Tribuna Sibiului, mai 1971 (Anul 4, nr. 991-1016)
1971-05-05 / nr. 994
Anul IV, or. 994 Tribuna Sibiului Padina 3 Adunarea festivă din Sibiu consacrată semicentenarului Partidului Comunist Român Expunerea tovarăşului Richard Winter (urmare din pag. 2) cratice, pentru înaltele idealuri ale socialismului, exercitînd, prin membrii săi, o influentă hotărîtoare în rindul muncitorimii, ţărănimii, intelectualităţii, al tuturor celor ce muncesc. In anii ilegalităţii, înfruntind prigoana şi persecuţiile regimului burghezo-moşieresc, învingind multe dificultăţi, partidul comunist a înscris în istoria patriei vii pagini de eroism şi abnegaţie revoluţionară, organiziml şi conducînd un şir întreg de bătălii de clasă. La crearea Partidului Comunist Român, muncitorimea sibiană se afla angajată puternic în lupta pentru triumful ideilor marxist-leniniste. De altfel, la congresul de înfiinţare a partidului au participat ca delegaţi şi reprezentanţi ai muncitorimii din judeţul Sibiu, printre care Vricea Gheorghe şi Kausch Adolf. La un an după înfiinţarea P.C.R., în noaptea de 22 iulie 1922, s-a constituit primul Comitet judeţean Sibiu al P.C.R., care a desfăşurat o activitate susţinută de-a lungul celor două decenii de luptă în ilegalitate. In perioada crizei economice din 1929—1933 comuniştii din Sibiu au organizat o serie de acţiuni revendicative, ca cele de la fabrica ,,Rieger“ sau greva muncitorilor cismari. In 1936 a avut Ioc o grevă generală a muncitorilor din Mediaş. In scopul intensificării luptei împotriva regimului de dictatură regală, instaurat în februarie 1938, împotriva restrîngerii libertăţilor democratice şi a prigoanei forţelor progresiste, în anul 1938 a avut loc în Sibiu Conferinţa regionala P.C.R. care a întrunit delegaţi din judeţele Braşov, Sibiu, Tirnava Mică, Tirnava Mare, Odorhei, Trei Scaune, Ciuc. La 1 septembrie 1940 au avut loc mari manifestaţii de stradă împotriva dictatului de la Viena. Prigoanei sălbatice din timpul dictaturii militaro-fasciste i-au căzut victime la Sibiu dr. Adalbert Kornhauser, Ada Marinescu, soţii Lili şi Francisc Panett. In anii dictaturii militaro-fasciste, datorită condiţiilor extrem de grele, precum şi numeroaselor căderi, s-a ivit necesitatea reorganizării Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R., care a avut loc in 1942. Au fost ani grei de luptă, când fiecare pas putea să însemne pieirea. Comuniştii n-au dat, însă, înapoi. Ne bucură faptul că azi, în această sală, se află unii dintre militanţii de frunte din acele vremuri, care continuă şi în prezent să-şi aducă o contribuţie activă la efortul creator al poporului nostru. Cu toţii îi înconjurăm cu dragoste şi prietenie, li felicităm din toată inima la acest glorios jubileu, asigurîndu-i de recunoştinţa şi respectul nostru. In lupta revoluţionară pe care o conducea Partidul Comunist Român erau angajaţi în aceeaşi măsură muncitori, ţărani, intelectuali români, germani şi de alte naţionalităţi. Sub conducerea partidului şi-au desfăşurat activitatea şi unele organizaţii progresiste ca Frontul Plugarilor, Madosz-ul şi altele. Partidul a stimulat şi canalizat energiile revoluţionare ale maselor într-un şuvoi unic spre înfăptuirea marilor obiective pe care lupta şi viaţa le ridica pe calea progresului. Manifestîndu-se ca cel mai ferm şi mai activ apărător al intereselor vitale ale poporului, Partidul Comunist Român s-a afirmat ca singura forţă politică în stare să dea soluţii pozitive problemelor majore care se puneau pentru dezvoltarea istorică a României. In aprilie 1944 a format, împreună cu partidul social-democrat, Frontul Unic Muncitoresc. Reunind forţe de orientări şi concepţii social-politice dintre cele mai diverse şi colaborînd cu grupări şi organizaţii democratice, cu unele partide burgheze, Partidul Comunist Român a organizat şi condus insurecţia armată de la 23 August 1944, deschizind astfel o nouă eră în istoria patriei — era socialismului victorios. Subliniind etapele luptei glorioase de după 23 August 1944, tovarăşul Richard Winter a arătat în continuare că dezvoltarea procesului revoluţionar a dus in mod necesar la cucerirea întregii puteri politice de către clasa muncitoare in alianţă cu ţărănimea şi cu celelalte categorii de oameni ai muncii şi a asigurat condiţiile înfăptuirii obiectivelor revoluţiei socialiste. In aceste condiţii, partidul comunist a devenit forţa politică conducătoare unică a întregii noastre societăţi. Astăzi, înconjurat şi urmat cu încredere de către întregul popor, Partidul Comunist Român îşi sărbătoreşte jubileul de 50 de ani mai unit şi mai puternic decit oricînd. In prezent, din rîndurile lui fac parte pesta 2 100 000 de membri, adică 15 sută din populaţia majoră a ţari, fapt ce dovedeşte influenţa pe care o are în rindul maselor, precum şi conştiinţa politică ridicată a oamenilor muncii. Unitatea de voinţă şi acţiune a partidului asigură unitatea întregului popor în munca şi lupta pentru făurirea societăţii norstre socialiste multilateral dezvoltate. Comuniştii, toţi oamenii muncii din judeţul Sibiu, asemeni întregului nostru popor, sunt pătrunşi şi animaţi de o vibrantă bucurie că in fruntea partidului nostru se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu , fiu credincios al poporului român, inimă din inima acestuia, bărbat de partid şi de stat inzestrat cu o uriaşă capacitate de muncă, receptivitate faţă de nou, faţă de propunerile maselor, de care este indisolubil legat. Pentru fiecare dintre noi, secretarul general al partidului constituie un simbol luminos, un exemplu dintre cele mai strălucite şi mai mobilizatoare în lupta pentru cauza măreaţă a partidului, pentru construirea socialismului şi comunismului în patria noastră, pentru întărirea mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, dezvoltarea colaborării între popoare, apărarea şi întărirea păcii in lume. De la această sărbătorească tribună exprim sentimentele de profundă dragoste şi stimă, de nemărginită preţuire , pe care comuniştii, toţi oamenii muncii români, germani, maghiari şi de alte naţionalităţi din judeţul nostru le nutresc faţă de iubitul nostru tovarăş şi conducător, Nicolae Ceauşescu. Referindu-se în continuare la organizaţia noastră judeţeană de partid, tovarăşul Richard Winter a arătat că aceasta s-a întărit necontenit, atît din punct de vedere numeric, cit şi calitativ. Rîndurile ei numără in momentul de faţă peste 47 509 de membri de partid — cei mai înaintaţi muncitori, ţărani, intelectualii fără deosebire de naţionalitate. Caracterizaţi printr-o înaltă conştiinţă partinică, patriotică, ei au adus şi aduc o însemnată contribuţie la dezvoltarea economică şi social-culturală a judeţului, fiind mereu exemplu şi îndemn pentru toţi oamenii muncii în lupta pentru înfăptuirea politicii partidului, pentru edificarea socialistă a patriei. La această mare sărbătoare, în numele Biroului Comitetului județean de partid, adresez cele mai călduroase mulțumiri şi felicitări activului nostru de partid, tuturor comuniştilor şi oamenilor muncii din judeţ pentru hărnicia, avîntul şi dăruirea cu care înfăptuiesc înţeleaptă politică a partidului, urîndu-le noi şi cât mai însemnate succese in troducerea în viaţă a măreţelor sarcini şi obiective stabilite de cel de-al V-lea Congres al partidului. Vorbitorul a spus apoi că, fundamentindu-şi politica în mod ştiinţific, pe baza aplicării creatoare a principiilor generale ale marxismleninismului la condiţiile concrete din ţara noastră, Partidul Comunist Român a asigurat înaintarea rapidă a întregii societăţi pe căile progresului şi civilizaţiei, schimbind din temelii, de-a lungul unei perioade de timp relativ scurte, înfăţişarea României, prin victoria deplină şi definitivă a socialismului atît la oraşe cit şi la sate. Avind ca direcţii principale înfăptuirea industrializării socialiste, cooperativizarea agriculturii şi dezvoltarea acesteia pe baze moderne, asigurarea progresului continuu al invăţămintului, ştiinţei şi culturii, partidul a determinat adinei prefaceri în societatea noastră, a declanşat uriaşe forţe creatoare şi a asigurat ridicarea continuă a nivelului de trai material şi spiritual al întregului popor. O deosebită importanţă pentru ridicarea economică şi socială a ţării, alături de înfăptuirile anterioare, a avut-o îndeplinirea cu succes a prevederilor cincinalului 1966—1970, care a asigurat creşterea impetuoasă a forţelor de producţie, perfecţionarea relaţiilor sociale şi a întregii activităţi, ridicînd societatea noastră pe o treaptă superioară. Produsul social a sporit în perioada ultimului cincinal cu 51 la sută, iar venitul naţional cu 45 la sută. S-a modificat radical profilul întregii economii naţionale, caracterizat prin poziţia conducătoare a industriei, care produce în prezent peste 60 la sută din venitul naţional, faţă de 49 la sută în 1965 şi 30,8 la sută in 1938. Progresele considerabile realizate pe calea industrializării sunt grăitor ilustrate de faptul că producţia întregului an 1938 a fost obţinută în 1970 In numai 22 de zile, producţia realizată în cincinalul recent încheiat este aproape egală cu cea obţinută în 15 ani anterior. In agricultură, în condiţiile extinderii şi consolidării noilor relaţii de producţie, s-a dezvoltat puternic baza tehnico-materială a acesteia, s-a asigurat dotarea ei cu maşini, tractoare, îngrăşăminte chimice, cu cadre de specialitate. La sfîrşitul anului 1970 agricultura dispunea de peste 107 000 tractoare, 50 000 de combine cerealiere şi alte maşini agricole, suprafaţa arabilă fiind pe un tractor fizic de 91 hectare faţă de 121 de hectare în 1965. In pofida greutăţilor determinate de condiţiile climatice nefavorabile din ultimii ani, de inundaţiile din 1970, producţia agricolă globală a crescut în ultimul cincinal cu 24 la sută faţă de realizările perioadei 1961—1965. Eforturile ce se fac în continuare au drept obiectiv de a asigura până în 1975 mecanizarea completă a lucrărilor agricole, creşterea substanţială a gradului de chimizare a producţiei, realizarea sarcinilor stabilite prin programele naţionale privind lucrările de îmbunătăţiri funciare, extinderea suprafeţelor irigate şi dezvoltarea zootehniei. Tot ceea ce întreprind partidul şi statul, sensul întregului efort de dezvoltare a societăţii socialiste, are drept scop fundamental îmbunătăţirea vieţii oamenilor, asigurarea unui trai demn pentru toţi cetăţenii patriei noastre. O expresie elocventă a progreselor realizate în ridicarea nivelului de trai o constituie sporirea cu 27 la sută a fondului de consum pe un locuitor in cincinalul 1966—1970. în această perioadă au fost mărite salariile tuturor categoriilor de angajaţi, îndeosebi cele mici, concomitent cu sporirea numărului de persoane salariate. Salariul real a sporit cu 20 la sută; au crescut veniturile ţărănimii şi ale celorlalte categorii de oameni ai muncii de la sate; s-au îmbunătăţit în continuare condiţiile de locuit ale populaţiei, construindu-se la oraşe şi sate aproape 660 000 de locuinţe, ceea ce a permis ca peste 2 000 000 de persoane să se mute în case noi. Reflectînd orientarea constantă a partidului spre îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de trai ale oamenilor muncii, actualul plan cincinal prevede creşterea salariului real cu circa 20 la sută faţă de 1970, precum şi sporirea veniturilor ţărănimii. Recenta înotărire a Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român cu privire la unele măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale membrilor cooperativelor agricole de producţie constituie încă o dovadă a grijii deosebite pe care conducerea partidului o acordă vieţii oamenilor, îmbunătăţirii condiţiilor de trai ale ţărănimii noastre. In cadrul progresului general al întregii ţări, în aceşti ani deosebit de rodnici la care ne referim, şi judeţul Sibiu a cunoscut o dezvoltare rapidă, multilaterală şi armonioasă, atit pe plan economic cit şi socialcultural. La sfirşitul cincinalului recent încheiat, în ansamblul economiei naţionale judeţul nostru se situa la un înalt nivel de dezvoltare economică, ocupând locul 4 între judeţele ţării din punct de vedere al producţiei globale pe locuitor. Pe acelaşi loc se situează în ce priveşte numărul de salariaţi la o mie de locuitori şi pe locul doi din punct de vedere al numărului populaţiei ocupată în industrie. Pentru a marca şi mai bine locul pe care judeţul Sibiu îl ocupă pe verticala progresului trebuie să menţionăm că întreaga producţie industrială a anului 1938 se realizează astăzi doar în citeva zile, că la sfirşitul anului 1970 producţia globală industrială era dublă faţă de 1965 şi de aproape 4 ori mai mare faţă de 1960. Ritmul rapid al dezvoltării este una din caracteristicile pe care partidul a imprimat-o industrializării noastre socialiste. Numai în judeţul nostru, la cincinalul recent încheiat, au fost modernizate şi construite noi capacităţi la peste 105 obiective economice. Formarea şi perfecţionarea relaţiilor de producţie socialiste în agricultură — proces complex şi îndelungat iniţiat de plenara C.C. al partidului din 3—5 martie 1949, a însemnat o profundă revoluţie in viaţa satului. Ridicată la viaţă nouă, ţărănimea din judeţul Sibiu este conştientă nu numai de marele salt pe care l-a făcut, dar şi de importanţa hotărîtoare a aplicării noilor măsuri ale partidului de îmbunătăţire a organizării, planificării şi conducerii agriculturii. Complexitatea şi multilateralitate dezvoltării economice, a celorlalte sfere ale activităţii sociale, au determinat o dezvoltare corespunzătoare a Invăţămintului — principal factor cultură şi civilizaţie. In judeţul Sibiu funcţionează In acest an şcolar 234 grădiniţe, 217 şcoli generale, 14 licee de cultură generală şi 9 de specialitate, 16 şcoli profesionale, în care învaţă peste 105 mii de elevi, cu aproape 30 de mii mai mult ca in 1965. De curînd a fost reînnodată aici şi tradiţia universitară, cu perspective de dezvoltare dintre cele mai frumoase. Planul cincinal actual reprezintă un grandios program de lărgire şi perfecţionare a bazei tehnico-materiale. In acest context, Industria judeţului Sibiu, cu locul şi importanţa ei deosebită in cadrul economiei naţionale, va cunoaşte o puternică dezvoltare, intr-un ritm mediu anual de peste 10,8 la sută, ajungînd de la o producţie globală de 11,6 miliarde in 1970, la peste 18,2 miliarde lei in 1975. Pentru a asigura baza materială a producţiei viitoare la exigenţele calitative impuse de producţia modernă şi cerinţele beneficiarilor, programul de investiţii însumează peste 7,7 miliarde lei, cu aproape 3 miliarde mai mult decât în perioada cincinalului precedent. Va cunoaşte o Intensă dezvoltare platforma Industrială Copşa Mică, va fi concentrată şi dezvoltată activitatea de prelucrare la cald de pe lingă uzina .Independenţa" pentru nevoile tuturor unităţilor constructoare de maşini de pe raza judeţului, va fi construită şi utilată la un inalt grad de tehnicitate o secţie de aparatură hidropneumatică la uzina .Balanţa", vor fi modernizate Uzina mecanică Mirşa, ,Automecanica" Mediaş şi altele. Industria constructoare de maşini va ajunge la sfirşitul acestui cincinal să dea o producţie de peste 7,7 miliarde Iei, cu o pondere de peste 42 la sută in producţia industrială a judeţului, faţă de 28 la sută ci reprezenta in 1970. Din această producţie, 45,5 la sută se va realiza in municipiul Sibiu, iar 15,2 la sută în municipiul Mediaş. Mai menţionăm In Industria chimică — creşterea de trei ori a producţiei prin dezvoltarea, in două clape, a uzinei chimice .Carbosin“ Copşa Mică, creşterea cu peste 30 procente a producţiei de metale neferoase; de asemenea, o importantă dezvoltare va cunoaşte industria materialelor de construcţii, menită să satisfacă cerinţele crescinde determinate de programul amplu de investiţii productive, de locuinţe şi obiective social-culturale, să asigure cerinţele populaţiei. Industria bunurilor de consum va beneficia de peste 40,3 la sută din fondurile destinate dezvoltării industriei. In 1975, Industria uşoară din judeţul nostru va da o producţie globală anuală de aproape 5 miliarde lei. Din aceasta, aproape 1,5 miliarde Icu vor fi realizaţi in municipiul Sibiu, 1 miliard in municipiul Mediaş şi aproape jumătate în cele două centre puternice ale industriei uşoare sibiene — Cisnădie şi Agnita. In industria alimentară, la sfirşitul acestui cincinal producţia va creşte cu peste 27 procente faţă de 1970, pe baza reutilării şi modernizării fabricilor existente, aşa cum se va proceda şi in celelalte ramuri ale industriei. Acest cincinal va asigura o structură modernă industriei judeţului Sibiu in care industria constructoare de maşini va deţine ponderea cea mai importantă. In consfătuirile de lucru din ianuarie, organizate de Comitetul judeţean de partid in urma vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu, s-a stabilit un plan de măsuri pentru traducerea in viaţă a indicaţiilor secretarului general al partidului, s-au descoperit noi rezerve care au dus la o suplimentare a producţiei pe întregul cincinal cu 1,065 miliarde lei, în condiţiile unui volum suplimentar de investiţii de 179 milioane lei. Congresul al X-lea al partidului a subliniat rolul deosebit pe care progresul agriculturii îl deţine in procesul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Trăsătura definitorie a acestui progres o constituie modernizarea agriculturii, asigurarea mijloacelor materiale şi financiare necesare creşterii intr-un ritm rapid a producţiei agricole vegetale şi animaliere. In actualul cincinal, producţia globala agricolă din judeţul nostru urmează să crească într-un ritm mediu anual de peste 7 la sută. Cea mai substanţială creştere se va înregistra în zootehnie — 42,7 la sută. Pentru creşterea productivităţii muncii în zootehnie producţia animalieră va fi organizată, în principal, pe complexe şi ferme specializate. Este evident că pentru realizarea acestor obiective şi a altora se va lua un complex de măsuri, iar statul va sprijini sectorul cooperatist din agricultură prin credite pe termen lung. Eforturile pe linia dezvoltării şi modernizării agriculturii necesită nu numai mijloace materiale şi financiare, ci şi o largă şi hotărîtă participare a ţărănimii cooperatiste, a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, a mecanizatorilor, a tuturor muncitorilor de pe ogoarele judeţului. In cadrul programului naţional de Îmbunătăţiri funciare judeţul Sibiu va beneficia in acest cincinal de fondurile necesare regularizării Văii Hîrtibaciului, care va reda circuitului agricol zeci de mii de hectare şi va asigura o sporire a fertilităţii pămîntului prin irigaţii de care vor beneficia numeroase unităţi agricole. În continuare, vorbitorul a arătat că revoluţia şi construcţia socialistă a ridicat la creaţie istorică, activă, masele cele mai largi de oameni ai muncii. Sporirea rolului maselor în făurirea noii societăţi este indisolubil legată de activitatea politică, organizatorică şi ideologică a partidului comunist. Principala preocupare a partidului a fost aplicarea celor mai viabile şi eficiente forme şi metode de legătură cu masele, pentrua dinamizaşi fructifica cit mai plenar energia acestora. In cadrul activităţii partidului, un obiectiv central ii constituie continua perfecţionare a democraţiei socialiste. Măsurile adoptate după Conferinţa Naţională a partidului privind perfecţionarea planificării, organizării şi conducerii economiei naţionale, a muncii în agricultură, reorganizarea administrativ-teritorială a ţării, întărirea legalităţii socialiste, crearea Frontului Unităţii Socialiste ca organism politic larg reprezentativ, a consiliilor oamenilor muncii aparţinind naţionalităţilor conlocuitoare, instituţionalizarea unor forme de conducere şi muncă colectivă in producţie sunt completate cu noi măsuri de adincire a democraţiei socialiste. In acest context atît de bogat şi strălucitor se înscrie ca una din cele mai importante cuceriri — rezolvarea problemei naţionale, făurirea, pe această bază, a unităţii şi prieteniei frăţeşti de nezdruncinat dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare. Judeţul nostru oferă şi sub acest aspect, un exemplu şi o dovadă. Convieţuirea dintre români, germani şi maghiari, activitatea comună, frăţia in viaţă şi muncă, largile posibilităţi pe care le oferă era socialistă tuturor oamenilor de a se inşipi, de a beneficia in mod egal de toate realizările ne-au permis să ne realizăm întotdeauna cu cinste sarcinile trasate de partid, au permis ca satele şi oraşele judeţului Sibiu, uzinele şi fabricile, instituţiile de cultură să cunoască o amplă dezvoltare, cu repercusiuni dintre cele mai pozitive asupra tuturor laturilor vieţii sociale. Rezultatele obţinute in cadrul cincinalului trecut, cifrele depăşirilor, cele care indică mutaţii calitative ale efortului spre eficienţă in toate sectoarele creionează un tablou însufleţitor al înfăptuirilor cu care oamenii muncii din judeţul Sibiu îşi integrează eforturile în dinamica dezvoltării patriei Socialiste. In condiţiile societăţii socialiste conducerea ştiinţifică este inseparabil unită cu democraţia, aceasta exercitîndu-se in aşa fel încât masele să fie din ce in ce mai capabile de autoconducere. Apropierea conducerii de mase, posibilitatea ca acestea să decidă cit mai direct asupra propriilor probleme, este una din consecinţele majore rezultate din măsurile iniţiate de conducerea partidului in ultimii ani privind descentralizarea şi simplificarea aparatului de stat, întărirea autonomiei organelor locale, a operativităţii şi mobilităţii acestora, a creşterii continue a competenţelor lor. In strînsă unitate cu perfecţionarea mecanismului statal, a structurii şi funcţionării sale, partidul perfecţionează cadrul obştesc menit să asigure participarea oamenilor muncii la conducerea treburilor publice. Importantele măsuri care s-au luat după ultima plenară a C.C. al P.C.R. pe această linie, privind întărirea autonomiei sindicatelor, U.T.C.-ului, dezvoltarea democraţiei sindicale şi altele au tocmai rolul de a asigura dezvoltarea democraţiei în cadrul acestor organisme, participarea lor distinctă şi activă în sistemul democraţiei noastre socialiste. Vizitele de lucru pe care conducerea partidului, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, le face în întreprinderi, instituţii de stat şi de învăţămint, în oraşe şi sate, consfătuirile cu lucrătorii şi cadrele de conducere din diverse ramuri de activitate — sunt prilejuri de studiere amănunţită a realităţilor, de contacte nemijlocite cu oamenii muncii, de discutare directă cu aceştia a problemelor pe care le au de rezolvat. Pe această linie se înscrie şi vizita pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut-o în judeţul nostru la începutul acestui an. Cu acest prilej au fost dezvăluite noi rezerve de producţie, s-au găsit noi soluţii privind dezvoltarea judeţului Sibiu in anii viitori. In continuare, referindu-se la activitatea internaţională şi politica externă a partidului nostru, vorbitorul a subliniat că in întreaga sa activitate, Partidul Comunist Român porneşte de la convingerea că, indreptindu-şi eforturile spre dezvoltarea construcţiei socialiste in România, îşi îndeplineşte atît misiunea istorîcă încredinţată de poporul român, cit şi o îndatorire de seamă faţă de cauza socialismului şi păcii in lume. ’Acţionind in spiritul internaţionalismului proletar, partidul nostru a pus şi pune in centrul politicii externe întărirea continuă a prieteniei, alianţei şi colaborării multilaterale cu toate ţările socialiste, pe baza principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, ale egalităţii în drepturi, neamestecului in treburile interne, întrajutorării şi avantajului reciproc. In acelaşi timp, Partidul Comunist Român acţionează consecvent pentru dezvoltarea colaborării şi cooperării cu toate ţările lumii, pentru promovarea in relaţiile dintre state a principiilor Independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, pentru respectarea dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî singur şi de sine stătător destinele. Călăuzit de areastă politică, statul nostru socialist a militat şi militează neobosit pentru însănătoşirea climatului internaţional, soluţionarea pe cale paşnică a problemelor litigioase, pentru întărirea securităţii şi păcii în întreaga lume. Totodată, România socialistă dezvoltă necontenit legăturile de colaborare cu mişcările de eliberare naţională, cu organizaţiile democratice şi progresiste, cu popoarele care luptă împotriva colonialismului şi neocolonialismului. Datorită acestui fapt partidul şi patria noastră, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu se bucură astăzi de respectul şi admiraţia întregii lumi progresiste, iubitoare de pace şi bună înţelegere între popoare. In încheiere, tovarăşul Richard Winter a spus: La marea sărbătoare pe care o cinstim astăzi, comuniştii, toţi oamenii muncii români, germani, maghiarişi de alte naţionalităţi din judeţul Sibiu îşi exprimă adeziunea deplină şi ataşamentul fierbinte faţă de politica internă şi externă a partidului, unitatea lor de nezdruncinat in jurul partidului, al conducerii sale, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Animaţi de asemenea sentimente înălţătoare, ei îşi manifestă hotărîrea de a munci cu entuziasm şi dăruire pentru a înfăptui în mod exemplar hotărîrile Congresului a I X-lea al partidului privind dezvoltarea industriei, agriculturii, ştiinţei şi culturii, pentru prosperitatea şi fericirea României socialiste. TRĂIASCĂ A SI-A ANIVERSARE A PARTIDULUI COMUNIST ROMAN ! TRĂIASCĂ PARTIDUL COMUNIST ROMAN — CONDUCĂTORUL ÎNCERCAT Al POPORULUI NOSTRU PE DRUMUI SOCIALISMULUI! TRĂIASCĂ COMITETUL CENTRAI AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN,IN FRUNTE CU IUBITUL NOSTRU TOVARĂŞ ŞI CONDUCĂTOR, NICOLAE CEAUŞESCU . Spectacol omagial dedicat partidului La bogata agendă a manifestărilor cultural-artistice, prin care judeţul nostru omagiază evenimentul istoric al creării Partidului Comunist Român, s-a adăugat — prin spectacolul de ieri, prezentat la adunarea festivă — un emoţionant, omagiu, concentrînd valori afective deosebite, întrunind o participare numeroasă, acest spectacol omagial a reuşit să dea pregnanţă artistică sentimentelor noastre celor mai înalte — de dragoste fierbinte pentru patrie, de profund ataşament şi recu- noştinţă pentru istoria glorioasă a partidului. Toate elementele de tehnică spectaculară au concurat fericit la crearea unei stări sufletești unice, vibrîndă prin mesajul de adinc umanism care o străbate. Impresia rămîne de neșters, încrustată în suflete cu puterea marilor hotărîri, a celor mai generoase elanuri. Cîştigă astfel o aureolă unică, profund mişcătoare, hotărîrea de unitate şi faptă eroică pentru a duce spre noi şi măreţe înfăptuiri tradiţiile glorioase de luptă ale istoriei noastre naţionale. In susţinerea acestei idei...spectacolul omagial a dezvol- ■ tat o alertă scenică pe un libret conceput în ideea unui montaj literar evocator. Sunt reînviate, în succinte tablouri vivante, momente însemnate ale trecutului glorios, refăcînd o cronologie a eroismului legendar. Intr-o succesiune cinematografică, pe fundalul linei sobrietăţi ferme a memoriei, sunt evocate simbolic scene din timpul mişcării lui Tudor, al revoluţiei de la 1848, al Unirii din 1859, al războiului de independenţă de la 1877, al răscoalei din 1907. Sub viforul cutremurător al vremii, se naşte din adîncuri, nepotolită, setea de dreptate şi libertate, culminînd triumfal în actul decisiv, de fundamentală semnificaţie — cel al creării Partidului Comunist Român. Scena evocă apoi momente de grele încercări, punctate în tonurile grave ale naraţiunii muzicale, sintetizate în versuri cu o mare forţă evocatoare. Dar adevărul adevărat şi adevărul din suflete se împlinesc într-o luminoasă triumfare, într-un elogiu clocotitor, debordant, izbucnit în tonuri de grandoare imnică, de o neasemuită dăruire. Există un singur sentiment, o unică voinţă — exprimînd pe deplin vrerea poporului: partidul călăuzitor. Acest spectacol, construit alert şi cu o fină distingere a episoadelor confluente de regizorul Hanns Schuschnig pe un libret bine alcătuit de Aurel Călinescu şi Mircea Avram, a fost susţinut cu concursul entuziast al mai multor interpreţi şi formaţii — orchestrele simfonică şi de muzică populară „Cindrelul“ (aceasta din urmă dirijată de Andrei Săvescu) ale Filarmonicii de stat din Sibiu, formaţiile de dansuri populare U.P.A.S., din Slimnic (germane) şi ale Liceului „Octavian Goga“ din Sibiu (maghiare), corul „Gh. Dima", (dirijori: Sandu Iorgu şi Ion Arsin), actorii-recitatori Nicu Niculescu, Iriiia Babă, Ion Buleandră, Paul Mocanu, Mircea Bîrlea, Liliana Lupan, Ovidiu Stoichiţă, Sigrid Zacharias, Siegfried Siegmund, Marcel Mirea. Comentariul muzical a susţinut excelent şi prompt actul scenic (conducerea muzicală: Henry Selbing, ilustraţia muzicală: Toma Tohati). Un vioi joc de lumini a pus în valoare sugestivitatea decorului (scenografia: Febus Viorel Ştefănescu) — o compoziţie piramidală susţinînd o idee de elevaţie, aureolînd grandoarea însemnului simbolic al partidului — stema, _____|