Tribuna Sibiului, aprilie 1970 (Anul 3, nr. 657-682)
1970-04-08 / nr. 663
r K. Qjnemnări mese adesea răspunsuri neconvingătoare. Şi Încă ceva: In majoritatea cazurilor cetăţenii nu cunosc cui să se adreseze şi atunci „vin la partid’. Cele afirmate mai sus pot fi susţinute şi statistic: multe, aproape 50 la sută din scrisori sunt adresate organului de partid, primului secretar, înainte de a vorbi despre conţinutul sesizărilor. Încă ceva despre numărul lor: este mare pentru că, mulţi, foarte mulţi cetăţeni nu cunosc o serie de legi, mai de mult sau mai recent apărute. Ca atare solicită rezolvarea unor lucruri rezolvate. Cele mai, multe scrisori conţin probleme referitoare la spaţiul locativ: cereri de locuinţe, schimburi ilegale de locuinţe, cereri de terenuri pentru construcţii, dificultăţi între proprietari şi chiriaşi. Referitor la repartiţia de locuinţe ar trebui să se ştie că aceasta se face de către întreprinderi. Modul cum trebuie făcută 11 specifică Legea nr. 10, din anul 1985. Consiliul popular a dat, in acest sens, o circulară pentru toate unităţile productive din municipiu. Uneori, însă, prevederile legale sunt neglijate, dându-se prioritate preferinţelor, relaţiilor de influenţă (au fost cazuri la Uzina electrică, ,Steaua roşie" f.a.). Repartiţia de terenuri pentru construcţii este reglementată de Legea nr. 911968 (care ar trebui făcută mai mult cunoscută cetăţenilor). Multe, foarte multe sesizări, reclamaţii sunt de un subiectivism supărător: ,de ce să se dea cutăruia locuinţă şi nu mie“ — fără ca reclamantul să ţină seama de ceea ce prevede legea; „proprietarul e de vină", ,ba nu, chiriaşul e vinovat", ,să fie asfaltată strada noastră şi nu alta’ — fără a se ţine cont că există un plani „Soţia de vină $i pentru asta am lovit-o,,Soţul e de vină şi de aceea am plecat de acasă“ etc., ele, înainte de a Încheia aceste rlnduri voi relata pe scurt un caz. Eram In biroul de sesizări al Consiliului municipal ctnd a venit un cetăţean care ceruse să i se facă bon pe camera care locuia. Reclama acum că a primit răspuns negativ şi nu mai avea unde să plece. Adevărul: omul locuia cu chirie la o cetăţeancă din strada Hurmuzachi — primit. In famine de proprietară. Spuneţi şi dumneavoastră dacă i se putea face boui Nu. Sesizarea lui, deci, a fost rezolvată legal, dar omul nu vroia să accepte această rezolvare. Vasăzică se fac şi sesizări ... la sesizări. Să fim ceva mai serioşi, omule! Referitor lasubiectivism", n-ar fi cazul să ne mai spălăm rufele şi în familie? S. DIACONU Referitor la sesizări11 ■ Sesizări, reclamaţii, scrisori cu cele mai diverse conţinuturi ajung zilnic la Consiliul popular municipal Sibiu. Plnă la sfinţitul lui februarie erau aproape două sute. In 1969, nu mai puţine de una mie şapte sute nouăzeci. O cifră mare, nu? Glndiţi-vă Insă la populaţia Sibiului (circa 130 000 de oameni), la complexitatea vieţii moderne, la avalanşa transformărilor din ultima vreme şi atunci n-o să vă pară curios că atlţia cetăţeni Întreabă, cer, sesizează ... Din contra, privind puţin mai In adlncul situaţiei se observă un fapt din care Îndrăznim să tragem următoarea concluzie: cei mai mulţi cetăţeni se adresează organului de partid, nu consiliului popular, deşi cerinţele lor sunt de natură administrativă, juridică şi altele de acest fel, intrînd în competenţa consiliului. Se poate pune Întrebarea: de ce. Sigur că primul răspuns vine de la sine. In mod firesc, omul se adresează cu Încredere partidului pentru că 11 simte apropiat, capabil de a-1 Înțelege. Apoi, se mai poate spune, cercetlnd faptele, că de la biroul de sesizări se pri mmTRIBUNA SIBIULUI RHS Zilnic, librăria din centrul municipiului Mediaș este vizitată de un însemnat număr de cititori Cronica de film Neliniştitul Stanley Kramer Stanley Kramer, acuzatorul din Lantul, Procesul maimuţelor. Procesul de la Nürnberg este, în Ghici, cine vine la cină?, cel din O lume nebună, nebună ... şi Corabia nebunilor, adică regizorul de atitudine socială limpede. Consecvent dăruit producţiilor cinematografice care refuză canoanele ieftine ale gustului comercial, ei ilustrează linia de rezistenţă a cinematografiei de peste ocean, continuîndu-i, foarte specific, tradiţia de valoare ideatică şi artistică. Pentru aceasta, Kramer îşi alcătuieşte Întotdeauna distribuţiile ape- Und la actori de primă mărime, aţă cum face şi nn Ghic, cine vine la cină?, Katharine Hepburn, Spencer Tracy, Sidney Poitier, Katharine Houghton, pentru care apelează la un scenariu (William Rose — posesor şi el al unui „Oscar“) şi pentru care, In mare, nu face altceva decit să fie el Însuşi. Adică regizorul dăruit pună la obsesie unei problematici cu care cochetează mulţi slujitori ai artei şi In special ai celei de-a şaptea. Kramer mi se pare la fel de neliniştitor In acest film ca şi In Lanţul sau In cele două Procese. Sentimentul de nelinişte se naşte firesc din prezenţa In filmele lui Stanley Kramer a unor realităţi sociale fundamentale, analizate cu patosul căutării drumului spre adevăr sau din dezvelirea unui amalgam de manifestări, lipsite de nocivitate In aparenţă, dar care, racordate unui gund care le uneşte. Îşi dezvăluie sensurile adevărate — sensuri care nu pot crea de loc o stare de linişte. Chiar dacă regizorul priveşte uneori lucrurile mai puţin Încruntat, amuzat chiar, eventual investind, ca In Corabia nebunilor, un personaj ciudat, un soi de bafon modern, să-i exprime punctul de vedere, concluzia spectatorului nu poate fi denaturată, nu poate fi alta decit cea pe care Kramer o doreşte. Şi pe care ştie magistral s-o impună, apăsat pină aproape de şoc, tratată artistic, fără să-i ştirbească limpezimea. Ghici, cine vine la cină? este o poveste cu un nucleu foarte simplu, periculos de simplu: doi tineri — ea albă, el negru — vor să se căsătorească. Atit. Căci in rest nu se mai intîmplă nimic, sau aproape nimic, in orice caz filmul evită frumos tentaţiile spectaculoase spre care putea să-l Împingă un astfel de subiect. Periculos de simplu, pentru că Ghici, cine vine la cină? poate obosi prin lungimea dialogului şi a subţirimii substanţei epice şi, eventual, poate nedumeri prin finalul oarecum neaşteptat. RAREŞ CORNEA sport.... VOLEI Etapă favorabilă echipelor sibiene Echipa feminină Drapelul roşu Sibiu, a obţinut în faţa echipei U.T. Arad, o victorie concludentă cu 3—0 (ÎS—7, ÎS—14, 15—9), cu toate că în setul doi sibiencele, erau conduse cu 14—12. Aceasta este cea de-a 4-a victorie consecutivă a sibiencelor. De la învingătoare, ne-au plăcut: R. Damian şi E. Cruciat. In cea de-a doua partidă a cuplajului disputat duminică în sala Armatei din Sibiu, (derbyul codaşelor) echipa militară A.S.A. Sibiu, a început partida, destul de slab, permiţînd formaţiei oaspete, Silvana Şimleul Silvaniei, să conducă la seturi cu 2—0 (8—15, 11—15). A urmat o revenire puternică a sibienilor care, profitînd de căderea fizică a oaspeților, cuceresc următoarele trei seturi destul de ușor: 15—1, 15—4 și 15—1. Cu această victorie localnicii și-au asigurat rămînerea în divizia B. Voinţa Sibiu jucînd la Deva, a cedat din nou cu 1—3 în faţa echipei Corvinul din localitate, fără speranţa de a evita retrogradarea. In sfîrşit, divizionara A. C.S.M. Sibiu, învingînd în deplasare pe Voinţa Miercurea Ciuc cu 3—0, a scăpat de emoţiile retrogradării. Miercuri, 8 aprilie, în sala Armatei din Sibiu, sibiencele vor întîlni formaţia Penicilina Iaşi, liderul clasamentului. IBIE IONESCU Fotbal Meci amical C. S. M. Sibiu — Farul Constanţa Formaţia de primă divizie, Farul Constanţa, în drum spre Arad (duminică susţine partida de campionat în compania formaţiei U.T.A.), intîlneste joi, 9 aprilie, ora 16, pe stadionul Metalul, formaţia C.S.M. Sibiu. în această partidă amicală sibienii vor folosi şi pe Florea de la divizionara C Independenţa, pe care intenţionează să-l coopteze în lot. V :'t r- '■ ^ y* # y v sport... I CURIER JURIDIC PELGER KATHARINA — comuna Mihăileni, satul Moardăș nr. 104. Funcţia de achizitor a avut şi are o dublă reglementare din punct de vedere al salarizării. Astfel, achizitorul poate fi angajat permanent din fond scriptic, cu drepturile prevăzute de Codul muncii pentru angajaţi, său poate fi angajat în condiţiile H.C.M. nr. 802/1965 ca achizitor pe bază de cote procentuale — remiză — şi care trebuie să îndeplinească, în cooperaţie condiţiile prevăzute de Instrucţiunile Centrocoop nr. 24610/1965. Probabil că dv. nu îndepliniţi condiţiile respective, pentru care motiv cooperativa Șeica Mare nu v-a eliberat dovada de vechime solicitată. SZABÓ TIBERIU — Sibiu, Hipodrom, bloc 8. Cele 8 categorii de încadrare existente pînă la aplicarea H.C.M. 914/1968 au fost reduse la 6, devenind astfel: categoria 8 = 6, categoria 7 = 5 etc. In cadrul fiecărei categorii de încadrare există posibilităţi de stabilirea salariului la „bază“ — treapta unu, treapta doi şi treapta trei. încadrarea în aceste trepte se face în funcţie de vechimea în muncă, priceperea dovedită şi randamentul dat — elemente de care ţin cont comisiile de încadrare. MUNTEANU MARIA — Săcel, str. Rîului nr. 90. Conform art. 17 din H.C.M. nr. 224/1960 reconstituirea vechimii în muncă se poate face numai pentru angajaţi prin cerere la comitetul sindicatului unităţii unde lucrează solicitantul. Comitetul sindicatului audiază martorii dacă sunt angajaţi la acea unitate, sau trimite la comitetul sindicatului de care ţine unitatea unde lucrează aceştia. In cazul cînd martorii sînt pensionari, cooperatori — din cooperaţia meşteşugărească — lucrează în unităţi particulare şi la persoane fizice, comitetul sindicatului, pe baza cererii angajatului respectiv, solicită comisiei de reconstituire a vechimii în muncă prevăzută de art. 16 din H.C.M. 224/1960, să audieze martorii propuşi. Menţionăm că sunt necesari cel puţin doi martori care să facă dovada cu acte legale că au lucrat în aceeaşi unitate şi în aceeaşi perioadă de timp cu petiţionarul. In situaţia dv., ca personal casnic, nu se poate face reconstituirea decît cu două persoane care au lucrat tot ca personal casnic şi în aceeaşi perioadă, la acelaşi patron. VELIAN V. — Sibiu, str. Patrioţilor nr. 4. 1) Pentru chiria achitată în plus şi nerecunoscută ca atare de proprietar, vă puteţi adresa judecătoriei pentru stabilirea cuantumului legal, diferenţa achitată în plus puţind s-o pretindeţi pe ultimii trei ani, de la data introducerii acţiunii, potrivit Decretului 107/1958. 2) Conform Instrucţiunilor nr. 31081969 date de C.S.E.A.L. instalaţiile exterioare se suportă de către proprietari: DODA ADRIANA — Sibiu, str. 11 Iunie nr. 12. Potrivit pct. 25 din Instrucţiunile pentru aplicarea Decretului 285/1965, beneficiar de alocaţie de stat pentru copiii din afara căsătoriei, aflaţi în întreţinerea mamei, este aceasta — mama —, dacă este angajată cu contract de muncă pe durată nedeterminată şi nu este căsătorită, indiferent dacă copilul a fost sau nu recunoscut de tatăl lui firesc; este tatăl firesc al copilului în cazul cînd mama nu este angajată și nu este căsătorită, dacă acesta l-a recunoscut sau i s-a stabilit paternitatea prin hotărîre judecătorească; soțul actual al mamei copilului, indiferent că este sau nu angajată, dacă acesta este angajat și indiferent dacă copilul a fost sau nu înfiat de acesta. CAIUS CONSTANTINESCU consilier, juridic DIPLOM „Dil SPINI“ Sub devizaRidendo castigat mores’, de ziua păcălelilor (1 aprilie) s-a organizat la Bistriţa- Nâsăui concursul umoriştilor. Din partea judeţului Sibiu a participat dr. I. Mărgineanu, din Ocna Sibiului, care a reuşit, prin naturaleţea interpretăuii, să Incălzească Intr-adlt inima publicului spectator și a juriului, Incit a fost ■ dăruit cu premiul III pe fard. Succesul reprezentantului nostru în această artă aici de delicată, nu este pură întîmplare, ci se bazează pe o muncă perseverentă. Dr. I. Mărgineanu culege și distilează în retorta sufletului său vorbele de duh ale poporului nostru, talentul său caracterizlndu-se printr-o originală şi caldă horă satirică, după convingerea că „Iisul este sănătatea şi bucuria sufletului omului muncitor“. Răspunzând doleanţei multora de a organiza şi la Sibiu un ase- menea concurs, solicităm celor interesaţi să participe cu cel mult cinci epigrame, un text de brigadă ori două monoloage, timpul■ de interpretare Hind de zece minute. Prof. VASILE RUSU directorul Casei judeţene a crea- tiei populare Cum sînt folosite maşinile agricole? (Urmare din pag. 2) S-au întîlnit şi cazuri în care timpul de lucru nu era folosit pe deplin. La secţiile de mecanizare Setea Mare, Tîrnava, Racoviţa, Porumbacu de Jos, Scorei şi altele se lasă la lucru in cîmp la ora 9 sau chiar mai tîrziu, fără ca inginerii şefi din unităţi şi şefii de secţie să ia măsurile cuvenite. In vederea remedierii deficienţelor amintite şi a impulsionării lucrărilor este necesar să fie luate în timpul cel mai scurt măsurile corespunzătoare. Să se întocmească programul săptămînal de lucru de către inginerul şef al cooperativei agricole, cu multă atenţie, iar şeful secţiei mecanizare să-l aducă la cunoştinţa mecanizatorilor, să se pregătească maşinile agricole din timp, prin reglajuri corecte, adaptări pentru folosirea lor cu productivitate maximă. De asemenea acolo unde terenul permite să se organizeze lucrul în schimburi prelungite, cu mecanizatori experimentaţi. Inginerii, tehnicienii şi maiştrii de la I.M.A. să fie permanent în sectorul de care răspund, sprijinind concret munca in secţii. O deosebită atentie să se acorde executării unor lucrări de cea mai bună calitate, de ele depinzînd realizarea unor producții sporite. TIMPUL Vremea va fi relativ frumoasă, dar răcoroasă, cu cerul mai mult senin la început şi apoi schimbător. Spre sfîrşitul Intervalului vor cădea, cu totul izolat, averse slabe de ploaie. Vintul va sufla slab pînă la potrivit, din sectorul vestic şi sud-vestic. Minimele vor fi cuprinse între minus 4 şi plus 4 grade, iar maximele vor oscila între 8 şi 15 grade. Dimineaţa, la începutul intervalului, brumă locală şi îngheţ. I Cadru din filmul „Singurătate in doi“ Importante rezerve (Urmare din pag. I) nii solului pe 100 hectare îndeosebi in unităţile deficitare în păşune cum sunt cooperativele agricole de producţie din Hosman, Agnita, Vărd, Pelişor şi altele, în scopul asigurării unei producţii de masă verde suficientă pentru animale. Un fapt pozitiv îl constituie şi folosirea in exclusivitate la întreţinerea şi îmbunătăţirea păşunilor şi fîneţelor naturale, proprietatea cooperativelor agricole de producţie, a veniturilor băneşti (circa 5 milioane lei), provenite din taxele de păşunat. In vederea repunerii in valoare a întregului fond pastoral, este deosebit de bine venită măsura plenarei C.C. al P.C.R. privind înfiinţarea in zonele de deal si montane a unor întreprinderi agricole cu gestiune proprie, care să întreţină şi să exploateze la capacitate maximă această importantă sursă de furaje, în planul de perspectivă se prevede ca pe lingă repunerea in circuit a unei suprafeţe de 7 000 hectare păşune acoperită de arboret, prin fertilizarea unor suprafeţe din ce in ce mai mari cu îngrăşăminte chimice şi naturale, să se sporească producţia de masă verde la hectar de la 6 800 kg la 10 000 kg, asigurindu-se în perioada de vară necesarul de hrană pentru întregul efectiv de animale. Toate aceste acţiuni întreprinse în lumina sarcinilor reieşite din proiectul de program vor contribui, fără îndoială, la sporirea producţiei pe pajiştile naturale. Lucrătorii din sectorul zootehnic al judeţului nostru, consiliile de conducere ale cooperativelor agricole de producţie, inginerii şefi, şefii de ferme, brigadierii sunt pe deplin convinşi că sporirea efectivelor de bovine şi ovine şi creşterea producţiei acestora este incontestabil legată de mărirea randamentului pajiştilor naturale. De aceea sunt hotărâţi să-şi aducă din plin contribuţia la înfăptuirea acţiunilor prevăzute pentru acest an şi pentru anii următori în vederea asigurării unei baze furajere corespunzătoare. S" Atiusm. tir. t® întreprinderea de transporturi Sibiu angajează pe bază de concurs: — UN MAISTRU MECANIC AUTO, la atelierul autobuze. Concursul are loc la sediul I.T.S. în Calea Dumbrăvii nr. 131—135 la data de 1 iunie 1970 orele 8. Cererile de înscriere se depun la sediul unităţii cu cel puţin 10 zile înainte de data concursului. Relaţii suplimentare la biroul personal telefon 1 36 46. ■’ ,vHi'V'«,»%v,«iV»WWWWVWWWVVtfWWWWSWWWWWWWVWWWNfWWVVVft Grupul industrial de chimie Tîrnăveni angajează imediat: — ingineri principali şi ingineri în specialităţile: chimişti, mecanici, energetici, constructori, A.M.C. — un inginer sau chimist, care să cunoască cel puţin două limbi străine (franceză, engleză, germana), pentru funcţia de inginer principal — economişti, cu practică în sectorul industrial pentru şef serviciu aprovizionare, şef serviciu exportimport etc. — traducători principali sau traducători cu studii medii şi certificat de traducător autorizat, care să posede cel puţin două limbi străine (engleză, franceză, germană). Condiţiile de studii şi stagiu, precum şi nivelul de salarizare sunt cele prevăzute în nomenclatoarele anexă la H.C.M. 914/1968. Informaţii suplimentare se pot primi zilnic la sediul Grupului industrial de chimie direct sau la telefonul interior nr. 134. CINEMA SIBIU: PACEA: Ghici cine vine la cină? (orele 9,00; 11,30; 14,30; 16,15; 13,30; 21,00); TINERETULUI: Bătălie pentru Roma, seriile I şi II (orele 10,00; 14,00; 17,00 şi 20,00). MEDIAŞ: PROGRESUL: Urmărirea (orele 9,00; 11,15; 14,00; 16,30; 19,00; 21,15); TINERETULUI: Mina cu briliante (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30). UNIREA: La est de Eden (orele 10,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). CISNADIE: POPULAR: Viţelul de aur, seriile I şi II (orele 11,00; 14,00; 17, şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Creola, ochi-Şi ard ca flacăra (orele 10,00; 16,00; ÎS,00 şi 20,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Călugăriţa şi comisarul (orele 18,00 şi 20,00). COPŞA MICA: POPULAR: Apele primăverii (orele 17,00 şi 19,00). BAZNA-BĂI: Sigurătate in doi (orele 17,00 şi 19,00). OCNA SIBIULUI: Războiul domniţelor (orele 17,00 şi 19,00). ANUNȚ privind examenul de autorizare a electricienilor jjj Potrivit prevederilor H.C.M. 2763/1968 (regulamentul pentru furnizarea și utilizarea energiei electrice), nor- £ mativului C.S.C.A.S.I. 7968 și ordinului M.E.E. nr. 1472/1969 sesiunea de examen de primăvară pentru autorizarea electricienilor din sectorul socialist se va ţine la întreprinderea de reţele electrice Sibiu, str. Uzinei nr. 7, în zilele de 23 şi 24 aprilie 1970. b La examen se pot prezenta persoanele care au calitatea de ingineri, maistru, tehnician sau muncitor calificat ş (în condiţiile prevăzute în regulamentul F.U.E.E., art. 275—290, şi paragrafelor 156—166 din instrucţiunile de aplicare) şi care au domiciliul stabil în judeţele Alba şi Sibiu. Examinarea candidaţilor noi şi a celor ce solicită mnâhnirea puterii se face în ziua de joi, 23 aprilie 1970, la ora 7. Examinarea celor care dau definitivarea sau reexamţ- il narea, se face în zilele de 23 şi 24 aprilie 1970, înee- ţ pînd de la ora 9. înscrierile la examen se pot face în zilele de 21 şi 22 aprilie, între orele 10,30—15 la sediul I.R.E.S., ţ str. Uzinei nr. 7 — serviciul U.E.E., etaj I, camera 42. Candidaţii veniţi din alte localităţi se pot înscrie în 5 dimineaţa zilei examenului, începînd cu ora 6,45. ^ Actele necesare pentru înscriere la examen sunt: — actul de calificare în original și o copie simpla a ||j acestuia ; — adeverință de încadrare şi de practică în proiecta- a rea, executarea sau exploatarea instalaţiilor elec- trice (cu indicarea tensiunilor acestora pentru soli- ^ citanţii de gr. IV şi V). Posesorii de autorizaţii definitive sunt obligaţi a se prezenta la reexaminare, ştiind că această sesiune este penultima şi că cei care nu vor fi reexaminaţi, pierd autorizaţia. Doritorii pot procura, contra cost, „îndreptarul II I M.E.E. “ Autorizarea electricienilor şi Normativul î £O 7—68 de la exploatările electroenergetice din Judeţele Alba şi Sibiu. ^ 1 MICA PUBLICITATE Pierdut duminică, cimitir, 2 nurci. Aducătorului recompensă bună. Sibiu telefon 12151 sau 2 16 26. Vînd Trabant Combi în stare bună. Sibiu str. Moscovei 60, telefon 746 77. DI CONFERINŢA ______ 5 uawiftmwi Casa de cultură a municipiului Sibiu organizează, la ora 18:00, în sala „Astra“ conferinţa Dascălul meu prof. drn Dumitru Furtuna şi folclorist. Vorbeşte cărturar Mihai Însurăţelul, este S I I . TELEVIZIUNE 18.00 Deschiderea emisiunii. Confruntări. Emisiune pentru tineret. Pe seama părinţilor. 18.30 Luceafărul de ziuă. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 „Acţiunea L" — legumicultura. 19.30 Anchetă TV. Anul I, după absolvirea facultăţii. 20.35 Tele cinemateca. Mandy. 22.10 „Sârica in cărută" — montaj muzical-coregrafic. Interpretează Elena Siroianu si corul ansamblului „Permită". 22.20 Telejurnalul de noapte. 22.30 Salonul literar TV. 23.10 Închiderea emisiunii.