mai sigur auditoriul. Şi o reuşeşte cum numai un stăpîn al meseriei şi un îndelung practician poate s-o facă. Corabia nebunilor îşi expune cu claritate extremă intenţiile ideatice. Nimic nu e aci aproximativ, nu putem acuza că transpunerea romanului Katherinei Anne Porter ar viola cu ceva limpezimea a ceea ce aci poate fi numit fără jenă, me- CJ-init saj. Maniera shakespeareană în care piticul Glocken constituie, alături de oitracizatul evreu Löwenthal, cel mai lucid şi plin de bun simţ comentator al comportamentului faunei îmbarcate, face să crească ideea de nebunie, de iresponsabilitate gregară, întăreşte certitudinea deznodămîntului tragic al acesteia. Senzaţia de album, anumite momente constituindu-se oarecum independent, se datorează, credem noi, personalităţilor artistice care compun distribuţia (Vivien Leigh, Simone Signoret, Oskar Werner, Lee Marvin). Obişnuiţi cu atitudinea fermă de critic social din cele două filme construite pe formula procesului, în care punctele de umor ale dialogului susţineau gravitatea pledoariei, relaxîndu-ne scurt pentru a o putea suporta pînă la capăt, surprinde puţin în Corabia nebunilor eiend de farsă pusă la cale pentru amuzament. Simplă chestiune de formă, pe care Stanley Kramer o adoptă de data asta poate tocmai pentru a nu se repeta. Se repetă, în schimb, magistral, în fondul care, şi de data aceasta, se dovedeşte solid, îngrijorător pentru umanitate şi, de aceea, actual. RAREŞ CORNEA ■ TIMPUL Soarele răsare la 7 h şi 34 m şi apune la 16 h şi 37 m. Vreme închisă cu cerul mai mult acoperit. Vor cădea ploi locale, iar la munte va ninge. Vîntul va sufla potrivit, cu intensificări locale, din sud-vest. Minimele vor fi cuprinse între zero şi 2 grade, iar maximele vor oscila între 4 şi 7 grade. CINEMA SIBIU: PACEA: Stelele din Eger, seriile I şi II (orele 9,00; 11,45; 14,30; 17,30; 20,30); ARTA: Corabia nebunilor, seriile I şi II (orele 10,00; 14,00; 17,00; 20,00); TINERETULUI: Bună ziua, contesă (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). MEDIAŞ: PROGRESUL: Baltagul (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15). TINERETULUI: Sherlock Holmes (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30); UNIREA: încotro, omule?, seriile I şi II (orele 10,00; 16,00; 19,30). AGNITA: 8 MAI: Neîmblînzita Angelica (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). CISNADIE: POPULAR: Am două mame şi doi taţi (orele 11,00; 14,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Am două mame şi doi taţi (orele 18,00 şi 20,00). COPŞA MICA: POPULAR: Tată de familie (orele 17,00 şi 19,00). BAZNA-BĂI: Căderea Imperiului roman, seriile I şi II (orele 16,00 şi 19,30). OCNA SIBIULUI: Tinereţe fără bătrîneţe (orele 17,00 şi 19,00). APOLDO DE SUS, 23 AUGUST: Noaptea e făcută pentru ... a visa (orele 17,00 şi 19,00). TEATRU La Teatrul de stat din Sibiu, ora 19,30, va avea loc spectacolul cu piesa Student aus Wien, secţia germană. TELEVIZIUNE 18.00 Studioul pionierilor. Mari prietenii literare: Eminescu şi Creangă. 18.25 Primii între egali. Program folcloric realizat cu soliştii laureaţi şi premiaţi la concursurile artistice de amatori din anul 1969: Sofia Drăghici, Maria Popescu, Octavian Igna, Aurelia Sicoe, Aranka Bordi, Rozalia Bakhe, Francesca Mărculescu, Dumitru Capră, Bulz Pera și Vlada Radulov. 19.00 Telejurnalul de seară. 19,20 Intermezzo muzical. 19,30 Succesul este o şansă? 20.00 Tele cinemateca. MICUL LORD. 21,40 Reflector. Telefoileton cotidian. 21,55 Fotbal: Cehoslovacia—Ungaria. Transmisiune de la Marsilia, în pauză, telejurnalul de noapte. , 23,35 închiderea emisiunii. TRIBUNĂ SIBIULUI FOTBAL, DIVIZIA C Tehnofrig Cluj—Independenta Sibiu 1-0 (0-0) In cadrul ultimei etape, echipa sibiană Independenţa s-a deplasat la Cluj unde a întîlnit formaţia Tehnofrig. Ambele echipe aveau nevoie de puncte, gazdele pentru a se îndepărta de zona ultimelor locuri, iar oaspeţii spre a se situa cît mai aproape de lider. In ciuda faptului că terenul a fost îngheţat şi pe alocuri denivelat, partida a fost de un bun nivel tehnic, disputată, victoria revenind în final gazdelor, care au înscris unicul gol în min. 810. Metalurgiştii sibieni s-au apărat bine, dar o greşeală a portarului Manta i-a făcut să piardă jocul. Trebuie relevat faptul că atacul, faţă de ultimele două evoluţii, a jucat sub valoarea sa, excepţie făcînd C. Ionescu — singurul care s-a bătut pentru orice minge. Cu acest joc, echipa sibiană a încheiat onorabil acest tur al campionatului cu speranţa că, în retur, printr-o pregătire riguroasă, va avea o evoluţie mai bună, mai constantă. T. GHEORGHE Scenă din spectacolul cu piesa „Der Student aus Wien“, jucată de secţia germană a Teatrului de stat din Sibiu A.S.A. Sibiu—Soda Ocna Mureş 2—1(1-1) Deşi a cîştigat acest ultim joc al turului campionatului divizionar C (seria a VI-a), formaţia militarilor sibieni prezintă o serie de carenţe. Doar rezultatul a mulţumit, însă jocul echipei sibiene, în ansamblu, a fost de nivel scăzut. Lipsurile care caracterizează această tînără echipă trebuie căutate în linia mediană — care nu ştie, de cele mai multe ori, să organizeze acţiunile de atac — dar mai cu seamă în compartimentul ofensiv, care acţionează pur şi simplu la voia întîmplării. Şi în partida de duminică atacanţii militari s-au năpustit spre poarta adversă fără a avea minimum de luciditate în fazele de finalizare. Aceasta a ieşit cu atît mai mult în evidenţă cu cît aveau în faţă un portar care a prezentat nesiguranţă. Astfel, gazdele, deşi reuşesc să deschidă scorul , nu trece decît un minut şi oaspeţii egalează (în urma unui contraatac) — se joacă aproape continuu doar în terenul , „chimiştilor“, punctul victoriei se înscrie abia cu două minute înainte de final dintr-o fază care nu prevestea acest lucru. Considerăm necesar ca pauza dintre cele două „acte“ să fie folosită din plin de noua conducere tehnică (antrenor Ioan Moraru) pentru înlăturarea carenţelor semnalate, pentru aducerea formaţiei militare la valoarea individuală a jucătorilor ce o compun. Numai aşa A.S.A. va putea părăsi zona periculoasă a retrogradării. Vitrometan Mediaş—Metalul C. Mică 0-3 In ultima partidă a turului, cele două participante din judeţul nostru în seria a VIII-a a diviziei C trebuiau să se întîlnească între ele pe terenul medieşan. Trebuia, dar partida nu s-a disputat. Deoarece medieşenii n-au prezentat, într-o partidă de campionat naţional, formaţia de juniori, prima garnitură a fost sancţionată — conform regulamentului — cu suspendarea pe o etapă. Aceasta a permis copşenilor, fără a se deplasa, fără a disputa partida să obţină ambele puncte puse în joc şi să-şi îmbogăţească golaverajul cu încă 3 goluri. Medieşenii, datorită acestei situaţii, şi-au „stabilit“ locul la periferia seriei clasamentului, cel puţin pînă la primăvară. . S. GHEORGHE Restanţă în campionatul judeţean Carpaţi Mîrşa—Progresul Agnita 3—5 (1—3) Avînd terenul suspendat, Carpaţi Mîrşa a întîlnit pe terenul C.F.R. din Sibiu formaţia Progresul Agnita. Rezultatul, ca scor, constituie o surpriză, dar sub aspectul jocului prestat, agniţenii au meritat pe deplin victoria. Ei au făcut una din cele mai frumoase partide din actualul campionat. Prin fazele create în faţa porţii mîrşenilor, agniţenii şi-au creat o serie de ocazii dintre care cinci au fost fructificate. Golurile au fost înscrise de Barbu, Gherman, Frîncu, Drăgan, Libiş (autogol) pentru Progresul şi respectiv Ioniţă (2) şi Gavrilă. GH. TOPIRCEANU Rugby, divizia A Steaua-C.S.M. Sibiu 20 8 Meciul de rugby disputat duminică dimineaţa pe terenul Ghencea din Bucureşti între divizionarele A Steaua şi C.S.M. Sibiu a plăcut puţinilor spectatori care au înfruntat frigul pătrunzător ce s-a abătut de cîteva zile peste Capitală. A fost o partidă frumoasă, cu un joc deschis în limitele unei depline sportivităţi. Jucînd de la egal la egal cu reputata echipă militară, C.S.M. a fost duminică din nou pentru bucureşteni o adevărată revelaţie. Scorul de 201 8 în favoarea echipei gazdă, poate fi considerat ca normal pentru cei care n-au văzut jocul. Dar, pentru cei ce au urmărit disputa e prea sever. Cu un plus de luciditate şi cu mai multă inspiraţie in linia de trei sferturi, rezultatul ar fi fost cu siguranţă altul. Căci ■■■■■■■■■ în special înaintarea sibienilor s-a descurcat bine. După ce în minutul 7 C.S.M. ratează o bună ocazie de a deschide scorul, în minutul 12 înscrie, cu o inteligentă plimbare de balon la mînă și un slalom printre adversari, Tămaş realizează o încercare și tot el transformă — (5—0 pentru C.S.M.!). Inexplicabil însă, sibienii slăbesc ritmul, dînd posibilitate echipei militare să domine mai mult şi să reducă din handicap, în minutul 18, după o grămadă la 5 metri de terenul de ţintă Popa înscrie o încercare. Transformarea o ratează Durbac. Peste 11 minute Ghiţă face ca echipa bucureşteană să ia conducerea tot printr-o încercare. Scor 0—5 pentru Steaua. Tot Popa va mai înscrie în minutul 36, iar Durbac transformă o lovitură de pedeapsă. Astfel se pecetluieşte scorul reprizei: 12—5 pentru Steaua. In repriza a doua C.S.M. parcă este altă echipă, dacă nu dominîndu-i în cîmp pe militari, cel puţin fiindu-le egali. In minutul 43 Munteanu ratează o foarte bună lovitură de pedeapsă, de la 30 de metri. Tot oaspeţii pierd ocazii în minutele 45, 50, 58, 59 cînd au fost doar la cîţiva paşi de terenul de ţintă advers. O singură dată au fost puşi într-o situaţie dificilă în această repriză, cea din minutul 62 cînd Lomotă, intrat de curînd în joc, salvează de-a dreptul miraculos. Cei care înscriu sînt tot gazdele prin Achim în minutul 67, încercare. Sibienii reduc din scor prin Munteanu, care transformă o lovitură de pedeapsă: 15—8 pentru Steaua. In minutul 75 bucureștenii pecetluiesc scorul, printr-o încercare realizată de Peleasa şi transformată de Durbac. 2018. CORNEL VÅLEANU Şcoala sportivă Sibiu pe primul loc S-a consumat şi ultima etapă din cadrul turului campionatului naţional de fotbal al juniorilor şi şcolarilor. Dovedind o formă constant bună, echipa elevilor de la Şcoala sportivă Sibiu — pregătită de prof. Traian Tudoran —■ a reuşit să termine pe primul loc în clasamentul seriei a XIII-a, cu un avans de două puncte faţă de cea de-a doua clasată, A.S. Armata Tg. Mureş. Iată rezultatele înregistrate în ultima etapă a turului: Vitrometan Mediaş— Metalul Copşa Mică 1—8; Gaz metan Mediaş—Şcoala sportivă Sibiu 0—2; Chimica Tîrnăveni—Şoimii Sibiu 1—1; Independenţa Sibiu—Medicina Tg. Mureş 2—1; C.S.M. Sibiu—Avîntul Reghin 3—1 şi A.S.A. Sibiu—Soda Ocna Mureş 0—2; I. IONESCU Anul II, nr. 558. 1—31 decembrie „LUNA CADOU I.C.S. Textile—încălţăminte Sibiu vă oferă un bogat sortiment de articole pentru cadouri ca: ® TRICOTAJE, • POŞETE, ® GALANTERIE, • ŢESĂTURI, ¦ CONFECŢII, • CIORAPI şi altele. ® ÎNCĂLŢĂMINTE, RUGĂM VIZITAŢI UNITĂŢILE NOASTRE ! FABRICA deÎRCALTA ftiâ/T£ fiPiFie A9MTA |— produce: InCALTAMINTE PENTRU FEMEI , DURABILA | si ELEGANTA, CU FETE din piei PRESATE 51 VElURATi ‘ » i i • j -IN CULORI Sl MODELE VARIATE, ------ Se gaseste de vî/jzare /a toate magazinele de specia/itate. Muzeul B1 ANGAJEAZĂ DE URGENŢĂ, TEMPORAR SAU DEFINITIV, cadre cu pregătire superioară în specialitatea: istorie, istoria artei, filologie. Informaţii la telefon 1 15 45.1 UZINA BALANTA $ikw CALEA CUSTERITEI nr.21 -* 4 livreozd pe baza de repartiţie; DOZATOARE PENTRU AGREGATE ŞI CIMENT, PRECUM Şi PIESE DE SCHIMB. COOPERATIVELE AGRICOLE DE PRO DUCT ÍE SE POT APROVIZIONA PENTRU TOATE TIPURILE DE BALANTE şi BASCULE PRIN INTREPR. APROV. JUDETENE C.A.P. PENTRU RESTUL DE INTREPRINDERI SI INSTÎTUȚÎÎ LIVRAREA SE FACE PE BAZA DE COMENZI FERME. , , BALANȚELE SI BASCULELE, SÍNT LIBERE LA CONTRACTĂRI MICA PUBLICITATE Vînd scuter Maneth 21 000 km. Sibiu, str. Malului 6.