Tribuna Sibiului, aprilie 1971 (Anul 4, nr. 965-990)

1971-04-08 / nr. 971

Joi, 8 aprilie 1971 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI­ VA AV ORGAN AU COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul IV nr. 9711 4 pagini 30 bani Economisirea resurselor materiale — deziderat al ridicării calitative a activităţii de producţie NORMAREA -pîrghie de micşo­rare a consumurilor Normarea consumurilor de ma­teriale constituie unul din instru­mentele principale de obţinere a unei eficienţe economice ridicate numai în cazul în care cantitatea limită stabilită prin normă a se consuma este respectată. Adesea însă, în practică, normele se folo­sesc doar ca „orientare“, producţia „înghiţind“ cantităţi care să osci­leze în jurul celor stabilite. Desi­gur că, indiferent care sunt ca­uzele, în exclusivitate explicaţia fenomenului amintit o găsim în spiritul de exigenţă diminuat ce mai există pe alocuri. Ne gîndim la toate aspectele, începînd de la exigenţa cu care se întocmesc nor­mele şi pînă la cea cu care sînt respectate în fapt. Acolo însă unde se manifestă responsabilitate, curba consumurilor de materiale cunoaş­te serioase descreşteri materializa­te în importante economii. Demnă de relevat ni se pare me­todologia de lucru pe care a adop­tat-o în acest sens conducerea u­­zinei „Automecanica" din Mediaș, încă de la început, «înainte ca lo­tul nou de produse să intre în fa­bricaţie se face o anan­ză amănun­ţită a pieselor ce-l compun, urmă­­rindu-se în permanenţă modifica­rea consumurilor specifice , în sensul micşorării lor faţă de cele­lalte produse similare realizate an­terior. Astfel, fiecare produs este luat în parte analizîndu-se pe rînd, cu atenţie, toate reperele ce-1 for­mează. In felul acesta se stabileş­te cantitatea de material strict ne­cesară fiecărui produs. Bineînţeles că analizele au loc atît sub aspect constructiv cît şi tehnologic, îm­bunătăţirile ce urmează a se adu­ce venind tocmai din asemenea direcţii. Motivarea tehnică a nou­lui consum specific constă în în­săşi tehnologia ce se stabileşte fie­cărui reper în parte. Diferenţele de soluţii constituind tocmai eco­nomia de metal posibilă a se ob­ţine. Ce înseamnă acest lucru? In pri­mul rînd că se pune un accent deosebit pe perfecţionarea din punct de vedere calitativ a acţiu­nii de normare a consumurilor de materiale avîndu-se mereu în ve­dere faptul că reducerea acestora facilitează micşorarea cheltuielilor de producţie. Tot în această ordine de idei mai trebuie menţionat că numai astfel se reuşeşte ca în în­tregime normele să fie motivate tehnic renunţîndu-se la practica de a se elabora norme pe baze sta­tistice care ar perpetua deficienţe­le ce au existat anterior. Conside­răm că este suficient să arătăm dinamica reducerii consumului de metal la produsul autocisternă de transport carburanţi şi lubrifianţi. Dacă în 1966 pentru confecţionarea autocisternei se consumau 2 205 kg de metal, în 1967 consumul era , de 2160 kg, în 1968 de 1946, , în ’69 de 1870 kg, pentru ca în ’70 să se ajungă la aproape jumătate, 1 798 kg. Exemplul dat reflectă efortul continuu de perfecţionare, de eco­nomisire a metalului prin reduce­rea efectivă a greutăţii autocister­nei. întărim preocupările colectivu­lui medieşan cu un alt exemplu: prin reducerea consumului de me­tal cu 3,71 la sută, i în 1970 s-au e­­conomisit pe total uzină 166 tone metal. Asta înseamnă că se pot realiza în plus 30 de semiremorci izofrigorifice sau 70 autovidanjoa­­re sau 122 furgoane pentru piine. Cu toate acestea, o analiză mai detaliată scoate la iveală unele ne­ajunsuri care demonstrează că la „Automecanica“ nu sunt folosite în­­trutotul toate canalele generatoare de economii. După cum ne spunea ing. Cornel Sancu, şeful serviciului tehnolog şef, se fac simţite încă unele defecţiuni în mecanismul or­ganizării activităţii c­e se desfăşoa­ră aici. „Nu avem organizată încă o magazie de deşeuri recuperabile. Acest lucru face ca materialele ce rămîn sub formă de deşeuri să fie folosite la realizarea altor produse fără a mai fi luate în evidenţă“. Producţia lansîndu-se în loturi des­tul de mari, nu se mai întocmesc bonuri de consum pentru fiecare reper deoarece necesită o evidență enormă, cu un volum de muncă la fel de mare. în acest fel, dintr-o dată, încă de la început se pierde controlul asupra consumului efec­tiv ce se realizează. Conștientă de acest lucru, conducerea uzinei a hotărit ca în atelierul de debitare să existe doi muncitori — cite­u­ (Continuare în pag a IlI-a) V. BARBU Pentru utecistul Manole Micu, mai întii a fost pasiunea. Apoi, in decursul anilor a devenit unul din cei mai apreciaţi şlefuitori de sticlă din secţia sculptură a fabricii „Vitrometan“ Mediaş In prim-planul activităţilor agricole______ Plantatul cartofilor epoca S­O­CALITATEA I Organizarea bună a muncii în ma­rea majoritate a unităţilor agricole, favorizată­­de­­ timpul prielnic lucru­lui în cîmp, a permis cooperatorilor, mecanizatorilor, specialiştilor să exe­cute un impresionant volum de lu­crări de sezon. Eforturile colective ale oamenilor s-au materializat în încheierea insăminţărilor culturilor din epoca I în marea majoritate a unităţilor. în prim-planul activităţilor agrico­le de­­ sezon se situează în această perioadă plantatul cartofilor de toamnă, lucrare căreia i se acordă o deosebită importanţă, dată fiind însemnătatea culturii în economia agrară a judeţului nostru. Nouă cooperative agricole din zo­na văii Oltului cultivă anul acesta 957 ha cartofi de toamnă. Datorită condiţiilor de sol şi climă foarte fa­vorabile acestei culturi, aceste uni­ raid anchetă, tăţi au posibilitatea să realizeze a­­nual venituri substanţiale din valori­ficarea producţiei realizate. Cum se pregăteşte transformarea acestei po­sibilităţi in realitate? O întrebare la care răspund: 1. Brigadierul de cîmp Ilie Poşa, de la C.A.P. Porumbacu de Jos. Cooperatorii noştri au o oarecare experienţă în cultivarea cartofilor aşa că nici în acest an nu ne va fi greu să realizăm producţia medie planificată, de 13 600 kg/ha. Astăzi (N.R. 6 aprilie a.c.) sunt prezenţi aici, în hotarul „Grind" mai mult de 100 de cooperatori şi cooperatoare la plantatul cartofilor. întreaga supra­faţă de terenuri destinate culturii cartofilor de toamnă a fost fertili­zată cu 20 tone îngrăşăminte natu­rale şi 150 kg azotoase la fiecare hectar. Material semincer avem, aşa că acum nu ne-a mai rămas decit să organizăm bine munca. Intr-adevăr, despre organizarea muncii la Porumbacu de Jos se pot spune numai lucruri bune: la silo­zurile de cartofi sunt 15 cooperatori care asigură alimentarea ritmică a brigăzilor cu „materie primă", ac­ţiune în care sunt antrenate 14 ate­laje şi remorca proprietate C.A.P. în cîmp, tractoristul Ion Zăgăriu exe­cută discuitul terenului iar meca­nizatorii Ion Nistor şi Gheorghe Murgan cu marcatoare-rozetă, pre­gătesc condiţiile pentru plantatul cartofilor, în urma acestora — cei mai mult de 100 de cooperatori și cooperatoare pun tuberculi în cui­buri. Totul este bine­ organizat, bine pus la punct Se asigură o densitate medie de cca 42 000 cuiburi la hec­tar, ceea ce, pentru soiul Ora consti­tuie apropierea de optimum. Așa se explică, în bună parte, faptul că în primele două zile, de început de lu­cru, la Porumbacu de Jos au fost plantați cartofii de toamnă pe 23 din cele 100 ha planificate, brigadierii de cîmp Ilie Poşa și Nicolae Neam­­țu apreciind că actuala participare a cooperatorilor la muncă va permi­te încheierea lucrării în 6—7 zile, întrucît se poate realiza o viteză zilnică de lucru de 15 ha. 2. Gheorghe Popianoş, preşedintele C.A.P. Porumbacu de Sus. La noi timpul e mai rece faţă de Porum­bacu de Jos, de aceea vom începe doar mîine plantatul cartofilor de toamnă. Astăzi pregătim condiţiile de teren: facem „urme", fertilizăm. Avem deja teren pregătit pe 30 ha şi mecanizatorii lucrează cu toate forţele în continuare la pregătirea patului germinativ. Vom planta toţi cartofii de toamnă cu îngrăşăminte naturale aplicate la cuib, în doză de 15 tone la fiecare hectar. Dar nu avem material semincer decit pentru 60 ha, diferenţa urmînd să o primim prin I.J.P.U.L. Vom mer­ge cu o viteză zilnică de 8 ha, aşa că în 10—12 zile vom încheia lu­crarea de plantare. Şi la Porumbacu de Sus se fac pregătiri intense pentru plantatul cartofilor de toamnă. în hotarul „Pi­riul cel adine", mecanizatorii și coo­peratorii au împînzit terenul. Trac­toristul Eduard Bayer lucrează cu marcatorul, iar Nicolae Croitoru şi Nicolae Mortoiu — la discuit. Alte 4 tractoare cu remorci — sunt mo­bilizate la aplicarea îngrășămintelor naturale, în terenul brigăzii condusă de Elena Guţu. Celălalt brigadier de cîmp, Nicolae Bunea, era prezent în (Continuare în pag a fil-B) GH. GRADINARU S* I­­­Is RETROSPECTIVE REVOLUŢIONARE SIBIL­Ei) (Secvenţe din cronica unor memorabile lupte trecute) ... In zilele memorabile de mai 1921, în capitala ţării s-au pus baze­le Partidului Comunist Român. Sa­lutat cu căldură şi pe­ meleagurile sibiene, evenimentul era o rezultantă a efortului depus de mişcarea revo­luţionară din întreaga ţară, implicit de cea din judeţul Sibiu. ... De numele Sibiului se leagă or­ganic un moment înălţător din istoria mişcării muncitoreşti revoluţionare din România. Aci, în zilele de 4—7 iunie 1922 s-au desfăşurat lucrările Congresului general al sindicatelor, congres în care mişcarea sindicală a fost declarată unificată şi centrali­zată. Atunci a fost ales Consiliul Ge­neral al Uniunilor Sindicale din Ro­mânia. Acest congres, prin rezultatele sa­le, a semnificat momentul din care activitatea sindicatelor din întreaga ţară a evoluat pe un drum unitar, fapt care a determinat ca, în timp de numai un an numărul lor să se dubleze, ajungînd în primăvara lui 1923 la peste 70 000. ... Nu numai la Sibiu, dar şi în celelalte centre ale judeţului, mişca­rea socialistă — comunistă s-a dez­voltat intens încă în primii ani ce au urmat creării P.C.R. „In oraşul Mediaş — citim cu mare interes în­­tr-un raport al autorităţilor la 9 sep­tembrie 1922 — există un club so­cialist (este vorba de sediul organi­zaţiilor muncitoreşti din localitate — ren.) care numără 600 de membri ac­tivi“. ... In anii stabilizării relative a ca­pitalismului, începînd chiar cu pri­mele momente ce au urmat creării P.C.R., Sibiul a înregistrat o conti­nuă luptă pentru contract colectiv, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale lucrătorilor din­ întreprinderile metalurgice,, mai GH. I. IONIŢA doctor în istorie ales de la „Schiel“ şi „Rieger“. Ade­seori lupta lor a luat forma grevistă, comuniştii fiind aceia care i-au în­drumat spre folosirea celor mai com­bative forme de acţiune. O asemenea grevă s-a desfăşurat în cursul anu­lui 1923, timp de zece săptămîni. „Deşi terminată cu rezultate parţiale — citim în recenta lucrare apărută „Din istoria luptelor greviste ale pro­letariatului din România", voi. IV, 1970, pag. 252 — greva din Sibiu, prin amploarea şi durata ei, prin hotărî­­rea de luptă manifestată de grevişti şi prin realizarea unui front comun cu grevele muncitorilor noetalurgişti din Tg. Mureş şi Braşov, constituie un eveniment de seamă al luptelor­ muncitoreşti din acest oraş şi al lup­telor proletariatului din România des­făşurate în cursul anului 1923“. ... Cînd în 1925, din iniţiativa P.C.R. s-au pus bazele organizaţiei democratice a Blocului Muncitoresc Ţărănesc (B.M.T.), la constituire şi-au adus contribuţia şi reprezentanţi ai muncitorilor şi ţăranilor din judeţul Sibiu. In componenţa conducerii ,or­­ganizaţiei s-au aflat de altfel, de fie­care dată,­ şi reprezentanţi din Sibiu şi Mediaş. ... In cursul anului 1926 se consti­tuie la Sibiu şi Mediaş comitete de ajutorare pe lingă sindicatele unitare, organizaţii de masă ale muncitorilor care intrau în acţiune colectînd aju­toare pentru grevişti ori de cite ori la „Rieger“ — Sibiu, „Vitrometan“ —­ Mediaş sau în alte fabrici ale ju­deţului muncitorii intrau în luptă. ... La 16 februarie 1929, la Mediaş s-au pus bazele unui larg comitet local de luptă pentru amnistie. ... In anii crizei economice (1929— 1933), cînd pretutindeni în ţară s-au declanşat ample bătălii de clasă, e­­courile au fost prezente şi pe me­leagurile sibiene, în fabricile mai im­portante din Sibiu,­ Mediaş şi Copşa Mica, au avut loc o serie de acţiuni revendicative, pentru contract colectiv, în apărarea dreptului lor la munca şi la viaţă, muncitorii se dovedeau tot mai hotărîţi. După exemplul lor, au intrat în luptă şi alte pături şi categorii sociale. ... 16 februarie 1933. La sosirea veş­tilor în legătură cu baia de sînge de la atelierele C.F.R.-„Griviţa“, la Mediaş, unde în ultimele săptămîni fuseseră efectuate multiple concedieri, masa de șomeri, în front comun, răs­(Continuare în pag. a III-a) 1921 1971 [BIBLIOTECA,,ASTRA" SIBIU Propaganda şi documentarea tehnica în judeţul Sibiu Protehfiica Sibiu-71 Venind în sprijinul acţiunilor de perfecţionare a organizării produc­ţiei şi a muncii, de introducere în practică a tehnicii noi, de ridicare pe o treaptă superioară a eficien­tei economice a producţiei. Consi­liul judeţean al sindicatelor Sibiu a organizat recent în cadrul ma­nifestărilor de propagandă tehnico­­economică reunite sub titlul gene­ric „Protehnica Sibiu ’71“, — un interesant şi util colocviu pe tema­­ „Propaganda şi documentarea tehnică în judeţul Sibiu in anul 1971“. Au conferenţiat ing. Ilie G. Io­­nescu, membru al comisiei cultu­rale al Consiliului judeţean al sin­dicatelor despre „Planul de propa­gandă tehnică pe anul 1971“, Ma­tei Wieserner, responsabil al co­misiei inginerilor şi tehnicienilor de­ pe lingă Consiliul municipal al sindicatelor Sibiu, despre „Aspecte ale propagandei tehnice în muni­cipiul Sibiu — realizări mai im­portante, propuneri de viitor“, Pan­­telimon Medar, responsabil al co­misiei inginerilor şi tehnicienilor de pe lîngă Consiliul municipal al sindicatelor Mediaş, despre ,.Adap­tarea propagandei tehnice la con­diţiile locale“. Constantin Dăncă­­neţ, rectorul Universităţii populare Cisnădie, despre „Propaganda teh­nică — component­ 8 a activităţii Uni­versităţii populare“ şi Octavian Rusu, membru al biroului execu­tiv al Consiliului judeţean al sin­dicatelor, despre „Sarcinile de vi­itor pentru îmbunătăţirea activită­ţii de propagandă tehnică în sindi­cate, case de cultură şi cluburi muncitoreşti". A fost editată cu acest prilej şi o foaie volantă „Protehnica ’71“, în coloanele căreia sunt concentrate cîteva aspecte şi tendinţe noi în propaganda şi documentarea tehni­că în anul 1971. In cadrul colocviului s-a des­prins ideea că, în condiţiile compe­titivităţii sporite, eficienţa econo­mică nu poate fi concepută fără un înalt coeficient de creaţie. Con­diţiile obiective în care se desfă­şoară producţia modernă ridică înalte exigenţe faţă de pregătirea, de competenţa celor chemaţi să le realizeze. A asigura în toate sec­toarele şi la toate nivelele (înce­­pînd de la grupele sindicale) o competenţă corespunzătoare, a nu lăsa loc pentru diletantism sau ru­tină, reprezintă o necesitate obiec­tivă, inexorabilă unei economii moderne. Dar această acţiune nu este sin­gulară. Mijlocind un larg schimb de opinii pe teme dintre cele mai importante ce preocupă colectivele de oameni ai muncii din unităţile industriale şi institutele de cerce­tări, „Protehnica ’71“ reflectă pre­ocuparea organelor sindicale pen­tru îndeplinirea sarcinilor privind îmbunătăţirea conţinutului şi ariei de cuprindere a propagandei teh­nice şi economice, sporirea contri­buţiei sindicatelor la folosirea in­tegrală şi cu maximum de eficien­ţă a capacităţilor de producţie, creşterea indicilor de utilizare in­tensivă şi extensivă a maşinilor şi instalaţiilor, în folosirea raţională a timpului de lucru şi a forţei de muncă, reducerea cheltuielilor ma­teriale de producţie, a consumuri­lor specifice — în­deosebi de me­tal, lemn şi combustibil — reali­zarea integrală a vastului program de investiţii la termenele şi para­metri proiectaţi, îmbunătăţirea ca­lităţii produselor şi îndeplinirea integrală a planului de export. Propunîndu-şi aşadar intensifi­carea şi plasarea pe noi coordona­te a activităţii de propagare a cu­noştinţelor tehnice şi economice în rîndul celor ce muncesc, răspunzînd iniţiativelor dezvoltării din ce în ce mai rapide a activităţii indus­triale pe baza tehnicii celei mai avansate, asemenea acţiuni vor trebui să se desfăşoare cu priori­tate la locurile de muncă, acolo unde se aplică nemijlocit cunoş­tinţele propagate. ION VIDRIGHIN Duminică, lucrătorii fermei nr. 12 Avrig a I.A.S. Sibiu şi-au mobilizat forţele la executarea lucrărilor agricole de sezon. In hotarul „Sub m­ejdină“, mecani­zatorii Gheorghe Ştefan şi Ion Cătălinoiu au efectuat plantatul cartofilor de toamnă cu două maşini de tipul 4-Sa B.P.D. 62,5, concomitent aplicîndu-se și îngrășăminte chimice pe rînd *N IV 5 « i\ *s I * \ IS Is N *V *N » iS Is 0N 0S Is \s Is N s A înainte de termen in această perioadă, îrt­r-o efervescentă creatoare, oa­menii muncii din judeţul nostru s-au angrenat în În­trecerea socialistă pentru În­deplinirea sarcinilor primului an al cincinalului, pentru in­­timpinarea sărbătoririi semi­centenarului partidului cu re­zultate deosebite in producţie. Tot mai multe sint scrisori­le primite la redacţie prin care suntem Înştiinţaţi că in cinstea măreţei sărbători co­lectivele de muncă din Între­prinderi obţin rezultate re­marcabile in realizarea anga­jamentelor asumate, in cele ce urmează prezentăm citeva din aceste rezultate. • Printre alte obiective mobilizatoare, colectivul în­treprinderii „Flamura roșie" Sibiu s-a angajat să realizeze în cinstea semicentenarului partidului 450 tipodimensiuni și accesorii noi, din totalul de 900 prevăzute pentru în­tregul an. Prin munca depusă de muncitorii, inginerii şi teh­nicienii din serviciile de con­cepţie şi secţiile de produc­ţie s-a asigurat­­ îndeplinirea înainte de termen a angaja­mentului luat. Pînă în prezent, numărul asimilărilor de pro­duse şi accesorii se ridică la 473. In curs de realizare se află şi cinci , noi modele de creioa­ne şi pixuri cu pastă: Corina, Globus, Tomis, Notes şi Mi­­nipit. • După trei luni de activi­tate din acest an, colectivul Uzinei metalurgice de metale neferoase Copşa Mică a ob­ţinut rezultate deosebite, reu­şind să dea peste plan o pro­ducţie globală în valoare de 23 milioane Iei. Ca urmare a măsurilor întreprinse pentru valorificarea rezervelor in­terne s-au revizuit şi angaja­mentele anuale. S-a stabilit astfel să se re­alizeze peste plan o produc­ţie globală şi marfă în va­loare de 60 milioane lei, un milion lei beneficii, iar pro­ductivitatea muncii să spo­rească cu cel puţin 1 la sută. • încă la 31 martie, colec­tivul de salariaţi de la între­prinderea de transporturi Si­biu avea îndeplinite angaja­mentele luate în cinstea glo­riosului semicentenar al parti­dului. La indicatorul producţie­­prestaţii s-au realizat peste plan 70 000 lei, faţă de 50 000 lei angajament. De asemenea, s-au realizat 770 000 lei eco­nomii la preţul de cost şi 100 000 lei beneficii peste plan, cifre cu mult superioare angajamentelor iniţiale. I V M­ N \\ I\ *s 5 «s *N I\ I­N­Is­t *s I \ tX *X­I\ I­s N *s 5 v * DIN SUMAR: Rubrica de informaţii AZI... AZI... Pe urmele scrisorilor nepublicate pag. a II-a Toate măsurile pentru prevenirea incendiilor CURIER JURIDIC pag. a III-a ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ pag. a IV-a Ştiri din ţară Pe şantierul Uzinei de alumină, din Tulcea, a fost amenajată plat­forma viitoarei întreprinderi şi s-a executat jumătate din volumul fundaţiilor. Se construiesc îna­inte intens termocentrala, căile ferate şi drumurile interioare, precum şi dispensarul şi cantina. In actua­lul trimestru vor începe lucrările structurilor de rezistenţă. Uzina, a cărei construcţie este prevăzu­tă a fi terminată la mijlocul anu­lui 1973, va furniza anual 250 000 tone de alumină. La Măcin, a luat­ fiinţă o nouă unitate economică: întreprinderea de pescuit, care­ a preluat amena­jarea piscicolă a întreprinderii a­­gricole de stat din localitate și bunurile piscicole naturale din a­­ceastă zonă. Avind asigurată­ baza tehnico-materială și cadrele ele specialitate, noua unitate va putea lucra, încă în acest an, o canti­tate de 2 000 tone de peşte. Cercetătorii Institutului agrono­mic „Dr. Petru Groza“ din Cluj, au reuşit să aclimatizeze o nouă plantă medicinală — Solanum la­­ciniatum — care conţine, între al­tele, solosodină, un important glu­­coalcaloid necesar fabricării hor­monilor steroizi, cortizonului şi al­tor substanţe. Primele culturi în câmp, la ferma experimentală a institutului şi la Cooperativa agri­colă de producţie din Suatu, au dat rezultate bune. Extragerea so­­losodinei din plantele de solanum va fi realizată de specialiştii fa­bricii de medicamente „Terapia“ din localitate. Potrivit datelor statistice, pla­nul producţiei globale al unităţi­lor Ministerului Industriei Mate­rialelor de Construcţii a fost de­păşit în primul trimestru cu 48,4 milioane lei. S-a obţinut o pro­ducţie suplimentară de 29 300 to­ne ciment, 6,9 milioane bucăţi că­rămizi şi blocuri ceramice, 99 000 m­p plăci de azbociment, 6 000 m­p prefabricate din beton armat, 861 000 m­p geamuri trase şi la­minate etc. Planul de export a fost depăşit cu 2,5 milioane lei valută, produ­sele întreprinderilor din acest sec­tor fiind solicitate, în prezent, în 42 de ţări din lume. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului tre­cut, nivelul realizărilor este cu 12,7 la sută mai mare. La obţinerea acestor succese a contribuit şi faptul că au fost da­te in exploatare, la termenul pre­văzut, unele obiective industriale importante printre care Combina­tul de materiale de construcţii Aleşd, întreprinderea de prefabri­cate din beton armat — Buzău, Fabrica de produse ceramice — Sătuc, secţia de granulit şi blocuri ceramice — Iaşi, linia a II-a de tuburi de azbociment — Medgidia. (Agerpres)

Next