Tribuna Sibiului, mai 1971 (Anul 4, nr. 991-1016)
1971-05-08 / nr. 997
r _ „...Partidul sînt oamenii, istoria sa este istoria oamenilor, conştiinţa sa este conştiinţa oamenilor. Putem spune cu deplin temei: partidul sîntem noi, membrii săi, reprezentanţii poporului. El nu este nici mai bun, nici mai rău decît sîntem noi, clarviziunea sa este clarviziunea colectivă a membrilor săi, a conducerii sale. Sîntem astăzi întru totul îndreptăţiţi să afirmăm: partidul este poporul, reprezentat prin cei mai buni fii ai săi“ NICOLAE CEAUŞESCU * ADUNAREA SOLEMNA DIN CflPITflLfl CONSACRATA SĂRBĂTORIRII GLORIOSULUI SEMICENTENAR Cea de-a 50-a aniversare a întemeierii Partidului Comunist Român, eveniment de importanţă epocală în istoria mişcării muncitoreşti din ţara noastră, în viaţa poporului român, a fost sărbătorită, vineri dimineaţa, în Capitală, în cadrul unei adunări solemne organizate în sala Palatului Republicii Socialiste România. Marea sală are un aspect festiv. Pe fundalul scenei, dominat de faldurile drapelelor partidului şi statului, se văd stema Partidului Comunist Român, cifra jubiliară „50“ şi datele jubiliare : „1921— 1971“. La ora 10 dimineaţa, o furtună de aplauze şi urale salută sosirea în sală a conducătorilor partidului şi statului. In prezidiu iau loc tovarăşii NICOLAE CEAUŞESCU, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drogan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Constantin Băbălău, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalca, Miu Dobrescu, Aurel Duca, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Carol Király, Vasile Patilineţ, Ion Stanescu, Mihai Telescu, Iosif Uglar, Richard Winter, precum şi participanţi la crearea partidului şi alţi veterani ai mişcării muncitoreşti din ţara noastră — Gheorghe Cristescu, primul secretar general al Partidului Comunist din România, Constantin Pîrvulescu, Chivu Stoica, Mihail Cruceanu, Ion Niculi, Alexandru Sencovici, Gheorghe Vasilichi, Petre Constantinescu-Iaşi, Wanda Nicolschi, Constantin Ţiulescu, Constanţa Crăciun, Vasile Bîgu, Victor Brătfăleanu, Ion Popescu-Puţuri, Sanda Rangheţ, Anton Breitenhofer, Ladislau Banyai, Lajos Csogor, József Meliusz, Gheorghe Petrescu, Gheorghe Rusu, Mihai Roşianu şi Vida Géza — fruntaşi în muncă din industrie şi agricultură — eroi ai muncii socialiste — conducători ai organizaţiilor obşteşti, generali, oameni de ştiinţă, artă şi cultură. Se aflau în sală membrii C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, ai Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, activişti de partid şi de stat, numeroşi membri de partid din ilegalitate veniţi din toate judeţele ţării, primii secretari ai comitetelor judeţene ale P.C.R., conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, muncitori şi ţărani fruntaşi în producţie, militari ai Forţelor noastre Armate, savanţi, creatori pe tărîmul artelor. Miile de oameni prezenţi la adunarea solemnă ofereau imaginea simbolică a însăşi istoriei partidului. Alături de participanţi la primul congres de constituire a P.C.R., de vechi militanţi care în anii negrii ai ilegalităţii au luptat în rîndurile partidului în marile bătălii de clasă organizate şi conduse de comunişti pentru libertatea şi independenţa patriei, pentru fericirea poporului, alături de cei care şi-au adus contribuţia la victoria insurecţiei de la 23 August, instaurarea regimului democrat, la înfăptuirea revoluţiei populare, se aflau reprezentanţii tuturor categoriilor de oameni ai muncii, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, de toate vîrstele şi profesiile. Sînt cei care cu braţele şi cu mintea participă cu pasiune şi înaltă responsabilitate patriotică la elaborarea şi traducerea în viaţă a politicii Partidului Comunist Român, înălţînd pe pămîntul patriei noastre edificiul societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Erau de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în Republica Socialistă România. (Continuare în pag. a ViI-a) Sărbătorim astăzi împlinirea a 50 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist Român, eveniment de însemnătate istorică epocală în viaţa poporului nostru. Cu acest prilej festiv permiteţi-mi să vă adresez dumneavoastră, tuturor comuniştilor, întregului nostru popor, cele mai calde felicitări şi un cordial salut din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat şi a guvernului Republicii Stu Ciatiste România (Aplauze puternice, prelungite). Această aniversare prilejuieşte o retrospectivă a drumului parcurs de partid, a luptelor duse de clasa muncitoare, de toţi oamenii muncii din patria noastră pentru dreptate şi libertate socială şi naţională, pentru răsturnarea regimului burghezo-moşieresc, pentru cucerirea puterii politice şi făurirea cu succes a socialismului în România. Drumul străbătut nu a fost neted : au trebuit învinse multe greutăţi, trecute mari obstacole , dar nici teroarea sălbatică, nici închisorile şi nici chiar moartea nu i-au putut abate pe comunişti din calea lor. Comuniştii au ţinut întotdeauna sus steagul luptei sociale şi naţionale, acţionînd ca organizatori şi conducători încercaţi ai clasei muncitoare, ai întregului nostru popor muncitor. (Aplauze puternice, prelungite). Ceea ce i-a însufleţit permanent pe comunişti în lupta lor a fost încrederea nestrămutată în învăţătura atotbiruitoare marxist-leninistă, devotamentul nemărginit faţă de năzuinţele de libertate naţională şi dreptate socială ale poporului. (Vii aplauze). La această adunare participă veterani care au luat parte la formarea partidului, mulţi activişti din anii ilegalităţii care şi-au îndeplinit cu înalt devotament neţărmurit sarcinile încredinţate de partid, aducîndu-şi contribuţia la toate marile succese obţinute de partidul şi poporul nostru. Partidul îi preţuieşte în cel mai înalt grad pe activiştii din anii ilegalităţii. In numele Comitetului Central, le adresez tuturor calde felicitări şi mulţumiri comuniste ! (Aplauze îndelungate). Mulţi din cei care au luat parte la înfiinţarea partidului în 1921 şi care au activat în rîndurile sale nu mai sînt printre noi. In semn de adine omagiu, propun să păstrăm un moment de reculegere. (Asistenţa se ridică pentru cîteva clipe în picioare, cinstind memoria celor dispăruţi). Istoria partidului nostru este istoria luptelor sociale şi naţionale ale clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, ale tuturor oamenilor muncii fără deosebire de naţionalitate, este istoria naşterii şi dezvoltării mişcării muncitoreşti şi revoluţionare din România. Noi, comuniştii, sîntem continuatorii tradiţiilor progresiste ale poporului. Cinstim pe toţi acei care au stat în fruntea luptei împotriva asupririi străine, pentru neatîrnarea poporului, pentru formarea statului naţional român. Greul luptelor l-au dus întotdeauna masele largi populare , le adresăm recunoştinţa noastră fierbinte şi ne plecăm cu smerenie în faţa jertfelor grele pe care le-au dat în aceste lupte. Secolul al XIX-lea s-a caracterizat prin mari mişcări pentru eliberarea naţională şi socială. Răscoala din 1821, revoluţia din 1848, Unirea Principatelor in 1859, războiul pentru independenţă din 1877 sunt momente cruciale în istoria ţării noastre. Aceste evenimente au marcat totodată intrarea ţării pe calea dezvoltării capitaliste, precum şi apariţia pe scena istoriei, o dată cu burghezia, a clasei muncitoare. In a doua jumătate a secolului trecut, îndeosebi după formarea statului naţional român în 1859, România a cunoscut o puternică dezvoltarecapitalistă. Situaţia specifică, determinată de dependenţa faţă de imperiul otoman şi de pătrunderea în economia ţării, încă din acea perioadă a capitalului străin, a creat oamenilor muncii condiţii deosebit de grele. In acest cadru, încă în perioada 1860— 1870, începe crearea organizaţiilor muncitoreşti. Trebuie să menţionez că formarea primelor cercuri muncitoreşti, începutul răspîndirii ideilor socialiste în România au fost stimulate de legăturile militanţilor români cu făuritorii socialismului ştiinţific — Marx şi Engels. Intr-o scrisoare trimisă militantului socialist Ion Nădejde în 1888, Engels arăta că (Continuare in pag. a II-a) Stimaţi tovarăşi şi prieteni, EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Măreţe tradiţii revoluţionare de luptă pentru eliberarea socială şi naţională a poporului, pentru socialism Stimaţi tovarăşi, PREZIDIUL ADUNĂRII SOLEMNE PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEJEAN SIBIU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEJEAN ANUL IV, NR. 997 SIMBATA, 8 MAI 1971 8 PAGINI, 30 BANI