Tribuna Sibiului, aprilie 1971 (Anul 4, nr. 965-990)
1971-04-20 / nr. 981
Disciplina conferă dimensiunea reală timpului productiv # „în căutarea timpului pierdut* • Ce pref au „plimbările* de la ora 11 ? • Un şef de secţie cu veleităfi de şef de... gară In condiţiile dezvoltării intr-un ritm fără precedent a economiei noastre socialiste, preocupările privind sporirea productivităţii muncii şi a calităţii producţiei fiind ridicate la rangul de probleme de stat, eficienţa şi disciplina muncii devin factori hotărttori pentru folosirea raţională a forţei de muncă în cadrul fiecărei întreprinderi. Munca — îndeosebi cînd în faţa fiecărui colectiv stau sarcini deosebit de mobilizatoare — nu mai poate fi concepută fără atritiatu! său esenţial: disciplina. In fond, nici nu se poate vorbi de o economie modernă, o industrie In plin progres, fără o ... Vineri, 16 aprilie, ora 6,05. Suntem la poarta fabricii »Drapelul roşu, unitatea a Il-a. Deși schimbul I şi-a început activitatea de 5 minute, din timp în timp, la intrare apar muncitoare grăbite, trecînd pe sub privirile nepăsătoare ale portarului. Timp de 20 de minute am numărat mai mult de 10 salariate sosite la lucru cu întirziere. — De obicei, întîrziaţii se numără printre muncitoarele navetiste — ne relatează tovarăşa Ecaterina Dobre, şefa secţiei. Situaţia este cunoscută şi la nivelul combinatului nostru şi s-a convenit ca timpul pierdut prin întîrzieri să fie recuperat de către cei în cauză la sfîrşitul schimburilor. Măsura pare a fi, la prima vedere, binevenită finind mai ales seama de faptul că navetiştii reprezintă un procent de peste 5 la sută în totadisciplină riguroasă la fiecare loc de muncă, în fiecare atelier, secţie şi întreprindere, care să creeze condiţii utilizării integrale a timpului de lucru, fiecare minut însemnind producţie şi beneficiu. Referindu-ne la situaţia existentă în judeţul nostru la finele primului trimestru, rezultă că indicele de utilizare a fondului de timp maxim disponibil a fost realizat doar în proporţie de 94,7 la sută. Concret, întreruperile de cite o zi reprezintă 168 374 oreom, învoirile şi concediile fără plată peste 77 500 ore-om, iar absenţele nemotivate se ridică la 85 000 ore-om. Pornind de la acestbilanţ î negtul personalului productiv al combinatului şi că mijloacele de transport excelează adesea prin... nepunctualitate. Ne îndoim însă de eficacitatea ei atîta vreme cit în unitatea respectivă se resimte lipsa unei evidenţe mult mai riguroase a prezenţei şi în mod deosebit a întîrzierilor în fiecare sector de producţie. Cine poate spune dacă toate muncitoarele care au întîrziat sunt intr-adevăr navetiste? Şi, mai ales, cine ţine evidenţa minutelor de întirziere pentru a putea fi recuperate? La poartă acest lucru nu se face (doar două nume au fost trecute pe o bucată de hîrtie, care e puţin probabil să treacă mai departe de biroul portarului). Am extins atunci investigaţiile la secţii cu speranţa că acolo vom găsi o evidenţă mai precisă. Am aflat cu acest prilej că „metodolesatisfăcător, raidul întreprins prin câteva întreprinderi a evidenţiat anumite aspecte necorespunzătoare care pun sub semnul întrebării exigenţa şi spiritul de răspundere cu care organizaţiile de partid şi sindicale, comitetele de direcţie ar trebui să urmărească modul de aplicare a reglementărilor în vigoare privind întărirea disciplinei. Ne-am îndreptat cu deosebire atenţia asupra uneia din cele mai elementare obligaţii a salariaţilor, consfinţită de Legea privind organizarea şi disciplina muncii în unităţile socialiste de stat, prezenţa la lucru şi respectarea integrală a programului întreprinderii. gra* constă în supravegherea locurilor de muncă de către ajutorii de maiştri care apoi transmit lista de întîrziaţi şi absenţi şefilor de ateliere (etaje). Cum se achită ajutorii de maiştri de această datorie a fost lesne de constatat — unul singur a reuşit să găsească un caiet cu o astfel de evidenţă întocmit pentru luna... martie! De altfel, deşi cu o oră înainte constatasem suficiente cazuri de întîrzieri la program, nimeni nu a reuşit să dea vreun nume, susţinîndu-se într-o perfectă unanimitate prezenţa tuturor muncitoarelor la ora fixată prin program. Iată deci o dovadă a faptului că sistemul actual de evidență favorizează „cocoloşirea* unor lipsuri ca (Gontinuare to pag a IlI-a) EMIL DAVID In ansamblul preocupărilor organelor şi organizaţiilor de partid, un loc preponderent îl deţine îmbunătăţirea continuă a stilului şi metodelor de muncă, fundamentarea hotăririlor şi măsurilor, perfecţionarea mijloacelor de înfăptuire a acestora. Constituind o practică bine cunoscută a Comitetului municipal de partid Mediaş de a generaliza şi dezvolta mobilitatea de acţiune a organizaţiilor de partid, zilele trecute s-a organizat o discuţie cu privire la experienţa acumulată de către comitetele de partid pe linia îmbunătăţirii formelor şi metodelor de muncă cu comisiile pe probleme. Avînd un caracter de lucru, schimbul de experienţă a permis ca pe marginea informărilor prezentate de către responsabilii comisiilor pe probleme să se confrunte idei, să iasă în evidenţă experienţa pozitivă acumulată, carenţele ce mai dăinuie şi mijloacele de înlăturare a acestora, constituind în acelaşi timp un mijloc viu de lămurire a unor neclarităţi, de generalizare şi folosire a metodelor apreciate. „Cuprinzind pe toţi membrii comitetului de partid, precum şi un număr însemnat de comunişti cu pregătire politică și profesională corespunzătoare — arăta tovarășul loan Crișan, secretarul comitetului de partid de la „Vitrometan", — comisiile pe probleme constituie un mijloc important de antrenare efectivă a tuturor membrilor comitetului de partid la elaborarea hotărîrilor, la efectuarea studiilor şi analizelor, la munca de îndrumare şi control. Mi se pare util să exemplific că la studiul privind seducerea « pierderii«» tehnologice, creşterea eficienţei întreprinderii, au fost antrenaţi 64 comunişti. In urma acestui studiu, măsurile stabilite de către comitetul de partid, au permis întregului colectiv de muncă să-şi schimbe concepţia asupra calităţii. Azi produsele „Vitrometanului", indiferent că sunt exportate sau nu, sunt de bună calitate". De altfel orientarea comitetului de partid de aici în alegerea tematicii de studiu ce se rndică comisiilor pe probleme este grăitoare. Aşa de exemplu, în numai şase luni s-au studiat probleme de o maximă importanţă ca: rezerve privind creşterea productivităţii muncii, de reducere a preţului de gost,litar judicioasa folosire a forţei de muncă, precum și altele, ceea ce a contribuit la sporirea angajamentului la export cu 5 milioane lei valută în actualul cincina. S-a apreciat, de asemenea, faptul că la analizele și studiile făcute de către comitetele de partid de la Uzina mecanică gaz metan, Fabrica de geamuri, „8 Mai“, uzinele textile „Timnava“, „Automecanica“, acestea au antrenat in jurul comisiilor pe probleme, cu mult succes, colective de specialişti, membri şi nemembri de partid, experienţă care arăta că aceste organisme de lucru lărgite contribuie la ridicarea nivelului acutăţii de partid, la aplicarea convent a Dinncipiului muncii şi con. ■ '.iHinimiHiiiminniniiiiiHnmHniiMt 9 ducerii colective, la creşterea răspunderii pentru înfăptuirea hotărîrilor partidului şi guvernului. Participanţii la consfătuire nu s-au declarat însă de acord, pe bună dreptate, că atît la „8 Mai“ cit şi la Uzina mecanică gaz metan şi „Automecanica“, există încă paralelisme între activitatea comisiei economice, a C.I.T., a comitetului de direcţie, ceea ce implicit duce la pulverizarea forţelor. Consultarea largă a masei de salariaţi pe marginea problemelor ce urmează a se urmări, prin intermediul comisiei economice, studierea modului in care se ocupă comitetele de direcţie, cadrele tehnice, organizaţiile de partid şi de masă, spre a vedea dacă activitatea acestor factori de răspundere este adusă la acelaşi numitor comun — traducerea în viaţă a hotărîrilor comitetului de partid —, iată esenţa activităţii comitetelor de partid în munca cu comisiile pe probleme. „In practica muncii noastre — relatatov. Ioan Cincan, secretar al comitetului de partid şi responsabil al comisiei pentru problemele organizatorice şi ale vieţii interne de partid de la Fabrica de geamuri, s-a încetăţenit metoda de a acţiona concret în a ajuta organizaţiile de bază pentru a întreprinde măsuri practice, în vederea soluţionării problemelor ce le stau în faţă. Aceasta nu înseamnă de loc că activitatea comisiei ar fi în afara prevederilor planului comis continuare în pag a iital E. SANDU BOTOC COMISIILE PE PROBLEME -organisme eficiente in munca de partid Grupul de maşini cu inele de la unitatea ,11 Iunie* a Combinatului textil Cisnădie, au in prezent o productivitate sporită cu 15—20% faţă de trecut, în urma modernizării cu trenuri de laminat al căror braţ de presiune este prelins la uzina .Balanţa" Sibiu Foto: HORST BUCHFELNER jii«RiinifHinnHtnun»mnmninmHnnf § s • s E § 5 In perioada 15—30 aprilie in muni- ■ S cipiile şi oraşele judeţului vor avea ; ; loc întîlniri ale tinerilor cu mem- £ - bri ai Biroului Comitetului jude- * ; ţean Sibiu al P.C.R. E De asemenea, prin B.T.T. (Bi- B • roul de Turism pentru Tineret) se ■ • vor organiza săptămînal — sîm- £ E băta și duminica — excursii la | ! Doftana. Întîlniri * jj ' ■ I Recital de pian I 5 5 * la E Sala Filarmonicii de stat din Si- S * biu va găzdui, mîine, la ora 20, 3 * un recital de pian şi vioară, sus- î * tinuit de fraţii Justin şi Adelina ■ s Opreanu, componenţi ai orches- | : trei de cameră a Casei de cultu- E E ră a municipiului Sibiu. S In program: muzică de Beetho • Sven, Bach, Haendel, Bartók, Ce- i şi vioară BIBLIOTECCA „ASTRA"? SIBIU PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VATORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Expunere . In cadrul ciclului de expuneri £ I „Să cunoaştem adevărul", care se S I tiu la Casa de cultură a sindica- * telor din Mediaş, astăzi, la ora E 19, profesorul Cornel Cîlţea va vorbi despre comete. Expunerea £ va fi însoţită de diapozitive. : 3 ANUL IV nr. 981 Marti 20 aprilie 1971 4 pagini 30 Bani 1 Plecarea la Sofia a delegaţiei P. C. R., care va participa la lucrările Congresului P. C. R. Luni la amiază a plecat la Sofia delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al CG. al P.C.R., care va participa la lucrările celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Bulgăr. Din delegaţie fac parte tovarăşii Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.G. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean — C®nnstanţa al P.C.R., şi Nicolae Blejan, ambasadorul Republicii Socialiste România în Republica Populară Bulgaria. La plecare, pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Vasile Vlad şi Ion Cîrcel, şefi de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. Au fost de faţă Borislav Konstantinov, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republicii Populare Bulgaria în Bucureşti şi membri ai ambasadei . In aceeaşi zi, delegaţia a sosit la Sofia. La aeroport, au venit în întîmpinare Pencio Kubadinski, membru al Biroului Politic al C.G. al P.G. Bulgar, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul construcţiilor şi arhitecturii, Anghel Ţanev, membru supleant al Biroului Politic al G.C. al P.C.R., Mari Ivanov, membru al C.C. al P.C.R., ministrul construcţiilor de maşini, Constantin Atanasov, adjunct de şef de secţie la C.G.. al P.G.B., Spas Cospodov, ambasadorul R.P. Bulgaria la Bucureşti Au fost prezenţi Nicolae Blejan, ambasadorul României la Sofia, membri ai ambasadei şi ai agenţiei economice române. Luni după-amiază, delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Gheorghe Pană, a depus o coroană de flori la Mausoleul lui Gheorghi Dimitrov. Agerpres) „Partidului îi mulţumim" Duminică am avut încîntarea vizionării unui program, la căminul cultural din comuna Nocrich închinat semicentenarului partidului. Au participat aici, pe lingă comuna gazdă şi formaţii artistice din localităţile Vurpăr şi Roşia. După expunerea prin care s-au relevat semnificaţiile apropiatului eveniment — prezentată de Nicolae Jiga, directorul căminului cultural din Nocrich — au evoluat pe scenă artiştii amatori ai localităţilor respective. Fanfara şi orchestra din Nocrich, echipa de dansuri populare din Vurpăr, grupurile vocale (român şi german) din Roşia şi Nocrich, au încîntat spectatorii cu alese cîntece şi jocuri populare. De mult succes s-au bucurat şi solistele vocale Amalia Aron (Roşia) şi Silvia Chirtop (Vurpăr), impresionant prin conţinutul dens evocator şi ţinuta sa artistică, montajul literar-muzical „Partidului îi mulţumim“, (prezentat de căminul cultural din Roşia) instruit şi condus de prof. Maria Moga merită mai mult decit un cuvînt de laudă. Apreciem, totodată, iniţiativa organelor locale de partid şi de stat din cele trei localităţi de a-şi uni potentele cultural-artistice in asemenea manifestări de amploare. T. S. Pe ogoarele judeţului II-WpS. Folosind timpul prielnic lucrului , în cîmp, ţăranii cooperatori, mecanizatorii şi ceilalţi lucrători din agricultura judeţului desfăşoară o intensă activitate pentru realizarea în mod exemplar a sarcinilor din actualul sezon. Paralel cu ritmul susţinut în care se lucrează, inginerii agronomi şi ceilalţi lucrători de pe ogoare acordă o atenţie deosebită respectării tehnologiilor stabilite. • Organizarea exemplară a activităţii şi folosirea mijloacelor mecanice la întreaga lor capacitate au făcut ca în unele unităţi cooperatiste să se încheie practic însămînţările de primăvară. Astfel, la cooperativa agricolă din Vurpăr s-a terminat semănatul porumbului pentru boabe pe cele 70 ha planificate. Dat fiind faptul că şi la celelalte culturi sarcinile stabilite au fost realizate, aici însămînţările de primăvară s-au încheiat Şi la cooperativa agricolă din Tălmaciu s-a „acoperit" întreaga suprafaţă prevăzută pentru porumb boabe — 30 hectare şi porumb pentru siloz — 17 hectare. Semănatul porumbului s-a încheiat şi în cooperativele agricole din Ghijasa de Sus — 60 hectare şi Bazna — 70 hectare. • In ritm susţinut se desfăşoară lucrările agricole şi în fermele întreprinderii agricole de stat din Dumbrăveni. Toate forţele sînt antrenate la semănatul porumbului. Se lucrează cu 8 maşini, realizîndu-se o viteză zilnică de 70 ha. Pînă luni au fost însămînţate cu porumb pentru boabe 180 ha, iar cu porumb pentru siloz — 30 ha. Prin adaptarea unor dispozitive la maşinile de semănat, concomitent se administrează îngrăşămintele chimice şi se face erbicidarea. • Luni, la cooperativa agricolă din I,astea se lucra intens. In hotarul „Rondola“, mecanizatorii Ionel Păşcău şi Nicolae Cristea semănau porumb pentru boabe cu două maşini S.P.C.-G. Inginerul şef al unităţii, Gheorghe Dobrescu, ne relatează că a fost realizată o suprafaţă de 54 hectare din sarcina planificată, de 145 hectare. La grădina de legume se continua plantatul verzei de vară, în timp ce în sectorul viticol un mare număr de cooperatori executau sapa mare. • Tractoriştii din secţia de mecanizare ce deserveşte cooperativa agricolă din Şeica Mică depun eforturi susţinute pentru executarea în bune condiţiuni a lucrărilor agricole de sezon. Mecanizatorul Ioan Stiihler lucra la semănatul porumbului, această lucrare fiind executată pe o suprafaţă de 123 ha, iar tractoriştii Wilhelm Gierling, Mihai Kenz şi Petru Auner pregăteau patul germinativ, asigurînd front de lucru semănătorilor. DIN SUMAR: • SPORT • Rubrica de informaţii AZI... AZI... pag. a II-a • Sărbătoare la Axente Sever • Să oprim (la timp) impurificarea aerului • însemnări pag. a III-a • ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ pag. a IV-a Veşti din Agnita • In ultimele zile, în parcurile oraşului, frumos amenajate, edilii agniteni au schimbat băncile vechi şi uzate cu un număr sporit de bănci noi, de un format modern. Sperăm că publicul şi în special tinerii vor avea grijă să nu se degradeze. • Se lucrează intens, cu forţe numeroase, la asfaltarea şoselei care face legătura între străzile 23 August şi Aurel Vlaicu. Prin lărgire* || consolidarea ecolinion, viitorul traseu al autocamioanelor, tractoarelor şi al altor mijloace de transport, va beneficia de atributele modernului. Darea în folosinţă a acestui traseu va marca reducerea aglomeraţiei pe artera principală şi îmbunătăţirea condiţiilor de circulaţie pentru toate categoriile de autovehicule. • Aprovizionarea cu apă a oraşului a fost soluţionată pentru moment prin săparea unor puţuri în lene» Hîntibadaîei în prezent se lucrează la realizarea automatizării staţiei de pompare şi la darea în exploatare a tuturor puţurilor. Apă există suficientă, probabil că se consideră că e chiar prea multă, de nu se iau măsuri practice (de către cei care răspund) pentru repararea conductelor sparte în circa 3—4 locuri. De pildă, la încrucișarea străzilor Crișan cu Spitalului, din conductă... izvorăsc pîrîuri de apă ce se irosesc în van. MARIUS TERCHILA în actuatitate, o emiREA NATURII Complexul natural, inimitabil depozit de valori materiale şi estetice, se cere protejat! — iată un cuvînt de ordine care mobilizează energii, priceperi, conştiinţe. Anul internaţional al ocrotirii naturii, lucrările forului internaţional al ocrotirii naturii au instituit preocupări semnificative pentru diversificarea lucrărilor menite să apere importante valori ale reliefului, florei şi faunei. Aceste îndemnuri au găsit ecou şi adeziune totală în rîndul specialiştilor din ţara noastră, cu atît mai mult cu cit existau, în timp, preocupări şi realizări considerabile în această direcţie (dacă ar fi să amintim doar cîteva nume de mare prestigiu Emil Racoviţă, Gr. Antipa, Iuliu Prodan, G. Vilsan ş. a.). Sporirea numărului rezervaţiilor, crearea de rezervaţii întinse în Delta Dunării pentru ocrotirea faunei ornitologice şi a păstrării mediului natural, stabilirea unui plan de cercetare ştiinţifică a principalelor rezervaţii, editarea unei reviste de specialitate, apariţia de lucrări care scot în relief importanţa ocrotirii naturii, toate înfăţişează o nouă etapă a ocrotirii naturii în România socialistă. Problema ocrotirii naturii se include şi în sfera educaţiei, şcolii revenindu-i şi obligaţia de a forma o generaţie care să înţeleagă cu mintea şi cu sensibilitatea proprie vîrstelor tinere frumuseţea spaţiului nostru mioritic. In suita acţiunilor întreprinse în judeţul nostru în ultimii ani pentru ocrotirea naturii se înscrie şi iniţiativa Filialei Sibiu a Societăţii de Ştiinţe Biologice pentru a lărgi orizontul de informaţie biologică în rîndul elevilor cu atît mai mult cu cit conservarea frumuseţilor naturale este o datorie patriotică a generaţiei noastre. In acest scop au fost organizate în şcolile generale şi liceele municipiului concursuri „Cine ştie cîştigă“ cu tema „Ocrotirea naturii“ urmînd ca în aceste zile în sala clubului „Independenţa" să se desfăşoare faza finală a concursului în care se vor întîlni cei mai documentaţi şi pasionaţi elevi naturalişti pentru a dovedi aplicabilitatea legilor biologice în viaţa cotidiană. Preocuparea constantă a organelor de partid şi de stat de a ridica ocrotirea naturii la rangul unei probleme de stat cu un rol eficient în construirea socialismului, a făcut posibil ca România să-şi cîştige locul cuvenit în mişcarea internaţională de ocrotire a naturii. In virtutea acestor idei, sumar enunţate, iubitorii naturii sunt chemaţi să păstreze şi să transmită intacte monumentele naturii generaţiilor care vor veni după noi, aducînd astfel un elogiu pământului românesc. Prof. CLARA DRACOMIR In această epocă frămîntată, cu atît de adinei prefaceri ale habitudinilor umane dintotdeauna, cu o atît de efervescentă creativitate în domeniul civilizaţiei tehnice, necesitatea realizării unui echilibru judicios între peisajul dominat de industrie şi spaţiul înconjurător, între aer, apă, pămint şi nevoile biologice ale omului — la urma urmei — constituie, la această oră, una din preocupările cele mai de seamă ale savanţilor, ale oficialităţilor, ale tuturor cetăţenilor.