Tribuna Sibiului, mai 1971 (Anul 4, nr. 991-1016)

1971-05-05 / nr. 994

Anul IV, or. 994 Tribuna Sibiului Padina 3 Adunarea festivă din Sibiu consacrată semicentenar­ului Partidului Comunist Român Expunerea tovarăşului Richard Winter (urmare din pag. 2) cratice, pentru înaltele idealuri ale socialismului, exercitînd, prin mem­brii săi, o influentă hotărîtoare în rindul muncitorimii, ţărănimii, in­telectualităţii, al tuturor celor ce muncesc. In anii ilegalităţii, înfruntind prigoana şi persecuţiile regimului burghezo-moşieresc, învingind mul­te dificultăţi, partidul comunist a înscris în istoria patriei vii pagini de eroism şi abnegaţie revoluţio­nară, organiziml şi conducînd un şir întreg de bătălii de clasă. L­a crearea Partidului Comunist Român, muncitorimea sibiană se afla angajată puternic în lupta pen­tru triumful ideilor marxist-leni­­niste. De altfel, la congresul de în­fiinţare a partidului au participat ca delegaţi şi reprezentanţi ai mun­citorimii din judeţul Sibiu, printre care Vricea Gheorghe şi Kausch Adolf. La un an după înfiinţarea P.C.R., în noaptea de 22 iulie 1922, s-a constituit primul Comitet judeţean Sibiu al P.C.R., care a desfăşurat o activitate susţinută de-a lungul ce­lor două decenii de luptă în ilega­litate. In perioada crizei economice din 1929—1933 comuniştii din Sibiu au organizat o serie de acţiuni re­vendicative, ca cele de la fabrica ,,Rieger“ sau greva muncitorilor cismari. In 1936 a avut Ioc o grevă generală a muncitorilor din Mediaş. In scopul intensificării luptei îm­potriva regimului de dictatură re­gală, instaurat în februarie 1938, împotriva restrîngerii libertăţilor democratice şi a prigoanei forţelor progresiste, în anul 1938 a avut loc în Sibiu Conferinţa regionala P.C.R. care a întrunit delegaţi din judeţele Braşov, Sibiu, Tirnava Mică, Tirnava Mare, Odorhei, Trei Scaune, Ciuc. La 1 septembrie 1940 au avut loc mari manifestaţii de stradă împotriva dictatului de la Viena. Prigoanei sălbatice din tim­pul dictaturii militaro-fasciste i-au căzut victime la Sibiu d­r. Adalbert Kornhauser, Ada Marinescu, soţii Lili şi Francisc Panett. In anii dictaturii militaro-fasciste, datorită condiţiilor extrem de grele, precum şi numeroaselor căderi, s-a ivit necesitatea reorganizării Comi­tetului judeţean Sibiu al P.C.R., care a avut loc in 1942. Au fost ani grei de luptă, când fiecare pas putea să însemne piei­­rea. Comuniştii n-au dat, însă, îna­poi. Ne bucură faptul că azi, în această sală, se află unii dintre mi­litanţii de frunte din acele vremuri, care continuă şi în prezent să-şi aducă o contribuţie activă la efor­tul creator al poporului nostru. Cu toţii îi înconjurăm cu dragoste şi prietenie, li felicităm din toată ini­ma la acest glorios jubileu, asigu­­rîndu-i de recunoştinţa şi respectul nostru. In lupta revoluţionară pe care o conducea Partidul Comunist Român erau angajaţi în aceeaşi măsură muncitori, ţărani, intelectuali ro­mâni, germani şi de alte naţiona­lităţi. Sub conducerea partidului şi-au desfăşurat activitatea şi unele organizaţii progresiste ca Frontul Plugarilor, Madosz-ul şi altele. Partidul a stimulat şi canalizat energiile revoluţionare ale maselor într-un şuvoi unic spre înfăptuirea marilor obiective pe care lupta şi viaţa le ridica pe calea progresului. Manifestîndu-se ca cel mai ferm şi mai activ apărător al intereselor vitale ale poporului, Partidul Co­munist Român s-a afirmat ca sin­gura forţă politică în stare să dea soluţii pozitive problemelor majore care se puneau pentru dezvoltarea istorică a României. In aprilie 1944 a format, împreună cu partidul so­cial-democrat, Frontul Unic Munci­toresc. Reunind forţe de orientări şi concepţii social-politice dintre cele mai diverse şi colaborînd cu grupări şi organizaţii democratice, cu unele partide burgheze, Partidul Comunist Român a organizat şi condus insurecţia armată de la 23 August 1944, deschizind astfel o nouă eră în istoria patriei — era socialismului victorios. Subliniind etapele luptei glorioase de după 23 August 1944, tovarăşul Richard Winter a arătat în conti­nuare că dezvoltarea procesului re­voluţionar a dus in mod necesar la cucerirea întregii puteri politice de către clasa muncitoare in alianţă cu ţărănimea şi cu celelalte cate­gorii de oameni ai muncii şi a asi­gurat condiţiile înfăptuirii obiecti­velor revoluţiei socialiste. In aceste condiţii, partidul comunist a deve­nit forţa politică conducătoare uni­că a întregii noastre societăţi. Astăzi, înconjurat şi urmat cu în­credere de către întregul popor, Partidul Comunist Român îşi sărbă­toreşte jubileul de 50 de ani mai unit şi mai puternic decit oricînd. In prezent, din rîndurile lui fac parte pesta 2 100 000 de membri, adică 15 sută din populaţia ma­joră a ţari, fapt ce dovedeşte in­fluenţa pe care o are în rindul maselor, precum şi conştiinţa politică ridicată a oamenilor muncii. Unitatea de voinţă şi acţiune a partidului asigură unitatea întregu­lui popor în munca şi lupta pentru făurirea societăţii nor­stre socialiste multilateral dezvoltate. Comuniştii, toţi oamenii muncii din­ judeţul Sibiu, asemeni întregului nostru popor, sunt pătrunşi şi ani­maţi de o vibrantă bucurie că in fruntea partidului nostru se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu , fiu credincios al poporului român, inimă din inima acestuia, bărbat de partid şi de stat inzestrat cu o uriaşă capacitate de muncă, recep­tivitate faţă de nou, faţă de propu­nerile maselor, de care este indi­solubil legat. Pentru fiecare dintre noi, secretarul general al partidului constituie un simbol luminos, un exemplu dintre cele mai strălucite şi mai mobilizatoare în lupta pen­tru cauza măreaţă a partidului, pentru construirea socialismului şi comunismului în patria noastră, pentru întărirea mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, dez­voltarea colaborării între popoare, apărarea şi întărirea păcii in lume. De la această sărbătorească tribună exprim sentimentele de profundă dragoste şi stimă, de nemărginită preţuire , pe care comuniştii, toţi oamenii muncii români, germani, maghiari şi de alte naţionalităţi din judeţul nostru le nutresc faţă de iubitul nostru tovarăş şi conducă­tor, Nicolae Ceauşescu. Referindu-se în continuare la or­ganizaţia noastră judeţeană de partid, tovarăşul Richard Winter a arătat că aceasta s-a întărit necon­tenit, atît din punct de vedere nu­meric, cit şi calitativ. Rîndurile ei numără in momentul de faţă peste 47 509 de membri de partid — cei mai înaintaţi muncitori­, ţărani, in­telectualii fără deosebire­­ de­ na­ţionalitate. Caracterizaţi printr-o înaltă conştiinţă partinică, patrio­tică, ei au adus şi aduc o însem­nată contribuţie la dezvoltarea eco­nomică şi social-culturală a jude­ţului, fiind mereu exemplu şi în­demn pentru toţi oamenii muncii în lupta pentru înfăptuirea politicii partidului, pentru edificarea socia­listă a patriei. La această mare sărbătoare, în numele Biroului Comitetului ju­­­d­ețean de partid, adresez cele mai călduroase mulțumiri şi feli­citări activului nostru de partid, tuturor comuniştilor şi oamenilor muncii din judeţ pentru hărnicia, avîntul şi dăruirea cu care înfăp­tuiesc înţeleaptă politică a partidu­lui, urîndu-le noi şi cât mai însem­nate succese in troducerea în viaţă a măreţelor sarcini şi obiective stabilite de cel de-al V-lea Congres al partidului. Vorbitorul a spus apoi că, funda­­m­entindu-şi politica în mod ştiin­ţific, pe baza aplicării creatoare a principiilor generale ale marxism­­leninism­ului la condiţiile concrete din ţara noastră, Partidul Comunist Român a asigurat înaintarea rapidă a întregii societăţi pe căile progre­sului şi civilizaţiei, sch­imbind din temelii, de-a lungul unei perioade de timp relativ scurte, înfăţişarea României, prin victoria deplină şi definitivă a socialismului atît la oraşe cit şi la sate. Avind ca direcţii principale în­făptuirea industrializării socialiste, cooperativizarea agriculturii şi dez­voltarea acesteia pe baze moderne, asigurarea progresului continuu al invăţămintului, ştiinţei şi culturii, partidul a determinat adinei prefa­ceri în societatea noastră, a de­clanşat uriaşe forţe creatoare şi a asigurat ridicarea continuă a nive­lului de trai material şi spiritual al întregului popor. O deosebită importanţă pentru ri­dicarea economică şi socială a ţării, alături de înfăptuirile anterioare, a avut-o îndeplinirea cu succes a prevederilor cincinalului 1966—1970, care a asigurat creşterea impetuoasă a forţelor de producţie, perfecţio­narea relaţiilor sociale şi a întregii activităţi, ridicînd societatea noas­tră pe o treaptă superioară. Produ­sul social a sporit în perioada ulti­mului cincinal cu 51 la sută, iar venitul naţional cu 45 la sută. S-a modificat radical profilul în­tregii economii naţionale, caracteri­zat prin poziţia conducătoare a in­dustriei, care produce în prezent peste 60 la su­tă din venitul na­ţional, faţă de 49 la sută în 1965 şi 30,8 la sută in 1938. Progresele con­siderabile realizate pe calea indus­trializării sunt grăitor ilustrate de faptul că producţia întregului an 1938 a fost obţinută în 1970 In nu­mai 22 de zile, producţia realizată în cincinalul recent încheiat este aproape egală cu cea obţinută în 15 ani anterior. In agricultură, în condiţiile extin­derii şi consolidării noilor relaţii de producţie, s-a dezvoltat puternic baza tehnico-materială a acesteia, s-a asigurat dotarea ei cu maşini, tractoare, îngrăşăminte chimice, cu cadre de specialitate. L­a sfîrşitul anu­lui 1970 agricultura dispunea de peste 107 000 tractoare, 50 000 de combine cerealiere şi alte maşini agricole, suprafaţa arabilă fiind pe un trac­tor fizic de 91 hectare faţă de 121 de hectare în 1965. In pofida greutăţilor determinate de condiţiile climatice nefavorabile din ultimii ani, de inundaţiile din 1970, producţia agricolă globală a crescut în ultimul cincinal cu 24 la sută faţă de realizările perioadei 1961—1965. Eforturile ce se fac în continuare au drept obiectiv de a asigura până în 1975 mecanizarea completă a lu­crărilor agricole, creşterea substan­ţială a gradului de chimizare a pro­ducţiei, realizarea sarcinilor stabi­lite prin programele naţionale pri­vind lucrările de îmbunătăţiri fun­ciare, extinderea suprafeţelor irigate şi dezvoltarea zootehniei. Tot ceea ce întreprind partidul şi statul, sensul întregului efort de dezvoltare a societăţii socialiste, are drept scop fundamental îmbunătă­ţirea vieţii oamenilor, asigurarea unui trai demn pentru toţi cetăţenii patriei noastre. O expresie eloc­ventă a progreselor realizate în ri­dicarea nivelului de trai o consti­tuie sporirea cu 27 la sută a fon­dului de consum pe un locuitor in cincinalul 1966—1970. în această perioadă au fost mă­rite salariile tuturor categoriilor de angajaţi, îndeosebi cele mici, conco­mitent cu sporirea numărului de persoane salariate. Salariul real a sporit cu 20 la sută; au crescut ve­niturile ţărănimii şi ale celorlalte categorii de oameni ai muncii de la sate; s-au îmbunătăţit în conti­nuare condiţiile de locuit ale popu­laţiei, construindu-se la oraşe şi sate aproape 660 000 de locuinţe, ceea ce a permis ca peste 2 000 000 de persoane să se mute în case noi. Reflectînd orientarea constantă a partidului spre îmbunătăţirea con­tinuă a condiţiilor de trai ale oa­menilor muncii, actualul plan cin­cinal prevede creşterea salariului real cu circa 20 la sută faţă de 1970, precum şi sporirea veniturilor ţărănimii. Recenta înotărire a Co­mitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân cu privire la unele măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale membrilor cooperativelor agri­cole de producţie constituie încă o dovadă a grijii deosebite pe care conducerea partidului o acordă vieţii oamenilor, îmbunătăţirii con­diţiilor de trai ale ţărănimii noastre. In cadrul progresului general al întregii ţări, în aceşti ani deosebit de rodnici la care ne referim, şi ju­deţul Sibiu a cunoscut o dezvoltare rapidă, multilaterală şi armonioasă, atit pe plan economic cit şi social­­cultural. La sfirşitul cincinalului recent încheiat, în ansamblul eco­nomiei naţionale judeţul nostru se situa la un înalt nivel de dezvol­tare economică, ocupând locul 4 între judeţele ţării din punct de ve­dere al producţiei globale pe locui­tor. Pe acelaşi loc se situează în ce priveşte numărul de salariaţi la o mie de locuitori şi pe locul doi din punct de vedere al numărului populaţiei ocupată în industrie. Pentru a marca şi mai bine locul pe care judeţul Sibiu îl ocupă pe verticala progresului trebuie să menţionăm că întreaga producţie industrială a anului 1938 se reali­zează astăzi doar în citeva zile, că la sfirşitul anului 1970 producţia globală industrială era dublă faţă de 1965 şi de aproape 4 ori mai mare faţă de 1960. Ritmul rapid al dezvoltării este una din caracteris­ticile pe care partidul a imprimat-o industrializării noastre socialiste. Numai în judeţul nostru, la cinci­nalul recent încheiat, au fost mo­dernizate şi construite noi capaci­tăţi la peste 105 obiective economice. Formarea şi perfecţionarea relaţii­lor de producţie socialiste în agri­cultură — proces complex şi înde­lungat iniţiat de plenara C.C. al partidului din 3—5 martie 1949, a însemnat o profundă revoluţie in viaţa satului. Ridicată la viaţă nouă, ţărănimea din judeţul Sibiu este con­ştientă nu numai de marele salt pe care l-a făcut, dar şi de importanţa hotărîtoare a aplicării noilor măsuri ale partidului de îmbunătăţire a or­ganizării, planificării şi conducerii agriculturii. Complexitatea şi multilateralitate dezvoltării economice, a celorlalte sfere ale activităţii sociale, au deter­minat o dezvoltare corespunzătoare a Invăţămintului — principal factor cultură şi civilizaţie. In judeţul Sibiu funcţionează In acest an şcolar 234 grădiniţe, 217 şcoli generale, 14 licee de cultură generală şi 9 de specialitate, 16 şcoli profesionale, în care învaţă peste 105 mii de elevi, cu aproape 30 de mii mai mult ca in 1965. De curînd a fost reînnodată aici şi tradiţia universitară, cu per­spective de dezvoltare dintre cele mai frumoase. Planul cincinal actual reprezintă un grandios program de lărgire şi perfecţionare a bazei tehnico-mate­­riale. In acest context, Industria ju­deţului Sibiu, cu locul şi importanţa ei deosebită in cadrul economiei na­ţionale, va cunoaşte o puternică dez­voltare, intr-un ritm mediu anual de peste 10,8 la sută, ajungînd de la o producţie globală de 11,6 miliarde in 1970, la peste 18,2 miliarde lei in 1975. Pentru a asigura baza materială a producţiei viitoare la exigenţele ca­litative impuse de producţia mo­dernă şi cerinţele beneficiarilor, pro­gramul de investiţii însumează peste 7,7 miliarde lei, cu aproape 3 mi­liarde mai mult decât în perioada cincinalului precedent. Va cunoaşte o Intensă dezvoltare platforma Industrială Copşa Mică, va fi concentrată şi dezvoltată activita­tea de prelucrare la cald de pe lingă uzina .Independenţa" pentru nevoile tuturor unităţilor constructoare de maşini de pe raza judeţului, va fi construită şi utilată la un inalt grad de tehnicitate o secţie de aparatură hidropneumatică la uzina .Balanţa", vor fi modernizate Uzina mecanică Mirşa, ,Automecanica" Mediaş şi altele. Industria constructoare de maşini va ajunge la sfirşitul acestui cinci­nal să dea o producţie de peste 7,7 miliarde Iei, cu o pondere de peste 42 la sută in producţia industrială a judeţului, faţă de 28 la sută ci­ re­prezenta in 1970. Din această pro­ducţie, 45,5 la sută se va realiza in municipiul Sibiu, iar 15,2 la sută în municipiul Mediaş. Mai menţionăm In Industria chi­mică —­ creşterea de trei ori a pro­ducţiei prin dezvoltarea, in două clape, a uzinei chimice .Carbosin“ Copşa Mică, creşterea cu peste 30 procente a producţiei de metale ne­feroase; de asemenea, o importantă dezvoltare va cunoaşte industria ma­terialelor de construcţii, menită să satisfacă cerinţele crescinde determi­nate de programul amplu de inves­tiţii productive, de locuinţe şi obiec­tive social-culturale, să asigure ce­rinţele populaţiei. Industria bunurilor de consum va beneficia de peste 40,3 la sută din fondurile destinate dezvoltării indus­triei. In 1975, Industria uşoară din judeţul nostru va da o producţie globală anuală de aproape 5 miliarde lei. Din aceasta, aproape 1,5 miliarde Icu vor fi realizaţi in municipiul Si­biu, 1 miliard in municipiul Mediaş şi aproape jumătate în cele două centre puternice ale industriei uşoare sibiene — Cisnădie şi Agnita. In industria alimentară, la sfirşitul acestui cincinal producţia va creşte cu peste 27 procente faţă de 1970, pe baza reutilării şi modernizării fa­bricilor existente, aşa cum se va proceda şi in celelalte ramuri ale industriei. Acest cincinal va asigura o struc­tură modernă industriei judeţului Si­biu in care industria constructoare de maşini va deţine ponderea cea mai importantă. In consfătuirile de lucru din ia­nuarie, organizate de Comitetul ju­deţean de partid in urma vizitei to­varăşului Nicolae Ceauşescu, s-a sta­bilit un plan de măsuri pentru tra­ducerea in viaţă a indicaţiilor secre­tarului general al partidului, s-au descoperit noi rezerve care au dus la o suplimentare a producţiei pe în­tregul cincinal cu 1,065 miliarde lei, în condiţiile unui volum suplimen­tar de investiţii de 179 milioane lei. Congresul al X-lea al partidului a subliniat rolul deosebit pe care pro­gresul agriculturii îl deţine in pro­cesul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Trăsătura de­finitorie a acestui progres o consti­tuie modernizarea agriculturii, asi­gurarea mijloacelor materiale şi fi­nanciare necesare creşterii intr-un ritm rapid a producţiei agricole ve­getale şi animaliere. In actualul cincinal, producţia glo­­bala agricolă din judeţul nostru ur­mează să crească într-un ritm mediu anual de peste 7 la sută. Cea mai substanţială creştere se va înregistra în zootehnie — 42,7 la sută. Pentru creşterea productivităţii muncii în zootehnie producţia ani­malieră va fi organizată, în princi­pal, pe complexe şi ferme specia­lizate. Este evident că pentru realizarea acestor obiective şi a altora se va lua un complex de măsuri, iar sta­tul va sprijini sectorul cooperatist din agricultură prin credite pe ter­men lung. Eforturile pe linia dezvoltării şi modernizării agriculturii necesită nu numai mijloace materiale şi finan­ciare, ci şi o largă şi hotărîtă parti­cipare a ţărănimii cooperatiste, a lu­crătorilor din întreprinderile agricole de stat, a mecanizatorilor, a tuturor muncitorilor de pe ogoarele jude­ţului. In cadrul programului naţional de Îmbunătăţiri funciare judeţul Sibiu va beneficia in acest cincinal de fondurile necesare regularizării Văii Hîrtibaciului, care va reda circuitu­lui agricol zeci de mii de hectare şi va asigura o sporire a fertilităţii pă­­mîntului prin irigaţii de care vor beneficia numeroase unităţi agricole. În continuare, vorbitorul a arătat că revoluţia şi construcţia socialistă a ridicat la creaţie istorică, activă, masele cele mai largi de oameni ai muncii. Sporirea rolului maselor în făurirea noii societăţi este indisolu­bil legată de activitatea politică, or­ganizatorică şi ideologică a partidu­lui comunist. Principala preocupare a partidului a fost aplicarea celor mai viabile şi eficiente forme şi me­tode de legătură cu masele, pentru­­a dinamiza­­şi fructifica cit mai ple­nar energia acestora. In cadrul activităţii partidului, un obiectiv central ii constituie conti­nua perfecţionare a democraţiei so­cialiste. Măsurile adoptate după Con­ferinţa Naţională a partidului pri­vind perfecţionarea planificării, or­ganizării şi conducerii economiei na­ţionale, a muncii în agricultură, re­organizarea administrativ-teritorială a ţării, întărirea legalităţii socialiste, crearea Frontului Unităţii Socialiste ca organism politic larg reprezenta­tiv, a consiliilor oamenilor muncii aparţinind naţionalităţilor conlocui­toare, instituţionalizarea unor forme de conducere şi muncă colectivă in producţie sunt completate cu noi mă­suri de adincire a democraţiei so­cialiste. In acest context atît de bogat şi strălucitor se înscrie ca una din cele mai importante cuceriri — rezolva­rea problemei naţionale, făurirea, pe această bază, a unităţii şi prieteniei frăţeşti de nezdruncinat dintre po­porul român şi naţionalităţile con­locuitoare. Judeţul nostru oferă şi sub acest aspect, un exemplu şi o dovadă. Convieţuirea dintre români, germani şi maghiari, activitatea comună, fră­ţia in viaţă şi muncă, largile posi­bilităţi pe care le oferă era socia­listă tuturor oamenilor de a se in­şi­pi, de a beneficia in mod egal de toate realizările ne-au permis să ne realizăm întotdeauna cu cinste sar­cinile trasate de partid, au permis ca satele şi oraşele judeţului Sibiu, uzinele şi fabricile, instituţiile de cultură să cunoască o amplă dez­­voltare, cu repercusiuni dintre cele mai pozitive asupra tuturor laturilor vieţii sociale. Rezultatele obţinute in cadrul cincinalului trecut, cifrele de­păşirilor, cele care indică mutaţii calitative ale efortului spre eficienţă in toate sectoarele creionează un tablou însufleţitor al înfăptuirilor cu care oamenii muncii din judeţul Si­biu îşi integrează eforturile în dina­mica dezvoltării patriei Socialiste. In condiţiile societăţii socialiste conducerea ştiinţifică este insepara­bil unită cu democraţia, aceasta exercitîndu-se in aşa fel încât ma­sele să fie din ce in ce mai capa­bile de autoconducere. Apropierea conducerii de mase, posibilitatea ca acestea să decidă cit mai direct asupra propriilor pro­bleme, este una din consecinţele majore rezultate din măsurile ini­­ţiate de conducerea partidului in ultimii ani privind descentralizarea şi simplificarea aparatului de stat, întărirea autonomiei organelor lo­cale, a operativităţii şi mobilităţii acestora, a creşterii continue a com­petenţelor lor. In strînsă unitate cu perfecţiona­rea mecanismului statal, a structurii şi funcţionării sale, partidul perfec­ţionează cadrul obştesc menit să asigure participarea oamenilor mun­cii la conducerea treburilor publice. Importantele măsuri care s-au luat după ultima plenară a C.C. al P.C.R. pe această linie, privind întărirea autonomiei sindicatelor, U.T.C.-ului, dezvoltarea democraţiei sindicale şi altele au tocmai rolul de a asigura dezvoltarea democraţiei în cadrul acestor organisme, participarea lor distinctă şi activă în sistemul demo­craţiei noastre socialiste. Vizitele de lucru pe care condu­cerea partidului, în frunte cu tova­răşul Nicolae Ceauşescu, le face în întreprinderi, instituţii de stat şi de învăţămint, în oraşe şi sate, consfă­tuirile cu lucrătorii şi cadrele de conducere din diverse ramuri de ac­tivitate — sunt prilejuri de studiere amănunţită a realităţilor, de con­tacte nemijlocite cu oamenii muncii, de discutare directă cu aceştia a problemelor pe care le au de rezol­vat. Pe această linie se înscrie şi vizita pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut-o în judeţul nos­tru la începutul acestui an. Cu acest prilej au fost dezvăluite noi rezerve de producţie, s-au găsit noi soluţii privind dezvoltarea judeţului Sibiu in anii viitori. In continuare, referindu-se la acti­vitatea internaţională şi politica ex­ternă a partidului nostru, vorbitorul a subliniat că in întreaga sa activi­tate, Partidul Comunist Român por­neşte de la convingerea că, indrep­­tindu-şi eforturile spre dezvoltarea construcţiei socialiste in România, îşi îndeplineşte atît misiunea istorîcă încredinţată de poporul român, cit şi o îndatorire de seamă faţă de cauza socialismului şi păcii in lume. ’Acţionind in spiritul internaţionalis­mului proletar, partidul nostru a pus şi pune in centrul politicii externe întărirea continuă a prieteniei, alian­ţei şi colaborării multilaterale cu toate ţările socialiste, pe baza prin­cipiilor independenţei şi suverani­tăţii naţionale, ale egalităţii în drep­turi, neamestecului in treburile in­terne, întrajutorării şi avantajului reciproc. In acelaşi timp, Partidul Comunist Român acţionează consec­vent pentru dezvoltarea colaborării şi cooperării cu toate ţările lumii, pentru promovarea in relaţiile din­tre state a principiilor Independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în trebu­rile interne, avantajului reciproc, pentru respectarea dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî singur şi de sine stătător destinele. Călăuzit de areastă politică, statul nostru socialist a militat şi militează neobosit pentru însănătoşirea clima­tului inter­naţional, soluţionarea pe cale paşnică a problemelor litigioase, pentru întărirea securităţii şi păcii în întreaga lume. Totodată, România socialistă dezvoltă necontenit legă­­turile de colaborare cu mişcările de eliberare naţională, cu organizaţiile democratice şi progresiste, cu popoa­rele care luptă împotriva colonialis­mului şi neocolonialismului. Datorită acestui fapt partidul şi patria noas­tră, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu se bucură astăzi de res­pectul şi admiraţia întregii lumi pro­gresiste, iubitoare de pace şi bună înţelegere între popoare. In încheiere, tovarăşul Richard Winter a spus: La marea sărbătoare pe care o cinstim astăzi, comuniştii, toţi oamenii muncii români, germani, maghiari­­şi de alte naţionalităţi din judeţul Sibiu îşi exprimă adeziunea deplină şi ataşamentul fierbinte faţă de politica internă şi externă a parti­dului, unitatea lor de nezdruncinat in jurul partidului, al conducerii sale, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Animaţi de­ asemenea sentimente înălţătoare, ei îşi mani­festă hotărîrea de a munci cu entu­ziasm şi dăruire pentru a înfăptui în mod exemplar hotărîrile Congresului a I X-lea al partidului privind dezvol­tarea industriei, agriculturii, ştiinţei şi culturii, pentru prosperitatea şi fericirea României socialiste. TRĂIASCĂ A SI-A ANIVERSARE A PARTIDULUI COMUNIST RO­MAN ! TRĂIASCĂ PARTIDUL COMUNIST ROMAN — CONDUCĂTORUL ÎN­CERCAT Al­ POPORULUI NOSTRU PE DRUMUI SOCIALISMULUI! TRĂIASCĂ COMITETUL CEN­TRAI AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN,­IN FRUNTE CU IUBITUL NOSTRU TOVARĂŞ ŞI CONDUCĂ­TOR, NICOLAE CEAUŞESCU . Spectacol omagial dedicat partidului La bogata agendă a mani­festărilor cultural-artistice, prin care judeţul n­ostru oma­giază evenimentul istoric al creării Partidului Comunist Român, s-a adăugat — prin spectacolul de ieri, prezentat la adunarea festivă — un e­­moţionant, omagiu, concen­­trînd valori afective deosebite, întrunind o participare nume­roasă, acest spectacol omagial a reuşit să dea pregnanţă ar­tistică sentimentelor noastre celor mai înalte — de dra­goste fierbinte pentru patrie, de profund ataşament şi recu-­­ noştinţă pentru istoria glo­rioasă a partidului. Toate ele­mentele de tehnică spectacu­lară au­ concurat fericit la crearea unei stări sufletești unice, vibrîndă prin mesajul de adinc umanism care o străbate. Impresia rămîne de neșters, încrustată în suflete cu puterea marilor hotărîri, a celor mai generoase elanuri. Cîştigă astfel o aureolă unică, profund mişcătoare, hotărîrea de unitate şi faptă eroică pentru a duce spre noi şi mă­reţe înfăptuiri tradiţiile glo­rioase de luptă ale istoriei noastre naţionale. In susţinerea acestei idei...­­spectacolul omagial a dezvol- ■ tat o alertă scenică pe un li­bret conceput în ideea unui montaj literar evocator. Sunt reînviate, în succinte tablouri vivante, momente însemnate ale trecutului glorios, refăcînd o cronologie a eroismului le­gendar. Intr-o succesiune ci­nematografică, pe fundalul li­nei sobrietăţi ferme a memo­riei, sunt evocate simbolic scene din timpul mişcării lui Tudor, al revoluţiei de la 1848, al Unirii din 1859, al războiului de independenţă de la 1877, al răscoalei din 1907. Sub viforul cutremurător al vremii, se naşte din adîncuri, nepotolită, setea de dreptate şi libertate, culminînd trium­fal în actul decisiv, de fun­damentală semnificaţie — cel al creării Partidului Comunist Român. Scena evocă apoi momente de grele încercări, punctate în tonurile grave ale naraţiunii muzicale, sintetiza­te în versuri cu o mare forţă evocatoare. Dar adevărul­ ade­vărat şi adevărul din suflete se împlinesc într-o luminoasă triumfare, într-un elogiu clo­cotitor, debordant, izbucnit în tonuri de grandoare imnică, de o neasemuită dăruire. Există un singur sentiment, o unică voinţă — exprimînd pe deplin vrerea poporului: partidul călăuzitor. Acest spectacol, construit alert şi cu o fină distingere a episoadelor confluente de re­gizorul Hanns Schuschnig pe un libret bine alcătuit de Aurel Călinescu şi Mircea Avram, a fost susţinut cu concursul entuziast al mai multor interpreţi şi formaţii — orchestrele simfonică şi de muzică populară „Cindrelul“ (aceasta din urmă dirijată de Andrei Săvescu) ale Filarmo­nicii de stat din Sibiu, for­maţiile de dansuri populare U.P.A.S., din Slimnic (germa­ne) şi ale Liceului „Octavian Goga“ din Sibiu (maghiare), corul „Gh. Dima", (dirijori: Sandu Iorgu şi Ion Arsin), ac­­torii-recitatori Nicu Niculescu, Iriiia Babă, Ion Buleandră, Paul Mocanu, Mircea Bîrlea, Liliana Lupan, Ovidiu Stoichi­­ţă, Sigrid Zacharias, Siegfried Siegmund, Marcel Mirea. Co­mentariul muzical a susţinut excelent şi prompt actul sce­nic (conducerea muzicală: Henry Selbing, ilustraţia mu­zicală: Tom­a Tohati). Un vioi joc de lumini a pus în valoare sugestivitatea decorului (sce­nografia: Febus Viorel Ştefă­­nescu) — o compoziţie pira­midală susţinînd o idee de e­­levaţie, aureolînd grandoarea însemnului simbolic al parti­dului — stema, _____|

Next