Tribuna Sibiului, aprilie 1970 (Anul 3, nr. 657-682)

1970-04-08 / nr. 663

r K. Qjn­emnări mese adesea răspunsuri necon­­vingătoare. Şi Încă ceva: In majoritatea cazurilor cetăţenii nu cunosc cui să se adreseze şi atunci „vin la partid’. Cele afirmate mai sus pot fi susţinute şi statistic: multe, a­­proape 50 la sută din scrisori sunt adresate organului de par­tid, primului secretar, înainte de a vorbi despre conţinutul sesizărilor. Încă ce­va despre numărul lor: este mare pentru că, mulţi, foarte mulţi cetăţeni nu cunosc o se­rie de legi, mai de mult sau mai recent apărute. Ca atare solicită rezolvarea unor lu­cruri rezolvate. Cele mai, multe scrisori con­ţin problem­e referitoare la spaţiul locativ: cereri de lo­cuinţe, schimburi ilegale de lo­cuinţe, cereri de terenuri pen­tru construcţii, dificultăţi în­tre proprietari şi chiriaşi. Re­­feritor la repartiţia de locuinţe ar trebui să se ştie că aceasta se face de către întreprinderi. Modul cum trebuie făcută 11 specifică Legea nr. 10, din a­­nul 1985. Consiliul popular a dat, in acest sens, o circulară pentru toate unităţile produc­tive din municipiu. Uneori, în­să, prevederile legale sunt ne­glijate, dându-se prioritate pre­ferinţelor, relaţiilor de influ­enţă (au fost caz­uri la Uzina electrică, ,Steaua roşie" f.a.). Repartiţia de terenuri pentru construcţii este reglementată de Legea nr. 911968 (care ar trebui făcută mai mult cunos­­cută cetăţenilor). Multe, foarte multe sesizări, reclamaţii sunt de un subiecti­vism supărător: ,de ce să se dea cutăruia locuinţă şi nu mie“ —­ fără ca reclamantul să ţină seama de ceea ce prevede legea; „proprietarul e de vi­nă", ,ba nu, chiriaşul e vino­vat", ,să fie asfaltată strada noastră şi nu alta’ — fără a se ţine cont că există un plani­ „Soţia­­ de vină $i pentru asta am lovit-o­,,Soţul e de vină şi de aceea am plecat de acasă“ etc., ele, înainte de a Încheia aceste rlnduri voi relata pe scurt un caz. Eram In biroul de sesizări al Consiliului municipal ctnd a venit un cetăţean care ceru­se să i se facă bon pe camera care locuia. Reclama acum că a primit răspuns negativ şi nu mai avea unde să plece. Ade­vărul: omul locuia cu chirie la o cetăţeancă din strada Hurmuzachi — primit. In fami­ne de proprietară. Spu­neţi şi dumneavoastră dacă i se putea face boui Nu. Sesiza­rea lui, deci, a fost rezolvată legal, dar omul nu vroia să accepte această rezolvare. Va­­săzică se fac şi sesizări ... la sesizări. Să fim ceva mai se­rioşi, omule! Referitor la­­subiectivism", n-ar fi cazul să ne mai spălăm rufele şi în familie? S. DIACONU Referitor la sesizări11 ■ Sesizări, reclamaţii, scrisori cu cele mai diverse conţinu­turi ajung zilnic la Consiliul popular municipal Sibiu. Plnă la sfinţitul lui februarie erau aproape două sute. In 1969, nu mai puţine de una mie şapte sute nouăzeci. O cifră mare, nu? Glndiţi-vă Insă la popu­laţia Sibiului (circa 130 000 de oameni), la complexitatea vie­ţii moderne, la avalanşa trans­formărilor din ultima vreme şi atunci n-o să vă pară curios că atlţia cetăţeni Întreabă, cer, sesizează ... Din contra, pri­vind puţin mai In adlncul si­tuaţiei se observă un fapt din care Îndrăznim să tragem ur­mătoarea concluzie: cei mai mulţi cetăţeni se adresează or­ganului de partid, nu consiliu­lui popular, deşi cerinţele lor sunt de natură administrativă, juridică şi altele de acest fel, intrînd în competenţa consi­liului. Se poate pune Întreba­rea: de ce. Sigur că primul răspuns vine de la sine. In mod firesc, omul se adresează cu Încredere partidului pentru că 11 simte apropiat, capabil de a-1 Înțelege. Apoi, se mai poa­te spune, cercetlnd faptele, că de la biroul de sesizări se pri­ mmTRIBUNA SIBIULUI RHS Zilnic, librăria din centrul municipiului Mediaș este vizitată de un în­­semnat număr de cititori Cronica de film Neliniştitul Stanley Kramer Stanley Kramer, acuzatorul din Lantul, Procesul maimuţelor. Proce­sul de la Nürnberg este, în Ghici, cine vine la cină?, cel din O lume nebună, nebună ... şi Corabia nebu­nilor, adică regizorul de atitudine socială limpede. Consecvent dăruit producţiilor cinematografice care re­fuză canoanele ieftine ale gustului comercial, ei ilustrează linia de re­zistenţă a cinematografiei de peste ocean, continuîndu-i, foarte specific, tradiţia de valoare ideatică şi artis­tică. Pentru aceasta, Kramer îşi alcă­tuieşte Întotdeauna distribuţiile ape- Und la actori de primă mărime, aţă cum face şi nn Ghic­, cine vine la cină?, Katharine Hepburn, Spencer Tracy, Sidney Poitier, Katharine Houghton, pentru care apelează la un scenariu (William Rose — pose­­­­sor şi el al unui „Oscar“) şi pentru care, In mare, nu face altceva decit să fie el Însuşi. Adică regizorul dă­ruit pună la obsesie unei problema­tici cu care cochetează mulţi sluji­tori ai artei şi In special ai celei de-a şaptea. Kramer mi se pare la fel de neli­niştitor In acest film ca şi In Lanţul sau In cele două Procese. Sentimen­tul de nelinişte se naşte firesc din prezenţa In filmele lui Stanley Kra­mer a unor realităţi sociale funda­mentale, analizate cu patosul căută­rii drumului spre adevăr sau din dezvelirea unui amalgam de mani­festări, lipsite de nocivitate In apa­renţă, dar care, racordate unui gund care le uneşte. Îşi dezvăluie sensu­rile adevărate — sensuri care nu pot crea de loc o stare de linişte. Chiar dacă regizorul priveşte une­ori lucrurile mai puţin Încruntat, a­­muzat chiar, eventual investind, ca In Corabia nebunilor, un personaj ciu­dat, un soi de bafon modern, să-i ex­prime punctul de vedere, concluzia spectatorului nu poate fi denaturată, nu poate fi alta decit cea pe care Kramer o doreşte. Şi pe care ştie magistral s-o impună, apăsat pină a­­proape de şoc, tratată artistic, fără să-i ştirbească limpezimea. Ghici, cine vine la cină? este o poveste cu un nucleu foarte simplu, periculos de simplu: doi tineri — ea albă, el negru — vor să se căsăto­rească. Atit. Căci in rest nu se mai intîm­plă nimic, sau aproape nimic, in orice caz filmul evită frumos ten­taţiile spectaculoase spre care putea să-l Împingă un astfel de subiect. Pe­riculos de simplu, pentru că Ghici, cine vine la cină? poate obosi prin lungimea dialogului şi a subţirimii substanţei epice şi, eventual, poate nedumeri prin finalul oarecum ne­aşteptat. RAREŞ CORNEA sport.... VOLEI Etapă favorabilă echipelor sibiene Echipa feminină Drapelul roşu Si­biu, a obţinut în faţa echipei U.T. Arad, o victorie concludentă cu 3—0 (ÎS—7, ÎS—14, 15—9), cu toate că în setul doi sibiencele, erau conduse cu 14—12. Aceasta este cea de-a 4-a vic­torie consecutivă a sibiencelor. De la învingătoare, ne-au plăcut: R. Da­mian şi E. Cruciat. In cea de-a doua partidă a cuplaju­lui disputat duminică în sala Armatei din Sibiu, (derbyul codaşelor) echipa militară A.S.A. Sibiu, a început par­tida, destul de slab, permiţînd forma­ţiei oaspete, Silvana Şimleul Silva­­niei, să conducă la seturi cu 2—0 (8—15, 11—15). A urmat o revenire puternică a sibienilor care, profitînd de căderea fizică a oaspeților, cuce­resc următoarele trei seturi destul de ușor: 15—1, 15—4 și 15—1. Cu această victorie localnicii și-au asigurat ră­­mînerea în divizia B. Voinţa Sibiu jucînd la Deva, a ce­dat din nou cu 1—3 în faţa echipei Corvinul din localitate, fără speranţa de a evita retrogradarea. In sfîrşit, divizionara A. C.S.M. Si­biu, învingînd în deplasare pe Voinţa Miercurea Ciuc cu 3—0, a scăpat de emoţiile retrogradării. Miercuri, 8 a­­prilie, în sala Armatei din Sibiu, si­biencele vor întîlni formaţia Penici­lina Iaşi, liderul clasamentului. IBIE IONESCU Fotbal Meci amical C. S. M. Sibiu — Farul Constanţa Formaţia de primă divizie, Fa­rul Constanţa, în drum spre Arad (duminică susţine partida de cam­pionat în compania formaţiei U.T.A.), intîlneste joi, 9 aprilie, ora 16, pe stadionul Metalul, for­maţia C.S.M. Sibiu. în această partidă amicală sibienii vor folosi şi pe Florea de la divizionara C Independenţa, pe care intenţio­nează să-l coopteze în lot. V :'t r- '■ ^ y* # y­ v sport... I CURIER JURIDIC PELGER KATHARINA — comuna Mihăileni, satul Moardăș nr. 104. Funcţia de achizitor a avut şi are o dublă reglementare din punct de ve­dere al salarizării. Astfel, achizitorul poate fi angajat permanent din fond scriptic, cu drepturile prevăzute de Codul muncii pentru angajaţi, său poate fi angajat în condiţiile H.C.M. nr. 802/1965 ca achizitor pe bază de cote procentuale — remiză — şi care trebuie să îndeplinească, în cooperaţie condiţiile prevăzute de Instrucţiunile Centrocoop nr. 24610/1965. Probabil că dv. nu îndepliniţi condiţiile res­pective, pentru care motiv coopera­tiva Șeica Mare nu v-a eliberat do­vada de vechime solicitată. SZABÓ TIBERIU — Sibiu, Hipo­drom, bloc 8. Cele 8 categorii de în­cadrare existente pînă la aplicarea H.C.M. 914/1968 au fost reduse la 6, devenind astfel: categoria 8 = 6, cate­goria 7 = 5 etc. In cadrul fiecărei ca­tegorii de încadrare există posibili­tăţi de stabilirea salariului la „bază“ — treapta unu, treapta doi şi treapta trei. încadrarea în aceste trepte se face în funcţie de vechimea în muncă, priceperea dovedită şi randamentul dat — elemente de care ţin cont co­misiile de încadrare. MUNTEANU MARIA — Săcel, str. Rîului nr. 90. Conform art. 17 din H.C.M. nr. 224/1960 reconstituirea ve­chimii în muncă se poate face numai pentru angajaţi prin cerere la comi­tetul sindicatului unităţii unde lu­crează solicitantul. Comitetul sindica­tului audiază martorii dacă sunt an­gajaţi la acea unitate, sau trimite la comitetul sindicatului de care ţine unitatea unde lucrează aceştia. In ca­zul cînd martorii sînt pensionari, coo­peratori — din cooperaţia meşteşugă­rească — lucrează în unităţi particu­lare şi la persoane fizice, comitetul sindicatului, pe baza cererii angajatu­lui respectiv, solicită comisiei de re­constituire a vechimii în muncă pre­văzută de art. 16 din H.C.M. 224/1960, să audieze martorii propuşi. Menţio­năm că sunt necesari cel puţin doi martori care să facă dovada cu acte legale că au lucrat în aceeaşi unitate şi în aceeaşi perioadă de timp cu pe­tiţionarul. In situaţia dv., ca personal casnic, nu se poate face reconstitui­rea decît cu două persoane care au lucrat tot ca personal casnic şi în aceeaşi perioadă, la acelaşi patron. VELIAN V. — Sibiu, str. Patrioţi­lor nr. 4. 1) Pentru chiria achitată în plus şi nerecunoscută ca atare de proprietar, vă puteţi adresa judecă­toriei pentru stabilirea cuantumului legal, diferenţa achitată în plus pu­ţind s-o pretindeţi pe ultimii trei ani, de la data introducerii acţiunii, potri­vit Decretului 107/1958. 2) Conform In­strucţiunilor nr. 31081969 date de C.S.E.A.L. instalaţiile exterioare se suportă de către proprietari: DODA ADRIANA — Sibiu, str. 11 Iunie nr. 12. Potrivit pct. 25 din In­strucţiunile pentru aplicarea Decre­tului 285/1965, beneficiar de alocaţie de stat pentru copiii din afar­a căsă­toriei, aflaţi în întreţinerea mamei, este aceasta — mama —, dacă este angajată cu contract de muncă pe du­rată nedeterminată şi nu este căsă­torită, indiferent dacă copilul a fost sau nu recunoscut de tatăl lui firesc; este tatăl firesc al copilului în cazul cînd mama nu este angajată și nu este căsătorită, dacă acesta l-a recu­noscut sau i s-a stabilit paternitatea prin hotărîre judecătorească; soțul actual al mamei copilului, indiferent că este sau nu angajată, dacă acesta este angajat și indiferent dacă copilul a fost sau nu înfiat de acesta. CAIUS CONSTANTINESCU consilier, juridic DIPLOM „Dil SPINI“ Sub deviza­­Ridendo castigat mores’, de ziua păcălelilor (1 a­­prilie) s-a organizat la Bistriţa- Nâsău­i concursul umoriştilor. Din partea judeţului Sibiu a partici­pat dr. I. Mărgineanu, din Ocna Sibiului, care a reuşit, prin natu­raleţea interpretăuii, să Incălzeas­­­­că Intr-adlt inima publicului spec­tator și a juriului, Incit a fost ■ dăruit cu premiul III pe fard. Succesul reprezentantului nos­tru în această artă aici de deli­­­cată, nu este pură întîmplare, ci­­ se bazează pe o muncă perseve­rentă. Dr. I. Mărgineanu culege și distilează în retorta sufletului său vorbele de duh ale poporului­ nostru, talentul său caracterizln­­du-se printr-o originală şi caldă horă satirică, după convingerea­­ că „Iisul este sănătatea şi bucuria sufletului omului muncitor“. Răspunzând doleanţei m­ultora de a organiza şi la Sibiu un ase-­ menea concurs, solicităm celor­­ interesaţi să participe cu cel mult cinci epigrame, un text de briga­dă ori două monoloage, timpul■ de interpretare Hind de zece mi­nute. Prof. VASILE RUSU directorul Casei judeţene a crea-­ tiei populare Cum sînt folosite maşinile agricole? (Urmare d­in pag. 2) S-au întîlnit şi cazuri în care timpul de lucru nu era folosit pe de­plin. La secţiile de mecanizare Setea Mare, Tîrnava, Racoviţa, Porumbacu de Jos, Scorei şi altele se lasă la lucru in cîmp la ora 9 sau chiar mai tîrziu, fără ca inginerii şefi din uni­tăţi şi şefii de secţie să ia măsurile cuvenite. In vederea remedierii deficienţelor amintite şi a impulsionării lucrărilor este necesar să fie luate în timpul cel mai scurt măsurile corespunză­toare. Să se întocmească programul săptămînal de lucru de către ingine­rul şef al cooperativei agricole, cu multă atenţie, iar şeful secţiei meca­nizare să-l aducă la cunoştinţa me­canizatorilor, să se pregătească ma­şinile agricole din timp, prin regla­­juri corecte, adaptări pentru folosirea lor cu productivitate maximă. De a­­semenea acolo unde terenul permite să se organizeze lucrul în schimburi prelungite, cu mecanizatori experi­mentaţi. Inginerii, tehnicienii şi maiş­trii de la I.M.A. să fie permanent în sectorul de care răspund, sprijinind concret munca in secţii. O deosebită atentie să se acorde executării unor lucrări de cea mai bună calitate, de ele depinzînd realizarea unor pro­ducții sporite. TIMPUL Vremea va fi relativ frumoasă, dar răcoroasă, cu cerul mai mult senin la început şi apoi schimbă­tor. Spre sfîrşitul Intervalului vor cădea, cu totul izolat, averse slabe de ploaie. Vintul va sufla slab pînă la potrivit, din sectorul ves­tic şi sud-vestic. Minimele vor fi cuprinse între minus 4 şi plus 4 grade, iar maximele vor oscila în­tre 8 şi 15 grade. Dimineaţa, la începutul intervalului, brumă lo­cală şi îngheţ. I Cadru din filmul „Singurătate in doi“ Importan­te rezerve (Urmare din pag. I) nii solului pe 100 hectare îndeo­sebi in unităţile deficitare în pă­şune cum sunt cooperativele agri­cole de producţie din Hosman, Agnita, Vărd, Pelişor şi altele, în scopul asigurării unei producţii de masă verde suficientă pentru animale. Un fapt pozitiv îl con­stituie şi folosirea in exclusivi­tate la întreţinerea şi îmbunătăţi­rea păşunilor şi fîneţelor natu­rale, proprietatea cooperativelor agricole de producţie, a venituri­lor băneşti (circa 5 milioane lei), provenite din taxele de păşunat. In vederea repunerii in valoare a întregului fond pastoral, este deosebit de bine venită măsura plenarei C.C. al P.C.R. privind în­fiinţarea in zonele de deal si montane a unor întreprinderi a­­gricole cu gestiune proprie, care să întreţină şi să exploateze la capacitate maximă această impor­tantă sursă de furaje, în planul de perspectivă se pre­vede ca pe lingă repunerea in circuit a unei suprafeţe de 7 000 hectare păşune acoperită de ar­boret, prin fertilizarea unor su­prafeţe din ce in ce mai mari cu îngrăşăminte chimice şi naturale, să se sporească producţia de masă verde la hectar de la 6 800 kg la 10 000 kg, asigurindu-se în pe­rioada de vară necesarul de hrană pentru întregul efectiv de ani­male. Toate aceste acţiuni întreprinse în lumina sarcinilor reieşite din proiectul de program vor contri­bui, fără îndoială, la sporirea producţiei pe pajiştile naturale. Lucrătorii din sectorul zootehnic al judeţului nostru, consiliile de conducere ale cooperativelor a­­gricole de producţie, inginerii şefi, şefii de ferme, brigadierii sunt pe deplin convinşi că spori­rea efectivelor de bovine şi ovine şi creşterea producţiei acestora este incontestabil legată de mări­rea randamentului pajiştilor na­turale. De aceea sunt hotărâţi să-şi aducă din plin contribuţia la în­făptuirea acţiunilor prevăzute pentru acest an şi pentru anii ur­mători în vederea asigurării unei baze furajere corespunzătoare. S"­­ Atius­m. tir. t® întreprinderea de transporturi Sibiu angajează pe bază de concurs: — UN MAISTRU MECANIC AUTO, la atelierul autobuze. Concursul are loc la sediul I.T.S. în Calea Dumbrăvii nr. 131—135 la data de 1 iunie 1970 orele 8. Cererile de înscriere se depun la sediul unităţii cu cel puţin 10 zile înainte de data concursului. Relaţii suplimentare la biroul personal telefon 1 36 46. ■’ ,vHi'V'«,»%v,«iV»WWWWVWWWVVtfWWWWSWWWWWWWVWWWNfWWVVVft Grupul industrial de chimie Tîrnăven­i angajează imediat: — ingineri principali şi ingineri în specialităţile: chimişti, mecanici, energetici, constructori, A.M.C. — un inginer sau chimist, care să cunoască cel puţin două limbi străine (franceză, engleză, germana), pentru funcţia de inginer principal — economişti, cu practică în sectorul industrial pen­tru şef serviciu aprovizionare, şef serviciu export­import etc. — traducători principali sau traducători cu studii medii şi certificat de traducător autorizat, care să posede cel puţin două limbi străine (engleză, fran­ceză, germană). Condiţiile de studii şi stagiu, precum şi nivelul de sala­rizare sunt cele prevăzute în nomenclatoarele anexă la H.C.M. 914/1968. Informaţii suplimentare se pot primi zilnic la sediul Grupului industrial de chimie direct sau la telefonul interior nr. 1­34. CINEMA SIBIU: PACEA: Ghici cine vine la cină? (orele 9,00; 11,30; 14,30; 16,15; 13,30; 21,00); TINERETU­LUI: Bătălie pentru Roma, seriile I şi II (orele 10,00; 14,00; 17,00 şi 20,00). MEDIAŞ: PROGRESUL: Urmă­rirea (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15); TINERETU­LUI: Mina cu briliante (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30). UNI­REA: La est de Eden (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). CISNADIE: POPULAR: Viţelul de aur, seriile I şi II (orele 11,00; 14,00; 17, şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Creola, ochi-Şi ard ca flacăra (orele 10,00; 16,00; ÎS,00 şi 20,00). DUMBRĂVENI­: 7 NOIEMBRIE: Călugăriţa şi comisarul (orele 18,00 şi 20,00). COPŞA MICA: POPULAR: Apele primăverii (orele 17,00 şi 19,00). BAZNA-BĂI: Sigurătate in doi (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Războiul dom­niţelor (orele 17,00 şi 19,00). ANUNȚ­ ­ privind examenul de autorizare a electricienilor jjj Potrivit prevederilor H.C.M. 2763/1968 (regulamentul­­ pentru furnizarea și utilizarea energiei electrice), nor- £ mativului C.S.C.A.S.I. 7968 și ordinului M.E.E. nr. 1­472/1969 sesiunea de examen de primăvară pentru­­ autorizarea electricienilor din sectorul socialist se va­­ ţine la întreprinderea de reţele electrice Sibiu, str. Uzi­­­­nei nr. 7, în zilele de 23 şi 24 aprilie 1970. b­ La examen se pot prezenta persoanele care au calitatea­­ de ingineri, maistru, tehnician sau muncitor calificat ş (în condiţiile prevăzute în regulamentul F.U.E.E., art.­­ 275—290, şi paragrafelor 156—166 din instrucţiunile­­ de aplicare) şi care au domiciliul stabil în judeţele Alba­­ şi Sibiu. Examinarea candidaţilor noi şi a celor ce solicită mnâ­­h­nirea puterii se face în ziua de joi, 23 aprilie 1970, la­­ ora 7.­­ Examinarea celor care dau definitivarea sau reexamţ- il narea, se face în zilele de 23 şi 24 aprilie 1970, înee- ţ pînd de la ora 9. înscrierile la examen se pot face în zilele de 21 şi­­ 22 aprilie, între orele 10,30—15 la sediul I.R.E.S., ţ str. Uzinei nr. 7 — serviciul U.E.E., etaj I, camera 42. Candidaţii veniţi din alte localităţi se pot înscrie în 5 dimineaţa zilei examenului, începînd cu ora 6,45. ^ Actele necesare pentru înscriere la examen sunt: — actul de calificare în original și o copie simpla a ||j acestuia ; — adeverință de încadrare şi de practică în proiecta- a rea, executarea sau exploatarea instalaţiilor elec-­­ trice (cu indicarea tensiunilor acestora pentru soli- ^ citanţii de gr. IV şi V). Posesorii de autorizaţii definitive sunt obligaţi a se­­ prezenta la reexaminare, ştiind că această sesiune este­­ penultima şi că cei care nu vor fi reexaminaţi, pierd­­ autorizaţia. Doritorii pot procura, contra cost, „îndreptarul II I M.E.E. “ Autorizarea electricienilor şi Normativul î £O 7—68 de la exploatările electroenergetice din Judeţele­­ Alba şi Sibiu. ^ 1 MICA PUBLICITATE Pierdut duminică, cimitir, 2 nurci. Aducătorului recompensă bună. Sibiu telefon 12151 sau 2 16 26. Vînd Trabant Combi în stare bună. Sibiu str. Moscovei 60, telefon 7­46 77. D­I­ ­ CONFERINŢA ______ 5 uawift­­mwi Casa de cultură a municipiului Sibiu organizează, la ora 18:00, în sala „Astra“ conferinţa Dascălul meu prof. drn Dumitru Furtuna şi folclorist. Vorbeşte cărturar Mihai Însurăţelul, este S I­ I . TELEVIZIUNE 18.00 Deschiderea emisiunii. Confruntări. Emisiune pentru tineret. Pe seama părinţilor. 18.30 Luceafărul de ziuă. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 „Acţiunea L" — legumicul­tura. 19.30 Anchetă TV. Anul I, după absolvirea fa­cultăţii. 20.35 Tele­ cinemateca. Mandy. 22.10 „Sârica in cărută" — montaj muzical-coregrafic. Interpretează Elena Siroianu si corul ansamblului „Pe­rmită". 22.20 Telejurnalul de noapte. 22.30 Salonul literar TV. 23.10 Închiderea emisiunii.

Next