Tribuna Sibiului, mai 1971 (Anul 4, nr. 991-1016)

1971-05-08 / nr. 997

I * (Continuare în pag. a IV-a) A 50-A ANIVERSARE A PARTIDULUI COMUNIST RUHAN EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Programul construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate (Urmare din pag. a II-a) Dragi tovarăşi, Intrăm în a doua jumătate de secol de exis­tenţă a partidului nostru, în condiţiile mun­cii intense, pătrunse de un puternic avînt pa­triotic, a întregului popor pentru înălţarea tot mai sus a luminosului edificiu al socialismului pe pămîntul României. Oamenii muncii acţio­nează însufleţiţi de perspectivele deschise de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român care a elaborat programul dezvoltă­rii ţării în perioada 1971—1975, precum şi li­niile directoare pînă în anul 1980. O vie ex­presie a hotărîrii cu care cei ce muncesc au trecut la realizarea acestui program o consti­tuie rezultatele obţinute în primele patru luni ale anului. Planul producţiei industriale a fost nu numai îndeplinit, ci şi depăşit, realizîndu­­se un ritm de dezvoltare de 11,7 la sută faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Aceste rezultate reprezintă o nouă confirma­re a realismului sarcinilor şi obiectivelor pe care ni le-am propus, a capacităţii poporului nostru de a asigura înfăptuirea în bune con­diţii a noului plan cincinal, a programului sta­bilit de Congresul al X-lea. (Aplauze puter­nice). Noua etapă istorică de dezvoltare a societă­ţii noastre, care va cuprinde, probabil, cîteva cincinale, este etapa făuririi societăţii socia­liste multilateral dezvoltate. Esenţa acestei e­­tape rezidă în construirea unei economii a­­vansate, înzestrate cu o industrie modernă şi o agricultură intensivă de înalt randament; desfăşurarea pe un front larg a activităţii şti­inţifice, a instrucţiei publice şi a eforturilor pentru ridicarea nivelului cultural al mase­lor ; creşterea continuă a bunăstării materiale şi spirituale a oamenilor muncii de la oraşe şi sate ; înfăptuirea repartiţiei bunurilor pro­duse de societate în spiritul dreptăţii şi echi­tăţii socialiste ; perfecţionarea relaţiilor de producţie, a organizării societăţii; realizarea cadrului organizatoric care să permită parti­ciparea largă a maselor populare, a fiecărui cetăţean la viaţa publică, la rezolvarea trebu­rilor obşteşti , lărgirea libertăţilor publice, dezvoltarea democraţiei socialiste. înfăptuirea acestui program va ridica România pe noi culmi de civilizaţie şi prosperitate, va crea condiţii pentru trecerea treptată a patriei noastre spre comunism. Plenara Comitetului Central care şi-a în­cheiat ieri lucrările a aprobat proiectul pla­nului pe anii 1971-1975, apreciind că preve­derile sale corespund obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea şi că realizarea lor va a­­vea un rol hotărîtor pe drumul făuririi socie­tăţii socialiste multilateral dezvoltate. Plena­ra a dat o apreciere pozitivă muncii desfăşu­rate de organele de partid şi de stat, de cen­trale şi întreprinderi pentru fundamentarea prevederilor planului, dezbaterii temeinice, e­­ficiente a acestor prevederi în unităţile eco­nomice şi ştiinţifice, la judeţe şi ministere. Participarea nemijlocită a maselor de oameni ai muncii la elaborarea şi definitivarea planu­lui a contribuit în măsură însemnată la gă­sirea unor noi căi pentru punerea mai bună în valoare a rezervelor economiei naţionale. , Faţă de Directivele Congresului al X-lea, pla­nul cincinal prezintă îmbunătăţiri importante la toţi indicatorii principali. INDICATORII PRINCIPALI AI PLANULUI CINCINAL 1970—1975 DINAMICA IN 0/° Corespunzător prevederilor cincinalului, pe baza ritmului prevăzut — de circa 12 la sută anual — industria îşi va întări poziţia con­ducătoare în economie, participînd cu aproape 65 la sută la formarea venitului naţional. Ce­ea ce caracterizează în mod deosebit noul cin­cinal este orientarea hotărîtă a eforturilor spre dezvoltarea rapidă a rangurilor industri­ale moderne, spre realizarea de produse cu parametri calitativi ridicaţi, de valoare eco­nomică superioară. Sarcini deosebite revin, în această direcţie, construcţiilor de maşini. Puternica dezvoltare a acestei ramuri — prevăzute să-şi sporească producţia în cincinal de peste 2 ori — se va realiza în special pe baza creşterii susţinute a industriei electrotehnice şi electronice, a me­canicii fine, a producţiei de nave, maşini-unel­­te, utilaje tehnologice. Electronica şi mecani­ca fină îşi vor spori producţia de 3,4 ori. A­­ceastă dezvoltare va permite industriei con­structoare de maşini să-şi îndeplinească, în condiţii tot mai bune, rolul pe care-l are în înzestrarea superioară a tuturor ramurilor producţiei materiale, în accelerarea progresu­lui tehnic al întregii economii naţionale. Se va asigura, de asemenea, creşterea şi modernizarea în continuare a me­talurgiei. In 1975, vom realiza 9,7 milioane tone de oţel ; va spori producţia la laminate, se va extinde fabricaţia de metale neferoase. Un accent deosebit se va pune pe dezvolta­rea producţiei de oţeluri aliate, care va depă­şi 1 milion tone la sfîrşitul cincinalului. Industria chimică se situează, în continua­re, printre sectoarele cu cele mai înalte rit­muri de creştere, producţia ei mărindu-se în cincinal de 2,3 ori. In mod special se va extin­de industria petrochimică, a firelor şi fibre­lor sintetice, maselor plastice, caracterizate printr-o înaltă eficienţă economică. Se va dezvolta puternic industria materia­lelor de construcţii. Producţia de ciment se va dubla, ajungînd în 1975 la 16,5 milioane tone. Se prevăd măsuri pentru introducerea în fa­bricaţie a unor materiale noi de construcţii. Vor fi mai larg puse în valoare posibilităţile existente în acest domeniu pe plan local. In definitivarea proiectului planului cinci­nal s-a urmărit dezvoltarea mai susţinută a producţiei bunurilor de consum, a industriei alimentare şi a industriei, uşoare. Se prevede îmbogăţirea sortimentelor de mărfuri pentru a satisface mai bine gustul şi preferinţele con­sumatorilor. Vor fi mai bine puse în valoare posibilităţile largi de creştere a producţiei bu­nurilor de consum în cadrul industriei locale şi cooperaţiei meşteşugăreşti, precum şi prin extinderea muncii la domiciliu. Un rol hotărîtor în dezvoltarea industriei îl are lărgirea bazei energetice şi de materii pri­me. Sporirea rapidă a cerinţelor economiei im­pune să examinăm posibilitatea folosirii mai intense a resurselor proprii de materii prime şi combustibil, să găsim soluţii pentru spori­rea potenţialului nostru în acest domeniu. Deosebit de important pentru progresul ra­pid al industriei noastre este dezvoltarea spe­cializării şi cooperării. Vor trebui întocmite programe concrete de profilare raţională a unităţilor, de extindere a legăturilor de co­operare, în vederea utilizării intensive a ca­pacităţilor de producţie. Se impune, de ase­menea, o preocupare sporită pentru îmbunătă­ţirea aprovizionării tehnico-materiale ; trebuie­­ să se asigure ritmicitatea livrărilor de mate­rii prime şi materiale, îndeplinirea riguroasă de către toate întreprinderile a obligaţiilor a­­sumate prin contract. Ridicarea calităţii produselor trebuie să se afle în centrul atenţiei organelor şi unităţilor economice, a tuturor oam­enilor muncii. In a­­cest sens o mare însemnătate are accelerarea ritmului de asimilare a produselor noi, mo­dernizarea celor existente. Problemele automatizării trebuie să consti­tuie preocupări de prim-ordin ale tuturor u­­nităţilor. Este necesar să se înfiinţeze în scurt timp un institut central de conducere şi automa­tizare, care să întocmească studii şi proiecte de perfecţionare, pe baze ştiinţifice, a activi­tăţii întreprinderilor, să elaboreze soluţii pen­tru automatizarea producţiei în diferite ra­muri. In actualul cincinal se prevede creşterea producţiei agricole globale cu 49 la sută faţă de media anuală a perioadei 1966—1970. Aşa cum s-a subliniat şi în plenară, agricultu­ra noastră dispune încă de rezerve foarte mari şi va trebui să luăm măsurile necesare pentru a le pune în valoare. Investiţiile pre­văzute pentru agricultură însumează circa 80 miliarde lei. Un obiectiv important îl consti­tuie sporirea şi modernizarea parcului de tractoare şi maşini, rezolvarea problemei me­canizării complexe a lucrărilor agricole. De asemenea, agricultura va primi în cincinal de 2,8 ori mai multe îngrăşăminte chimice în substanţă activă decît în perioada 1966—1970, precum şi cantităţi sporite de insecto-fungi­­cide. O sarcină importantă este realizarea pro­gramului naţional de dezvoltare a zootehniei şi creştere a producţiei animaliere. In acest scop este necesar să se ia măsuri pentru gos­podărirea raţională a bazei furajere, pentru îmbunătăţirea şi folosirea mai intensă a pă­şunilor. S-au stabilit, de asemenea, programe de măsuri pentru dezvoltarea producţiei de legume şi fructe în vederea aprovizionării mai bune a populaţiei. Actualul cincinal va fi o etapă esenţială în înfăptuirea programului na­ţional de îmbunătăţiri funciare. Se va asigura în 1975 o suprafaţă irigată de peste 2 milioa­ne hectare. îndeplinirea integrală a acestei sarcini şi asigurarea exploatării eficiente a sistemelor de irigaţii este un factor hotărîtor al creşterii producţiei agricole. Se impune, de asemenea, să fie mai larg sprijinite gospodăriile individuale din zonele de deal şi munte care dispun de importante posibilităţi de creştere a producţiei, îndeosebi in zootehnie. In pas cu evoluţia generală a economiei na­ţionale, traficul de mărfuri va spori în cinci­nal de circa 2 ori. O dată cu extinderea și modernizarea în continuare a transporturilor feroviare, se va pune un accent mai mare pe dezvoltarea transporturilor auto, precum și a transportului pe Dunăre. In această perioadă va trebui să se asigure utilizarea la un nivel superior, într-un mod tot mai raţional, a muncii sociale. Numărul de salariaţi va creşte în acest cincinal cu pes­te 1 milion persoane faţă de 400—500 mii cît se stabilise în Directivele Congresului al X-lea. Ponderea forţei de muncă din indus­trie şi din celelalte ramuri neagricole va a­­junge la aproape 60 la sută din totalul popu­laţiei ocupate. Se prevede ca productivitatea muncii să crească cu 42 la sută în industrie, cu 35 la sută în construcţii-montaj, cu 33 la sută în transporturile feroviare. Considerăm însă că aceste prevederi nu corespund pe de­plin posibilităţilor existente, necesităţilor dez­voltării rapide a economiei naţionale, cerin­ţelor ridicării nivelului de trai al poporului, şi de aceea trebuie depuse eforturi pentru de­păşirea lor. In ce priveşte cheltuielile materiale, ponde­rea acestora în produsul social urmează să scadă de la 59,2 la sută în 1970, la 54,4 la su­­­tă în anul 1975. Deşi s-au adus în această di­recţie unele îmbunătăţiri esenţiale prevederilor iniţiale, vor trebui luate noi măsuri pentru micşorarea continuă a cheltuielilor materiale de producţie care în economia noastră conti­nuă încă să fie mari. Aceasta este o cale prin­cipală de creştere a venitului naţional şi, implicit, de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale maselor. Volumul comerţului exterior urmează să crească în perioada 1971—1975 cu peste 70 la sută faţă de cincinalul trecut. Una din cele mai importante sarcini este creşterea eficienţei economice a exporturilor, îmbunătăţirea struc­turii acestora, reducerea cheltuielilor de pro­ducţie ale mărfurilor exportate, valorificarea a­­cestora la preţuri avantajoase pe piaţa exter­nă. Se impune, de asemenea, reducerea impor­turilor prin folosirea în măsură sporită a po­sibilităţilor interne de aprovizionare cu mate­rii ,prime, maşini-imerte şi instalaţii. In a­­celaşi timp vor trebui extinse acţiunile de co­operare industrială cu alte ţări — formă supe­rioară a relaţiilor economice care stimulează schimburile şi sporeşte eficienţa lor. România va dezvolta în continuare largi raporturi economice cu statele membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, participînd activ la perfecţionarea forme­­lelor de cooperare dintre ele. Avind în vedere că această organizaţie cuprinde numai o par­te a ţărilor socialiste, considerăm necesar ca formele de cooperare să fie astfel organizate încît să facă posibilă lărgirea C.A.E.R.-ului­, participarea în cadrul său şi a altor ţări, atît socialiste cît şi nesocialiste. Vom extinde în continuare colaborarea noastră cu ţările mem­bre ale C.A.E.R., precum şi cu toate celelalte ţări socialiste, în spiritul deplinei egalităţi, întrajutorării tovărăşeşti şi avantajului reci­proc, conştienţi că această colaborare înles­neşte valorificarea tot mai eficientă a resur­selor materiale şi umane ale fiecărei ţări, pro­gresul fiecărei economii naţionale, înflorirea multilaterală a tuturor naţiunilor socialiste. (Aplauze puternice). Vom acţiona pentru intensificarea raportu­rilor de colaborare economică şi tehnico-ştiin­­ţifică cu ţările în curs de dezvoltare, cu tine­rele state independente — raporturi a căror semnificaţie depăşeşte sfera,, strictă a intere­selor economice reciproce, avînd şi o preg­nantă însemnătate politică. Totodată, ţinînd seama de adîncirea diviziunii internaţionale a muncii, extindem relaţiile pe baza respectu­lui şi avantajului reciproc cu ţările capitaliste dezvoltate. România consideră că dezvoltarea sa economică — ca de altfel a oricărui stat — este astăzi strîns legată de participarea largă la colaborarea economică şi tehnico-ştiinţifică internaţională, la circuitul mondial de valori. (Aplauze puternice). Actualul plan cincinal prevede realizarea în continuare a unei rate înalte a acumulării — sursa principală a progresului economic şi so­cial; ponderea fondului de acumulare în ve­nitul naţional va reprezenta 31—32 la sută. Investiţiile în economia naţională din fondu­rile centralizate ale statului se vor ridica, pe întreaga perioadă, la circa 470 miliarde lei; din această sumă, peste 52 de miliarde lei se vor folosi pentru construcţii de locuinţe, spi­tale, şcoli, spaţii comerciale, cantine, şosele, drumuri şi alte obiective social-culturale care se răsfrîng în mod nemijlocit asupra creşterii nivelului de trai al poporului. (Aplauze pre­lungite). In vederea utilizării cu eficienţă ma­ximă a acestui uriaş efort de investiţii va trebui asigurată intensificarea ritmului de exe­cutare a obiectivelor stabilite, intrarea lor în funcţiune la timp, realizarea de la început a tuturor parametrilor tehnico-economici cali­tativi şi cantitativi proiectaţi. Şi în acest cincinal vom urmări repartiza­rea raţională a forţelor de producţie pe teri­toriu, dezvoltarea susţinută a judeţelor mai pu­ţin industrializate — prevăzîndu-se, pentru a­­cestea, sporuri anuale ale producţiei indus­triale de 20—26 la sută. Politica de ridicare e­­conomică şi socială a tuturor zonelor ţării are o importanţă esenţială pentru creşterea gene­rală a nivelului de trai material şi cultural al poporului, este o condiţie de bază pentru fău­rirea societăţii socialiste multilateral dezvol­tate, pentru crearea premiselor în vederea tre­cerii spre comunism. însemnate sarcini revin în acest cincinal cer­cetării ştiinţifice, care capătă un rol tot mai important în viaţa economică şi socială. Ea este chemată să contribuie în mai mare măsură la lărgirea bazei energetice şi de materii prime, la elaborarea tehnologiilor de utilizare eficientă a resurselor naturale ale ţării, la realizarea de noi materiale şi înlocuitori, la conceperea şi asimi­larea de noi maşini-unelte, utilaje şi instalaţii de înaltă tehnicitate, la creşterea producţiei agri­cole vegetale şi animale. Soluţionarea cu succes a acestor sarcini face necesară dezvoltarea şi îm­bunătăţirea utilizării bazei materiale a cerce­tării, concentrarea forţelor ştiinţifice în direc­ţiile hotărîtoare ale progresului tehnic, econo­mic şi social al ţării. Un rol esenţial în realizarea tuturor obiecti­velor pe care ni le propunem în actualul cinci­nal îl are dezvoltarea şi perfecţionarea conti­nuă a instrucţiei publice. Se va extinde sfera de cuprindere a învăţămîntului, Învăţămîntul supe­rior tehnic urmînd să fie dezvoltat la dimensiuni sporite faţă de cele înscrise în planul cincinal. Problema centrală a dezvoltării învăţămîntului nostru în condiţiile de astăzi este îmbunătăţirea legăturii sale cu practica. întregul proces de instruire trebuie să pornească de la cerinţele economiei, ştiinţei şi culturii. Vor trebui luate mai rapid măsurile necesare pentru îmbunătă­ţirea dotării cu aparatură modernă a labora­toarelor, pentru amenajarea şi dezvoltarea atelierelor-şcoală, şi îndeosebi, pentru extin­derea practicii elevilor şi studenţilor direct în unităţile productive, organizând participarea lor în tot cursul procesului de învăţămînt la activitatea de producţie. (Aplauze). Trebuie să tindem spre reunirea institutelor ştiinţifice şi de proiectare, a întreprinderilor, unităţilor şcolare şi facultăţilor, asigurând pe această cale fuziu­nea directă a învăţămîntului cu cercetarea şi producţia. Intre marile cuceriri ale orînduirii noastre socialiste se înscriu la locul cel mai de cinste realizările în domeniul formării cadre­lor de muncitori calificaţi şi tehnicieni, de in­gineri, economişti şi alţi specialişti, ridicarea a zeci de mii de conducători ai activităţii econo­mice şi sociale. Acestui fapt îi datorăm în pri­mul rînd succesele în făurirea socialismului în patria" noastră. (Aplauze puternice). In rea­lizarea hotărîrilor Congresului al X-lea o deo­sebită importanță are aplicarea măsurilor pri­vind reciclarea profesională a tuturor salariați­lor, asigurînd atît împrospătarea şi aprofun­darea cunoştinţelor legate de exercitarea în bune condiţii a profesiei, cît şi însuşirea ele­mentelor ştiinţei organizării şi conducerii so­cietăţii. Este necesar să asigurăm ca în toate dome­niile de activitate să lucreze oameni cu un larg orizont de cunoştinţe profesionale, ştiinţifice şi de cultură generală, cu o atitudine înaintată faţă de muncă, faţă de interesele majore ale societăţii, cu un înalt spirit de răspundere în gospodărirea acelei părţi din avuţia naţională care le-a fost în­credinţată. Unul din criteriile principale de promovare a cadrelor în munci de răspundere continuă să fie, bineînţeles, devotamentul profund faţă de patrie şi partid, faţă de cauza construcţiei socialismului şi comunismului în România. (Aplauze prelungite). Tovarăşi, Ampla dezvoltare a economiei naţionale în acest cincinal se va materializa în ridicarea bu­năstării celor ce muncesc. Fondul de consum va spori pe locuitor cu 36 la sută. Salariul mi­nim va creşte de la 800 lei cît este în prezent la 1 000 lei în 1972 şi la 1100 lei, la sfîrşi­tul anului 1975. Prin majorarea generală a salariilor, care va începe încă din 1972, se va realiza pînă la sfîrşitul cincinalului — un salariu mediu pe economie de peste 1 800 lei, adică aproape 26 la sută mai mare decît anul trecut; dacă ţinem seama şi de indicele pre­ţurilor, sporul salariului real va fi de 20 la sută. Ca urmare a sporirii salariului mediu şi încadrării unui număr suplimentar de per­soane în unităţile socialiste de stat, fondul total de salarii se va mări de la 95 miliarde lei în 1970 la cifra 145 miliarde lei în 1975. (Vii aplauze). Totodată, veniturile ţărănimii provenite din producţia agricolă vor creşte în cincinal, pe o persoană activă, cu aproape 30 la sută. Ve­nitul minim garantat pentru cooperatorii care participă cu regularitate la muncă va creşte pînă la sfîrşitul cincinalului de la 300 la 400 lei lunar în producţia de cîmp şi de la 400 la 500 lei lunar în zootehnie. O importanţă deo­sebită în creşterea bunăstării ţărănimii au recentele măsuri adoptate de Comitetul Exe­cutiv al Comitetului Central al Partidului Co­munist Român privind acordarea de ajutoa­re pentru copii, ajutoare pentru naştere, a­­sistenţă medicală gratuită în spitale, trata­ment cu plată redusă în staţiuni balneo-cli­­materice şi ajutoare în caz de boală. In condiţiile sporirii numărului pensionari­lor de asigurări sociale cu aproape 38 la sută, cuantumul pensiilor va creşte, în medie, cu peste 18 la sută. Se va îmbunătăţi alocaţia de stat pentru co­pii, cu începere din trimestrul IV al acestui an, stabilindu-se sume majorate şi diferenţia­te, în funcţie atît de nivelul veniturilor cît şi de numărul copiilor în familie; vor fi urcate plafoanele de venituri în raport de care se fixează alocaţia şi se va extinde acordarea a­­locaţiei pînă la împlinirea vîrstei de 16 ani. (Vii aplauze). Spre exemplu, o familie din mediul urban cu mai mulţi copii, al cărei cap de familie are un salariu de pînă la 1 500 lei, va primi pentru primul copil 150 lei, pentru al doilea 160 lei, iar pentru al treilea şi pen­tru fiecare din următorii cîte 180 lei. (Aplauze). Fondurile destinate alocaţiilor pentru copii se vor mări de la 4,3 miliarde lei în 1970, la 6,7 miliarde lei în 1975, deci cu peste 50 la sută. (Vii aplauze). Prevederi Indicatori directive Prevederi plan cincinal Producţia globală in­dustrială 150—157 168—178 Producţia globală agri­­colă (calculată pe baza mediei anuale pe perioada de 5 ani) 128—131 136—149 Productivitatea muncii pe un salariat în industrie 137—140 142 Reducerea cheltuielilor la 1 000 lei produc­­ţie-marfă în industria de stat în 1975, faţă de 1970, în t/o 6,0—7,0 10— 12 Volumul comerţului ex­terior (pe perioada de 5 ani) 140—145 160—170 Investiţiile centralizate din fondurile statului (pe perioada de 5 ani) — mild. lei 420—435 470 Venitul naţional 145—150 168—182 Creşterea numărului de salariaţi în econo­mia naţională — mii persoane 400—500 1 010 Fondul de salarii 130—135 153 Volumul desfacerilor de mărfuri cu amă­nuntul 130—135 140—146 Volumul serviciilor pres­tate populaţiei 140—145 155—161­­ Salariul real 116—120 120 Veniturile reale ale ţărănimii provenite din producţia agricolă pe o persoană activă 115—120 122—130 Aspect din Sala Palatului în timpul adunării solemne. SIMBATA, 8 MAI 1971 Pagina a 3-a

Next