Tribuna Sibiului, mai 1971 (Anul 4, nr. 991-1016)
1971-05-08 / nr. 997
I * (Continuare în pag. a IV-a) A 50-A ANIVERSARE A PARTIDULUI COMUNIST RUHAN EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Programul construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate (Urmare din pag. a II-a) Dragi tovarăşi, Intrăm în a doua jumătate de secol de existenţă a partidului nostru, în condiţiile muncii intense, pătrunse de un puternic avînt patriotic, a întregului popor pentru înălţarea tot mai sus a luminosului edificiu al socialismului pe pămîntul României. Oamenii muncii acţionează însufleţiţi de perspectivele deschise de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român care a elaborat programul dezvoltării ţării în perioada 1971—1975, precum şi liniile directoare pînă în anul 1980. O vie expresie a hotărîrii cu care cei ce muncesc au trecut la realizarea acestui program o constituie rezultatele obţinute în primele patru luni ale anului. Planul producţiei industriale a fost nu numai îndeplinit, ci şi depăşit, realizînduse un ritm de dezvoltare de 11,7 la sută faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Aceste rezultate reprezintă o nouă confirmare a realismului sarcinilor şi obiectivelor pe care ni le-am propus, a capacităţii poporului nostru de a asigura înfăptuirea în bune condiţii a noului plan cincinal, a programului stabilit de Congresul al X-lea. (Aplauze puternice). Noua etapă istorică de dezvoltare a societăţii noastre, care va cuprinde, probabil, cîteva cincinale, este etapa făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Esenţa acestei etape rezidă în construirea unei economii avansate, înzestrate cu o industrie modernă şi o agricultură intensivă de înalt randament; desfăşurarea pe un front larg a activităţii ştiinţifice, a instrucţiei publice şi a eforturilor pentru ridicarea nivelului cultural al maselor ; creşterea continuă a bunăstării materiale şi spirituale a oamenilor muncii de la oraşe şi sate ; înfăptuirea repartiţiei bunurilor produse de societate în spiritul dreptăţii şi echităţii socialiste ; perfecţionarea relaţiilor de producţie, a organizării societăţii; realizarea cadrului organizatoric care să permită participarea largă a maselor populare, a fiecărui cetăţean la viaţa publică, la rezolvarea treburilor obşteşti , lărgirea libertăţilor publice, dezvoltarea democraţiei socialiste. înfăptuirea acestui program va ridica România pe noi culmi de civilizaţie şi prosperitate, va crea condiţii pentru trecerea treptată a patriei noastre spre comunism. Plenara Comitetului Central care şi-a încheiat ieri lucrările a aprobat proiectul planului pe anii 1971-1975, apreciind că prevederile sale corespund obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea şi că realizarea lor va avea un rol hotărîtor pe drumul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Plenara a dat o apreciere pozitivă muncii desfăşurate de organele de partid şi de stat, de centrale şi întreprinderi pentru fundamentarea prevederilor planului, dezbaterii temeinice, eficiente a acestor prevederi în unităţile economice şi ştiinţifice, la judeţe şi ministere. Participarea nemijlocită a maselor de oameni ai muncii la elaborarea şi definitivarea planului a contribuit în măsură însemnată la găsirea unor noi căi pentru punerea mai bună în valoare a rezervelor economiei naţionale. , Faţă de Directivele Congresului al X-lea, planul cincinal prezintă îmbunătăţiri importante la toţi indicatorii principali. INDICATORII PRINCIPALI AI PLANULUI CINCINAL 1970—1975 DINAMICA IN 0/° Corespunzător prevederilor cincinalului, pe baza ritmului prevăzut — de circa 12 la sută anual — industria îşi va întări poziţia conducătoare în economie, participînd cu aproape 65 la sută la formarea venitului naţional. Ceea ce caracterizează în mod deosebit noul cincinal este orientarea hotărîtă a eforturilor spre dezvoltarea rapidă a rangurilor industriale moderne, spre realizarea de produse cu parametri calitativi ridicaţi, de valoare economică superioară. Sarcini deosebite revin, în această direcţie, construcţiilor de maşini. Puternica dezvoltare a acestei ramuri — prevăzute să-şi sporească producţia în cincinal de peste 2 ori — se va realiza în special pe baza creşterii susţinute a industriei electrotehnice şi electronice, a mecanicii fine, a producţiei de nave, maşini-unelte, utilaje tehnologice. Electronica şi mecanica fină îşi vor spori producţia de 3,4 ori. Această dezvoltare va permite industriei constructoare de maşini să-şi îndeplinească, în condiţii tot mai bune, rolul pe care-l are în înzestrarea superioară a tuturor ramurilor producţiei materiale, în accelerarea progresului tehnic al întregii economii naţionale. Se va asigura, de asemenea, creşterea şi modernizarea în continuare a metalurgiei. In 1975, vom realiza 9,7 milioane tone de oţel ; va spori producţia la laminate, se va extinde fabricaţia de metale neferoase. Un accent deosebit se va pune pe dezvoltarea producţiei de oţeluri aliate, care va depăşi 1 milion tone la sfîrşitul cincinalului. Industria chimică se situează, în continuare, printre sectoarele cu cele mai înalte ritmuri de creştere, producţia ei mărindu-se în cincinal de 2,3 ori. In mod special se va extinde industria petrochimică, a firelor şi fibrelor sintetice, maselor plastice, caracterizate printr-o înaltă eficienţă economică. Se va dezvolta puternic industria materialelor de construcţii. Producţia de ciment se va dubla, ajungînd în 1975 la 16,5 milioane tone. Se prevăd măsuri pentru introducerea în fabricaţie a unor materiale noi de construcţii. Vor fi mai larg puse în valoare posibilităţile existente în acest domeniu pe plan local. In definitivarea proiectului planului cincinal s-a urmărit dezvoltarea mai susţinută a producţiei bunurilor de consum, a industriei alimentare şi a industriei, uşoare. Se prevede îmbogăţirea sortimentelor de mărfuri pentru a satisface mai bine gustul şi preferinţele consumatorilor. Vor fi mai bine puse în valoare posibilităţile largi de creştere a producţiei bunurilor de consum în cadrul industriei locale şi cooperaţiei meşteşugăreşti, precum şi prin extinderea muncii la domiciliu. Un rol hotărîtor în dezvoltarea industriei îl are lărgirea bazei energetice şi de materii prime. Sporirea rapidă a cerinţelor economiei impune să examinăm posibilitatea folosirii mai intense a resurselor proprii de materii prime şi combustibil, să găsim soluţii pentru sporirea potenţialului nostru în acest domeniu. Deosebit de important pentru progresul rapid al industriei noastre este dezvoltarea specializării şi cooperării. Vor trebui întocmite programe concrete de profilare raţională a unităţilor, de extindere a legăturilor de cooperare, în vederea utilizării intensive a capacităţilor de producţie. Se impune, de asemenea, o preocupare sporită pentru îmbunătăţirea aprovizionării tehnico-materiale ; trebuie să se asigure ritmicitatea livrărilor de materii prime şi materiale, îndeplinirea riguroasă de către toate întreprinderile a obligaţiilor asumate prin contract. Ridicarea calităţii produselor trebuie să se afle în centrul atenţiei organelor şi unităţilor economice, a tuturor oamenilor muncii. In acest sens o mare însemnătate are accelerarea ritmului de asimilare a produselor noi, modernizarea celor existente. Problemele automatizării trebuie să constituie preocupări de prim-ordin ale tuturor unităţilor. Este necesar să se înfiinţeze în scurt timp un institut central de conducere şi automatizare, care să întocmească studii şi proiecte de perfecţionare, pe baze ştiinţifice, a activităţii întreprinderilor, să elaboreze soluţii pentru automatizarea producţiei în diferite ramuri. In actualul cincinal se prevede creşterea producţiei agricole globale cu 49 la sută faţă de media anuală a perioadei 1966—1970. Aşa cum s-a subliniat şi în plenară, agricultura noastră dispune încă de rezerve foarte mari şi va trebui să luăm măsurile necesare pentru a le pune în valoare. Investiţiile prevăzute pentru agricultură însumează circa 80 miliarde lei. Un obiectiv important îl constituie sporirea şi modernizarea parcului de tractoare şi maşini, rezolvarea problemei mecanizării complexe a lucrărilor agricole. De asemenea, agricultura va primi în cincinal de 2,8 ori mai multe îngrăşăminte chimice în substanţă activă decît în perioada 1966—1970, precum şi cantităţi sporite de insecto-fungicide. O sarcină importantă este realizarea programului naţional de dezvoltare a zootehniei şi creştere a producţiei animaliere. In acest scop este necesar să se ia măsuri pentru gospodărirea raţională a bazei furajere, pentru îmbunătăţirea şi folosirea mai intensă a păşunilor. S-au stabilit, de asemenea, programe de măsuri pentru dezvoltarea producţiei de legume şi fructe în vederea aprovizionării mai bune a populaţiei. Actualul cincinal va fi o etapă esenţială în înfăptuirea programului naţional de îmbunătăţiri funciare. Se va asigura în 1975 o suprafaţă irigată de peste 2 milioane hectare. îndeplinirea integrală a acestei sarcini şi asigurarea exploatării eficiente a sistemelor de irigaţii este un factor hotărîtor al creşterii producţiei agricole. Se impune, de asemenea, să fie mai larg sprijinite gospodăriile individuale din zonele de deal şi munte care dispun de importante posibilităţi de creştere a producţiei, îndeosebi in zootehnie. In pas cu evoluţia generală a economiei naţionale, traficul de mărfuri va spori în cincinal de circa 2 ori. O dată cu extinderea și modernizarea în continuare a transporturilor feroviare, se va pune un accent mai mare pe dezvoltarea transporturilor auto, precum și a transportului pe Dunăre. In această perioadă va trebui să se asigure utilizarea la un nivel superior, într-un mod tot mai raţional, a muncii sociale. Numărul de salariaţi va creşte în acest cincinal cu peste 1 milion persoane faţă de 400—500 mii cît se stabilise în Directivele Congresului al X-lea. Ponderea forţei de muncă din industrie şi din celelalte ramuri neagricole va ajunge la aproape 60 la sută din totalul populaţiei ocupate. Se prevede ca productivitatea muncii să crească cu 42 la sută în industrie, cu 35 la sută în construcţii-montaj, cu 33 la sută în transporturile feroviare. Considerăm însă că aceste prevederi nu corespund pe deplin posibilităţilor existente, necesităţilor dezvoltării rapide a economiei naţionale, cerinţelor ridicării nivelului de trai al poporului, şi de aceea trebuie depuse eforturi pentru depăşirea lor. In ce priveşte cheltuielile materiale, ponderea acestora în produsul social urmează să scadă de la 59,2 la sută în 1970, la 54,4 la sută în anul 1975. Deşi s-au adus în această direcţie unele îmbunătăţiri esenţiale prevederilor iniţiale, vor trebui luate noi măsuri pentru micşorarea continuă a cheltuielilor materiale de producţie care în economia noastră continuă încă să fie mari. Aceasta este o cale principală de creştere a venitului naţional şi, implicit, de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale maselor. Volumul comerţului exterior urmează să crească în perioada 1971—1975 cu peste 70 la sută faţă de cincinalul trecut. Una din cele mai importante sarcini este creşterea eficienţei economice a exporturilor, îmbunătăţirea structurii acestora, reducerea cheltuielilor de producţie ale mărfurilor exportate, valorificarea acestora la preţuri avantajoase pe piaţa externă. Se impune, de asemenea, reducerea importurilor prin folosirea în măsură sporită a posibilităţilor interne de aprovizionare cu materii ,prime, maşini-imerte şi instalaţii. In acelaşi timp vor trebui extinse acţiunile de cooperare industrială cu alte ţări — formă superioară a relaţiilor economice care stimulează schimburile şi sporeşte eficienţa lor. România va dezvolta în continuare largi raporturi economice cu statele membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, participînd activ la perfecţionarea formelelor de cooperare dintre ele. Avind în vedere că această organizaţie cuprinde numai o parte a ţărilor socialiste, considerăm necesar ca formele de cooperare să fie astfel organizate încît să facă posibilă lărgirea C.A.E.R.-ului, participarea în cadrul său şi a altor ţări, atît socialiste cît şi nesocialiste. Vom extinde în continuare colaborarea noastră cu ţările membre ale C.A.E.R., precum şi cu toate celelalte ţări socialiste, în spiritul deplinei egalităţi, întrajutorării tovărăşeşti şi avantajului reciproc, conştienţi că această colaborare înlesneşte valorificarea tot mai eficientă a resurselor materiale şi umane ale fiecărei ţări, progresul fiecărei economii naţionale, înflorirea multilaterală a tuturor naţiunilor socialiste. (Aplauze puternice). Vom acţiona pentru intensificarea raporturilor de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică cu ţările în curs de dezvoltare, cu tinerele state independente — raporturi a căror semnificaţie depăşeşte sfera,, strictă a intereselor economice reciproce, avînd şi o pregnantă însemnătate politică. Totodată, ţinînd seama de adîncirea diviziunii internaţionale a muncii, extindem relaţiile pe baza respectului şi avantajului reciproc cu ţările capitaliste dezvoltate. România consideră că dezvoltarea sa economică — ca de altfel a oricărui stat — este astăzi strîns legată de participarea largă la colaborarea economică şi tehnico-ştiinţifică internaţională, la circuitul mondial de valori. (Aplauze puternice). Actualul plan cincinal prevede realizarea în continuare a unei rate înalte a acumulării — sursa principală a progresului economic şi social; ponderea fondului de acumulare în venitul naţional va reprezenta 31—32 la sută. Investiţiile în economia naţională din fondurile centralizate ale statului se vor ridica, pe întreaga perioadă, la circa 470 miliarde lei; din această sumă, peste 52 de miliarde lei se vor folosi pentru construcţii de locuinţe, spitale, şcoli, spaţii comerciale, cantine, şosele, drumuri şi alte obiective social-culturale care se răsfrîng în mod nemijlocit asupra creşterii nivelului de trai al poporului. (Aplauze prelungite). In vederea utilizării cu eficienţă maximă a acestui uriaş efort de investiţii va trebui asigurată intensificarea ritmului de executare a obiectivelor stabilite, intrarea lor în funcţiune la timp, realizarea de la început a tuturor parametrilor tehnico-economici calitativi şi cantitativi proiectaţi. Şi în acest cincinal vom urmări repartizarea raţională a forţelor de producţie pe teritoriu, dezvoltarea susţinută a judeţelor mai puţin industrializate — prevăzîndu-se, pentru acestea, sporuri anuale ale producţiei industriale de 20—26 la sută. Politica de ridicare economică şi socială a tuturor zonelor ţării are o importanţă esenţială pentru creşterea generală a nivelului de trai material şi cultural al poporului, este o condiţie de bază pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, pentru crearea premiselor în vederea trecerii spre comunism. însemnate sarcini revin în acest cincinal cercetării ştiinţifice, care capătă un rol tot mai important în viaţa economică şi socială. Ea este chemată să contribuie în mai mare măsură la lărgirea bazei energetice şi de materii prime, la elaborarea tehnologiilor de utilizare eficientă a resurselor naturale ale ţării, la realizarea de noi materiale şi înlocuitori, la conceperea şi asimilarea de noi maşini-unelte, utilaje şi instalaţii de înaltă tehnicitate, la creşterea producţiei agricole vegetale şi animale. Soluţionarea cu succes a acestor sarcini face necesară dezvoltarea şi îmbunătăţirea utilizării bazei materiale a cercetării, concentrarea forţelor ştiinţifice în direcţiile hotărîtoare ale progresului tehnic, economic şi social al ţării. Un rol esenţial în realizarea tuturor obiectivelor pe care ni le propunem în actualul cincinal îl are dezvoltarea şi perfecţionarea continuă a instrucţiei publice. Se va extinde sfera de cuprindere a învăţămîntului, Învăţămîntul superior tehnic urmînd să fie dezvoltat la dimensiuni sporite faţă de cele înscrise în planul cincinal. Problema centrală a dezvoltării învăţămîntului nostru în condiţiile de astăzi este îmbunătăţirea legăturii sale cu practica. întregul proces de instruire trebuie să pornească de la cerinţele economiei, ştiinţei şi culturii. Vor trebui luate mai rapid măsurile necesare pentru îmbunătăţirea dotării cu aparatură modernă a laboratoarelor, pentru amenajarea şi dezvoltarea atelierelor-şcoală, şi îndeosebi, pentru extinderea practicii elevilor şi studenţilor direct în unităţile productive, organizând participarea lor în tot cursul procesului de învăţămînt la activitatea de producţie. (Aplauze). Trebuie să tindem spre reunirea institutelor ştiinţifice şi de proiectare, a întreprinderilor, unităţilor şcolare şi facultăţilor, asigurând pe această cale fuziunea directă a învăţămîntului cu cercetarea şi producţia. Intre marile cuceriri ale orînduirii noastre socialiste se înscriu la locul cel mai de cinste realizările în domeniul formării cadrelor de muncitori calificaţi şi tehnicieni, de ingineri, economişti şi alţi specialişti, ridicarea a zeci de mii de conducători ai activităţii economice şi sociale. Acestui fapt îi datorăm în primul rînd succesele în făurirea socialismului în patria" noastră. (Aplauze puternice). In realizarea hotărîrilor Congresului al X-lea o deosebită importanță are aplicarea măsurilor privind reciclarea profesională a tuturor salariaților, asigurînd atît împrospătarea şi aprofundarea cunoştinţelor legate de exercitarea în bune condiţii a profesiei, cît şi însuşirea elementelor ştiinţei organizării şi conducerii societăţii. Este necesar să asigurăm ca în toate domeniile de activitate să lucreze oameni cu un larg orizont de cunoştinţe profesionale, ştiinţifice şi de cultură generală, cu o atitudine înaintată faţă de muncă, faţă de interesele majore ale societăţii, cu un înalt spirit de răspundere în gospodărirea acelei părţi din avuţia naţională care le-a fost încredinţată. Unul din criteriile principale de promovare a cadrelor în munci de răspundere continuă să fie, bineînţeles, devotamentul profund faţă de patrie şi partid, faţă de cauza construcţiei socialismului şi comunismului în România. (Aplauze prelungite). Tovarăşi, Ampla dezvoltare a economiei naţionale în acest cincinal se va materializa în ridicarea bunăstării celor ce muncesc. Fondul de consum va spori pe locuitor cu 36 la sută. Salariul minim va creşte de la 800 lei cît este în prezent la 1 000 lei în 1972 şi la 1100 lei, la sfîrşitul anului 1975. Prin majorarea generală a salariilor, care va începe încă din 1972, se va realiza pînă la sfîrşitul cincinalului — un salariu mediu pe economie de peste 1 800 lei, adică aproape 26 la sută mai mare decît anul trecut; dacă ţinem seama şi de indicele preţurilor, sporul salariului real va fi de 20 la sută. Ca urmare a sporirii salariului mediu şi încadrării unui număr suplimentar de persoane în unităţile socialiste de stat, fondul total de salarii se va mări de la 95 miliarde lei în 1970 la cifra 145 miliarde lei în 1975. (Vii aplauze). Totodată, veniturile ţărănimii provenite din producţia agricolă vor creşte în cincinal, pe o persoană activă, cu aproape 30 la sută. Venitul minim garantat pentru cooperatorii care participă cu regularitate la muncă va creşte pînă la sfîrşitul cincinalului de la 300 la 400 lei lunar în producţia de cîmp şi de la 400 la 500 lei lunar în zootehnie. O importanţă deosebită în creşterea bunăstării ţărănimii au recentele măsuri adoptate de Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român privind acordarea de ajutoare pentru copii, ajutoare pentru naştere, asistenţă medicală gratuită în spitale, tratament cu plată redusă în staţiuni balneo-climaterice şi ajutoare în caz de boală. In condiţiile sporirii numărului pensionarilor de asigurări sociale cu aproape 38 la sută, cuantumul pensiilor va creşte, în medie, cu peste 18 la sută. Se va îmbunătăţi alocaţia de stat pentru copii, cu începere din trimestrul IV al acestui an, stabilindu-se sume majorate şi diferenţiate, în funcţie atît de nivelul veniturilor cît şi de numărul copiilor în familie; vor fi urcate plafoanele de venituri în raport de care se fixează alocaţia şi se va extinde acordarea alocaţiei pînă la împlinirea vîrstei de 16 ani. (Vii aplauze). Spre exemplu, o familie din mediul urban cu mai mulţi copii, al cărei cap de familie are un salariu de pînă la 1 500 lei, va primi pentru primul copil 150 lei, pentru al doilea 160 lei, iar pentru al treilea şi pentru fiecare din următorii cîte 180 lei. (Aplauze). Fondurile destinate alocaţiilor pentru copii se vor mări de la 4,3 miliarde lei în 1970, la 6,7 miliarde lei în 1975, deci cu peste 50 la sută. (Vii aplauze). Prevederi Indicatori directive Prevederi plan cincinal Producţia globală industrială 150—157 168—178 Producţia globală agricolă (calculată pe baza mediei anuale pe perioada de 5 ani) 128—131 136—149 Productivitatea muncii pe un salariat în industrie 137—140 142 Reducerea cheltuielilor la 1 000 lei producţie-marfă în industria de stat în 1975, faţă de 1970, în t/o 6,0—7,0 10— 12 Volumul comerţului exterior (pe perioada de 5 ani) 140—145 160—170 Investiţiile centralizate din fondurile statului (pe perioada de 5 ani) — mild. lei 420—435 470 Venitul naţional 145—150 168—182 Creşterea numărului de salariaţi în economia naţională — mii persoane 400—500 1 010 Fondul de salarii 130—135 153 Volumul desfacerilor de mărfuri cu amănuntul 130—135 140—146 Volumul serviciilor prestate populaţiei 140—145 155—161 Salariul real 116—120 120 Veniturile reale ale ţărănimii provenite din producţia agricolă pe o persoană activă 115—120 122—130 Aspect din Sala Palatului în timpul adunării solemne. SIMBATA, 8 MAI 1971 Pagina a 3-a