Tribuna Sibiului, iulie 1971 (Anul 4, nr. 1043-1069)

1971-07-24 / nr. 1063

Pagina 2_ .............= -------■'■i*1=gg-■==..■■.............. Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în portul şi pe şantierul de construcţii navale Constanţa Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU (Urmare din pag. I) sferele vieţii sociale. Şi procesul de dezvoltare a industriei şi agriculturii este un proces revoluţionar. El incumbă dezvoltarea şi introducerea în producţie a ştiinţei şi tehnicii celei mai înaintate. Mersul nostru înainte presupune, în acelaşi timp, transformarea omului; nu se poate concepe făurirea societăţii comuniste fără transformarea revoluţionară a omului, fără ca omul, care constituie figura centrală a societăţii comuniste, să devină un om nou, pătruns de spirit revoluţionar, hotărît întotdeauna să lupte împotriva vechiului, pentru victoria noului. Lupta pentru nou în toate domeniile de activitate este o luptă revoluţionară. Noi sîntem revoluţionari şi trebuie să rămînem tot timpul revoluţionari dacă vrem să rămînem comunişti! (Aplauze prelungite). Doresc să remarc cu satisfacţie că adi In cuvîntul tovarăşului Vîlcu ci şi al celorlalţi tovarăşi care au vorbit aici, s-au făcut referiri la preocupările organizaţiei de partid din instanţa privind activitatea ideologtco-educativă, de făurire a omului nou, constructor al socialismului şi comunismului. Este, într-adevăr, o preocupare de onoare care trebuie să stea permanent în atenţia partidului nostru. Numai îmbinind activitatea de dezvoltare a industriei şi agriculturii cu preocuparea pentru formarea omului nou, pentru ridicarea conştiinţei socialiste, pentru realizarea unor relaţii noi între oameni, întemeiate pe echitate şi dreptate socială, pe colaborare şi ajutor reciproc, relaţii în care fiecare să-şi înţeleagă răspunderea şi menirea în societate, în lupta pentru făurirea orînduirii comuniste, numai astfel vom asigura fiecărui membru al societăţii tot ceea ce este necesar, atît din punct de vedere material cit şi spiritual, pentru înflorirea personalităţii sale. Să ne gindim permanent că ceea ce facem trebuie să servească fiecărui membru al societăţii; în acelaşi timp, fiecare membru al societăţii trebuie să se gindească la faptul că are obligaţii şi îndatoriri, că trebuie să facă totul pentru a-şi aduce contribuţia la înfăptuirea programului minunat de făurire a comunismului în România. (Aplauze puternice). Am arătat la întîlnirea cu activul de partid din domeniul muncii ideologice că avem rezultate bune în toate domeniile de activitate, inclusiv în educaţia comunistă a maselor. Şi în acest domeniu ne propunem sarcini sporite. Trebuie să avem un program de perspectivă şi în sfera activităţii politico-ideologice , aşa cum avem în producţia materială, în formarea cadrelor, în cercetarea ştiinţifică. Numai îmbinînd în mod armonios toate aceste laturi ale activităţii sociale vom reuşi să ţinem sus steagul luptei revoluţionare pentru făurirea comunismului şi, totodată, să ne aducem contribuţia la cauza victoriei socialismului şi comunismului în întreaga lume. (Aplauze puternice). Aşa cum am subliniat nu o dată, noi considerăm că între sarcinile naţionale şi cele internaţionale există o Unitate strînsă. Fără îndoială, rezultatele, succesele noastre — ca ale oricărei ţări socialiste —din făurirea socialismului sînt un bun al sistemului socialist mondial, un bun al cauzei socialismului în lume; de aceea, noi considerăm că prima noastră îndatorire, ca partid de guvernămînt, este de a lucra în aşa fel incit să asigurăm edificarea, în condiţii cit mai bune, cu lipsuri cit mai puţine, a socialismului în România. Să demonstrăm, prin preocuparea noastră de zi cu zi, superioritatea orînduirii socialiste. In felul acesta, ne îndeplinim nu numai o obligaţie sacră faţă de poporul român, ci şi o importantă îndatorire internaţionalistă, pentru că exemplul ţărilor care construiesc socialismul constituie im imbold pentru popoarele care mai gem sub jugul colonialismului şi imperialismului, care luptă pentru eliberare naţională şi socială, pentru socialism. (Vii aplauze). Desigur, ca ţară socialistă, România se preocupă permanent de dezvoltarea relaţiilor sale cu toate ţările socialiste. Noi acţionăm pentru depăşirea divergenţelor existente în relaţiile dintre ţările socialiste, dorim să facem totul ca existenţa unor deosebiri de păreri, intr-o problemă sau alta, să nu influenţeze în nici un fel asupra raporturilor dintre state şi partide. Considerăm că mai presus de orice trebuie să fie colaborarea strînsă a ţărilor socialiste, întrajutorarea lor în lupta pentru făurirea, în fiecare ţară, a socialismului, în lupta împotriva imperialismului, pentru progres social şi pace în lume. (Aplauze prelungite). Ne preocupăm şi acţionăm pentru dezvoltarea colaborării cu ţările din cadrul C.A.E.R. De altfel, în curînd va avea loc, în România, o sesiune consacrată colaborării în C.A.E.R. Noi considerăm C.A.E.R.-ul ca un organism important în realizarea colaborării dintre ţările socialiste membre ale acestei organizaţii. Considerăm că această colaborare trebuie să contribuie la dezvoltarea economiei fiecărei ţări, la întărirea bazei tehnico-materiale a socialismului din fiecare ţară, la crearea în fiecare stat membru al organizaţiei a condiţiilor pentru făurirea societăţii comuniste. În aceasta vedem noi prima obligaţie şi direcţia principală a colaborării dintre ţările membre ale C.A.E.R., pentru că numai aşa socialismul se va putea afirma ca orînduire superioară din toate punctele de vedere. Desigur, formele de cooperare pot fi diverse, dar oricît de diverse ar fi ele, oricît de mult se va dezvolta Interdependenţa în producţie între diferite sectoare de activitate, aceasta nu trebuie să ducă în nici un fel la încălcarea suveranităţii naţionale, nu trebuie să impieteze cu nimic asupra dreptului partidului comunist din fiecare ţară al clasei muncitoare — care este clasa conducătoare —, al poporului respectiv, de a hotărî de sine stătător programul dezvoltării, potrivit propriei voinţe. (Aplauze puternice). Noi ne preocupăm de a dezvolta larg relaţiile cu toate ţările socialiste, pentru că sistemul socialist mondial este totalitatea celor 14 state socialiste care construiesc astăzi, în condiţii diverse, noua orînduire şi considerăm că între toate aceste ţări trebuie să existe relaţii de colaborare în toate domeniile de activitate. In spiritul acesta au acţionat şi acţionează partidul, guvernul ţării noastre. Vizita pe care am făcut-o în ţările socialiste din Asia este tocmai expresia acestei politici a partidului şi guvernului nostru — politică de dezvoltare a colaborării cu toate ţările socialiste, de întărire a unităţii şi colaborării tuturor ţărilor socialiste. Considerăm că, prin vizita pe care am făcut-o, am adus o contribuţie uriaşă la dezvoltarea relaţiilor dintre partidul nostru şi partidele comuniste din aceste ţări, la lărgirea relaţiilor dintre România şi aceste state socialiste şi că, totodată am dat prin aceasta un aport de seamă la cauza unităţii tuturor ţărilor socialiste, a tuturor partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste. (Aplauze puternice). In lume au loc schimbări foarte mari; popoare întregi se ridică la luptă împotriva dominaţiei străine, denunţă acorduri şi tratate vechi, înrobitoare, atît in domeniul economic, cit şi militar, punînd pe primul plan afirmarea drepturilor lor de a-şi hotărî singure dezvoltarea, fără nici un amestec din afară. Priviţi în America Latină, în Africa, priviţi chiar în Europa , în Islanda, în Malta! Peste tot noi şi noi popoare şi guverne cer denunţarea vechilor acorduri imperialiste impuse cu forţa, cer retragerea trupelor străine, cer dreptul ca bogăţiile naţionale să aparţină poporului respectiv. Noi considerăm că acest proces revoluţionar, care se afirmă cu putere, constituie o caracteristică principală a epocii actuale şi arată că au apus pentru totdeauna vremurile politicii de asuprire şi dictat, că popoarele sînt hotărîte să trăiască libere, fără dominaţie străină! (Aplauze prelungite). Noi am sprijinit şi sprijinim lupta popoarelor care se ridică pentru eliberarea lor naţională, împotriva colonialismului şi neocolonialismului, pentru independenţă naţională, pentru dreptul de a-şi hotărî singure soarta. Vom acorda şi în viitor tot sprijinul nostru acestor popoare, vom dezvolta colaborarea şi unitatea în lupta împotriva imperialismului cu toate popoarele, cu toate forţele care se înregimentează în această luptă, considerînd că aceasta este una din îndatoririle noastre internaţionale ca partid comunist, ca popor care construieşte societatea socialistă. România trăieşte în Balcani şi de aceea se preocupă ca în această zonă să existe înţelegere şi colaborare. Dorim ca Balcanii să nu mai fie un "butoi cu pulbere", ci o zonă a colaborării, a păcii, fără arme atomice, fără baze militare străine. Dorim ca în Balcani să se pună capăt cu desăvîrşire oricăror încercări de aţîţare a unui popor împotriva altuia; se cunoaşte din experienţa trecutului că politica marilor puteri imperialiste de dezbinare a ţărilor balcanice şi, in general, a ţărilor mici nu a adus decit daune popoarelor respective, uşurînd dominarea şi asuprirea lor. Iată de ce ne-am adresat şi ne adresăm tuturor popoarelor din Balcani de a găsi calea colaborării, a unirii pentru a asigura întărirea păcii şi colaborării în această zonă! Dorim ca în Europa să se înfăptuiască securitatea, să fie promovate relaţii noi, care să excludă folosirea forţei şi ameninţarea cu forţa în raporturile dintre state. Dorim să se asigure condiţii ca Europa — continentul de unde în mai puţin de 50 de ani au pornit două războaie mondiale — să devină un continent al colaborării şi păcii, care să contribuie la dezvoltarea progresistă a omenirii, la lichidarea înapoierii de pe alte continente, din alte zone ale lumii. In acest sens şi în această direcţie acţionăm, împreună cu ţările socialiste şi alte state din Europa, pentru înfăptuirea securităţii pe continent, pentru realizarea în cel mai scurt timp a unei conferinţe europene care să deschidă calea realizării acestui deziderat. Noi apreciem că există condiţii pentru a se ajunge la ţinerea acestei conferinţe şi vom acţiona cu toată forţa pentru organizarea ei, pentru înfăptuirea securităţii pe continentul nostru. Dorim să dezvoltăm continuu relaţiile de colaborare cu celelalte state din Europa în toate domeniile de activitate. Considerăm că activitatea pe care am desfăşurat-o până acum în această direcţie corespunde acestui ţel, ea ilustrînd felul armonios în care se îmbină politica Internă şi politica internaţională a partidului şi guvernului nostru. (Vii aplauze). Ne pronunţăm pentru încetarea războaielor şi a conflictelor militare, pentru retragerea trupelor americane din Vietnam, din Cambodgia, din Laos, din întreaga Indochină, pentru ca popoarele din această parte a lumii să fie lăsate să-şi hotărască singure dezvoltarea, să-şi rezolve problemele interne fără nici un amestec din afară, aşa cum ne pronunţăm pentru încetarea conflictului din Orientul Apropiat, pentru soluţionarea sa în spiritul rezoluţiei Consiliului de Securitate. Considerăm că dezvoltarea evenimentelor internaţionale demonstrează în mod pregnant că trebuie pus cu desăvîrşire capăt politicii imperialiste de forţă, de dictat şi amestec în treburile aitor state, că dezideratul păcii internaţionale nu se poate realiza decât prin renunţarea la politica de război, la orice fel de presiuni împotriva altor state. Viaţa arată că e absolut necesar ca la soluţionarea problemelor internaţionale să ia parte toate statele, fie ele mari sau mici. Desigur, nu este un secret pentru nimeni că, întotdeauna, primele victime ale politicii imperialiste de forţă şi dictat au fost ţările mici. De aceea, noi acordăm o atenţie deosebită faptului ca ţările mici să acţioneze cu toată fermitatea pentru apărarea independenţei şi suveranităţii lor, să se opună politicii imperialiste de forţă şi dictat, să-şi afirme şi să-şi apere dreptul la o viaţă liberă. Subliniind aceasta, pornim tocmai de la principiile de clasă, precum şi de la ceea ce dovedeşte experienţa — aş putea spune de milenii — a istoriei, că atunci cînd popoarele mici şi mijlocii s-au ridicat în apărarea independenţei lor au putut juca un rol important în viaţa internaţională. Exemplul poporului vietnamez, al celorlalte popoare din Indochina aduce noi şi noi confirmări acestui adevăr. Tocmai privind de pe poziţii de clasă, pornind de la necesitatea unirii tuturor forţelor lumii contemporane împotriva politicii imperialiste, ne pronunţăm pentru o largă colaborare cu ţările mici şi mijlocii, acţionăm împreună cu toate statele, fară deosebire de mărime, pentru pacea şi securitatea tuturor popoarelor, libere şi egale în drepturi. (Vii aplauze). Realizarea acestui deziderat cere găsirea de soluţii la problemele spinoase ale vieţii internaţionale. O importanţă deosebită au în acest sens creşterea rolului O.N.U., realizarea universalităţii sale. Republica Populară Chineză trebuie să-şi ocupe locul pe care-l merită de drept in această organizaţie. Este timpul să se înţeleagă de către toată lumea că astăzi nu se mai pot soluţiona problemele internaţionale fără participarea marelui popor chinez de 800 de milioane de oameni. Ignorarea acestei realităţi a zilelor noastre nu poate decît să dăuneze atît cauzei socialismului şi luptei împotriva imperialismului, cit şi cauzei destinderii şi păcii în lume. Este ştiut, de altfel, că politica imperialiştilor de ignorare pe o perioadă, de asemenea, destul de lungă, a Uniunii Sovietice — primul stat socialist din lume, a cărui creare a marcat o cotitură radicală în Istoria omenirii — a suferit un eşec total. Astăzi, Uniunea Sovietică, datorită succeselor obţinute în dezvoltarea sa economică şi socială, în construirea societăţii comuniste, joacă un rol deosebit de important pe arena mondială, se manifestă ca un factor de seamă în rîndul forţelor progresului şi păcii, în lupta pentru colaborare, destindere şi securitate, în rezolvarea marilor probleme care frămîntă omenirea contemporană. Apare cu toată claritatea că şi politica de izolare a R.P. Chineze, ca şi politica de izolare, la timpul respectiv, a celorlalte ţări socialiste, a suferit un eşec total. Nimeni în lume nu poate împiedica un popor care a păşit pe calea socialismului — fie el mare sau mic — să-şi construiască noua orînduire aşa cum o doreşte el. De aceea, noi considerăm că afirmarea şi participarea Chinei la viaţa Internaţională, în activitatea O.N.U. şi a celorlalte organisme internaţionale constituie un factor de mare importanţă pentru cauza socialismului, pentru lupta împotriva imperialismului, pentru progres şi pace în lume. (Aplauze puternice). Partidul şi statul nostru militează ca in lume, în relaţiile dintre state, să se Instaureze principii noi, să se pornească de la deplina egalitate in drepturi între toate ţările, de la respectarea Independenţei şi suveranităţii lor naţionale, de la renunţarea la forţă şi ameninţarea cu forţa în raporturile dintre state, de la neamestecul în treburile interne, de la necesitatea colaborării pe baza avantajului reciproc. Numai în spiritul acestor principii se pot instaura relaţii noi, care să excludă războaiele şi să asigure fiecărui popor posibilitatea de a se dezvolta independent. Nu uităm pericolul pe care-l reprezintă continuarea cursei înarmărilor şi nu sîntem deloc partizanii teoriilor care încearcă să convingă opinia publică că arma nucleară ar fi o armă a păcii. Nu există "armă a păcii" şi cu atît mai mult nu poate fi armă a păcii arma nucleară. Desigur, cit timp există imperialism, cit timp se menţine pericolul unui război, fiecare stat socialist — ca, de altfel, fiecare naţiune — este în drept să ia măsuri de a se înarma, fiind gata să-şi apere independenţa, cuceririle revoluţionare. Dar, fiind comunişti, noi nu putem uita că arma nucleară este o armă a distrugerii şi că ea trebuie scoasă în afara legii. Noi nu considerăm că trebuie să ascundem poporului nostru — şi tuturor popoarelor lumii — realitatea despre pericolul armei nucleare, pentru că oriunde ar cădea bomba atomică ea nu va aduce decît moarte şi distrugeri. Iată de ce partidul şi guvernul nostru se pronunţă cu hotărîre împotriva armelor nucleare, pentru distrugerea şi interzicerea lor. Considerăm că avem datoria să acţionăm în această direcţie cu toată fermitatea şi energia, să chemăm toate popoarele să-şi ridice vocea pentru a scoate arma atomică şi armele de distrugere în masă în afara legii, să lupte pentru dezarmarea generală. (Vii aplauze). Şi această luptă exprimă poziţia noastră revoluţionară! Dacă sîntem revoluţionari, dacă sîntem comunişti, trebuie ca în activitatea internaţională, în problemele fundamentale ale dezvoltării contemporane, ca şi în problemele viitorului României, să ne plasăm pe aceeaşi poziţie! Să analizăm totul în spiritul materialismului dialectic şi istoric, al marxism-leninismului, şi să acţionăm ca revoluţionari! Or, a fi revoluţionari, comunişti, înseamnă a lupta pentru apărarea vieţii popoarelor, împotriva politicii de înarmare care ameninţă viaţa întregii omeniri. (Aplauze puternice). In acest spirit, îmbinînd sarcinile naţionale cu cele internaţionale, partidul nostru acţionează şi va acţiona consecvent şi în viitor pentru a contribui la realizarea unei politici de colaborare între toate ţările socialiste, între toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială, pentru a contribui la cauza păcii şi cooperării în lume. (Aplauze prelungite). In încheiere, doresc să urez Comitetului judeţean de partid, comuniştilor, muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor, tuturor oamenilor muncii, din municipiul şi judeţul Constanţa succese tot mai mari în activitatea lor, multă sănătate şi fericire. (Aplauze puternice, prelungite, urale, se scandează „Ceauşescu-P.C.R.“, „Ceauşescu-P.C.R.“! Cei prezenţi ovaţionează îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru Comitetul său Central, pentru secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu). (Urmare din pag. I) citarea curselor navei, de metodele de Încărcare și descărcare a mărfurilor transportate. Se face recomandarea ca, pentru mai lesnicioasa lor manipulare, mărfurile să fie containerizate, balotate, pachetizate, metode moderne care duc la scurtarea operaţiunilor de încărcare-descărcare, la economisirea cheltuielilor de muncă, la efectuarea mecanizată a lucrărilor. Cu nava „Lancea“ se vizitează apoi portul. Ca două uriaşe braţe de piatră, impunătoarele diguri, construite în ultimii ani închid imensa incintă a noului bazin portuar. Lungimea lor totală însumează peste 5 300 metri. Ele despart de mare o oglindă liniştită de apă de 523 ha, de două ori şi jumătate mai mare decît cea a vechiului port. Nava înaintează încet în larg. La cheiuri se află aliniate numeroase nave româneşti şi străine de mare tonaj. In onoarea sosirii conducătorului partidului şi statului, ele au arborat marele pavoaz. O originală simfonie de sirene îl însoţeşte pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi conducători de partid şi de stat, în călătoria în rada portului. Se acostează apoi la dana nr. 63, recent dată în folosinţă. Aici se dau noi explicaţii în legătură cu dezvoltarea portului Constanţa. Construcţia socialistă, industrializarea în ritm rapid a ţării au dus la creşterea considerabilă a schimburilor economice internaţionale ale României. Au crescut şi s-au diversificat exporturile. Au devenit din ce în ce mai complexe importurile. De unde înainte vreme din portul Constanţa plecau nave încărcate în genere cu petrol, cereale, cherestea şi alte materii prime, astăzi exportăm tot mai multe produse ale industriei, maşini de înaltă tehnicitate, utilaj petrolier, tractoare, fabrici complete de ciment, produse ale chimiei şi instalaţii chimice complexe. Ponderea României în comerţul mondial a crescut considerabil, atît sub raport cantitativ cît şi calitativ, iar traficul de mărfuri prin portul Constanţa este o veritabilă oglindă a acestei realităţi. Redimensionarea portului, modernizarea lui decurg tocmai din această realitate. Constructorii portului dau explicaţii în legătură cu amenajările interioare ale bazinului portuar în care au prins contururi precise noi cheiuri şi dane mineraliere, petroliere şi pentru mărfuri generale, platforme, depozite şi magazii, căi ferate de rulare a macaralelor, clădiri administrative şi feroviare etc. S-au şi dat în exploatare primele dane, platforme şi magazii pentru depozitarea mărfurilor. Se trece pe lingă podurile descărcătoare de mare randament pentru minereuri — 100 tone pe oră — pe lingă instalaţiile pentru manipularea produselor petroliere, de iluminare, semnalizare şi dirijare a navigaţiei şi transporturilor feroviare din incinta portului. Noul bazin portuar — de două ori şi jumătate mai mare decît cel vechi — dispune de adîncimi ce permit intrarea în port a navelor de mare tonaj. Reconstruit şi modernizat, portul Constanţa se va situa în categoria marilor porturi europene. Prin darea în exploatare a celor 48 de noi dane, la care vor putea acosta nave pînă la 80 000 tdw, capacitatea traficului de mărfuri va atinge, la stadiul final, 51 milioane tone pe an. La dana 64, conducătorii de partid şi de stat sînt invitaţi să viziteze cargoul mineralier „Dunărea“, cu un deplasament de 25 000 tdw, construit în Japonia. Cargoul, întors cu o importantă încărcătură de minereu algerian, se află în curs de reîncărcare. Directorul portului, Nicolae Zeicu, înfăţişează oaspeţilor şi unele aspecte privind dezvoltarea flotei comerciale. Flota noastră dispune în prezent de peste 50 de cargouri pentru mărfuri generale, mineraliere şi petroliere de diferite mărimi, realizate în ţară sau pe marile şantiere ale lumii, însumînd o capacitate de peste o jumătate de milion de tone. In portul Constanţa se manipulează în prezent de peste zece ori mai multe mărfuri faţă de realizările anilor de vârf dinaintea celui de-al doilea război mondial. In ultimul an, bunăoară, la cheiurile portului au acostat circa 2 000 de nave româneşti şi străine şi au fost manipulate peste 6,5 milioane tone mărfuri, de peste patru ori mai mult decît în 1955. In cabina de comandă a vasului se studiază încă o dată soluţiile adoptate, se aduc corective. Dana pentru navele de pasageri primeşte altă destinaţie, acestora atribuinduli-se o altă dană, mai în interiorul portului. Pentru transportul petrolului de la navă la rezervoare se recomandă construirea unor conducte subacvatice. La clubul navei, în sala maşinilor, în cabine secretarul general alpartidului se întreţine cu marinarii asupra condiţiilor de viaţă şi activitate pe vas, asupra problemelor cu care se confruntă în lungile lor curse pe oceanele lumii. „Dunărea" face legătură între Constanţa şi porturile japoneze. Din nou pe nava „Lancea". Se pătrunde în larg şi, după ce se descrie un arc de cerc, se acostează în faţa imenselor instalaţii ale şantierului naval constănţean. Sute şi sute de constructori navali au venit să-l salute pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oferindu-i buchete de flori, pe ceilalţi conducători de partid şi de stat. In faţa unor sugestive planşe şi machete, ing. Dumitru Fuiorea prezintă stadiul actual şi perspectivele de dezvoltare ale acestei întreprinderi a construcţiilor de nave care, nu de mult, a sărbătorit 75 de ani de existenţă. Planurile de dezvoltare a navigaţiei maritime, precum şi a celei pe rîurile interioare ale ţării, pun în faţa şantierului sarcini de mare importanţă. Şantierul de construcţii navale din Constanţa, care cu numai doi ani in urmă a realizat prima navă maritimă cu o capacitate de 1920 tone, devine şantierul naval nr. 1 al ţării, din ale cărui docuri vor fi lansate la apă nave maritime cu capacităţi cuprinse între 25 000—60 000 tdw, iar, în perspectivă coloşi plutitori de 150 000 tdw. Ca în atîtea alte domenii de activitate, unde termenii de comparaţie — trecut — prezent — viitor — pun in lumină marile înfăptuiri ale poporului român în linii socialismului ca urmare a traducerii în viaţă a politicii de industrializare promovate cu fermitate de Partidul Comunist Român, dezvoltarea construcţiei de nave arată ce salt uriaş a făcut ţara noastră şi va face pe mai departe în acest important şi complex domeniu al industriei constructoare de maşini. Se vorbeşte de perspectivele industriei construcţiilor navale potrivit căreia, pînă în 1975, şantierul din Constanţa va construi şi va livra flotei noastre nave cu o capacitate de 60 000 tone şi va trebui să pregătească simultan construcţia altora mai mari. Se detaliază proiectul pe baza căruia se va realiza marea întreprindere constructoare de nave. In viitoarele docuri uscate se va realiza un ciclu productiv cu o capacitate anuală în șantier de 5—6 nave mari. Se analizează problema pregătirii cadrelor, al căror număr va trebui să sporească de la 1 850, în prezent, la 4 600 în 1975. In prezent, în partea sudică a portului vechi, constructorii hidrotehnicieni din Constanţa execută lucrările vizînd închiderea incintei viitoarelor docuri uscate. Acestea — unul pentru construcţii şi altul pentru reparaţii de nave — vor semăna cu două bazine alăturate, fiecare avînd cite o ecluză şi instalaţii puternice pentru evacuarea sau introducerea apei care va atinge o adîncime de 14 m, în interiorul lor vor putea intra la reparaţii sau vor fi construite pe uscat nave de mare tonaj, parţial de 50 000—80 000 tdw, iar in perspectivă pină la 150 000 tdw. Construcţia noului şantier naval ridică probleme deosebit de importante, între care desecarea şi umplerea unor mari suprafeţe de apă, devierea unora din conductele existente, mari lucrări de excavare, impermeabilizări pe suprafeţe întinse şi la mari adîncimi, în timpul vizitei pe şantier, tovarăşului Nicolae Ceauşescu i se prezintă cîteva cargouri de 1 920 tdw, aflate în construcţie. Se subliniază că preocuparea constructorilor este reducerea continuă a timpului de asamblare a unui asemenea vas şi că eforturile şi progresele constructorilor în această direcţie sunt remarcabile. Ultimele cargouri din această familie au o greutate mai mică cu 15—20 tone şi dispun de instalaţii de navigaţie cu un grad superior de automatizare. La sectorul mecanic al şantierului, constructorii se află în plină activitate pentru livrarea în termen a tuturor comenzilor solicitate de beneficiar. Muncitorii opresc pentru cîteva clipe lucrul, vin înaintea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, îl salută, exprimîndu-şi bucuria de a-l avea ca oaspete. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se întreţine cu muncitorii asupra metodelor de lucru folosite, asupra condiţiilor lor de muncă şi de viaţă, în hala mecanică, secretarului general al partidului i se prezintă o serie de instalaţii şi dispozitive realizate pe şantier în cadrul acţiunii de autodotare. Printre altele, de bune aprecieri se bucură o instalaţie hidraulică de lansare a navelor, realizată pe şantier, care a adus economii însemnate întreprinderii. Trebuie să acordaţi o deosebită atenţie realizării pe şantier a tot mai multe instalaţii şi dispozitivenecesare procesului tehnologic, indică tovarăşul Nicolae Ceauşescu reprezentanţilor conducerii şantierului. Numai astfel se pot însuşi tehnologii înaintate, pot fi asimilate produse noi. In încheierea vizitei pe şantierul naval constănţean, între conducătorii, de partid şi de stat şi specialiştii din construcţia de nave are loc o amplă discuţie cu privire la perspectivele de dezvoltare a industriei navale. Una din principalele preocupări pe care conducerea şantierului şi reprezentanţii ministerului de resort o înfăţişează secretarului general al partidului se referă la modalităţile şi, îndeosebi, la zonele de extindere a şantierului naval. Sunt analizate cauzele rămînerii în urmă, realizarea unor obiective principale din profilul şantierului de la Constanţa, se recomandă soluţii pentru remedierea situaţiei. Multe din proiecte se dovedesc susceptibile de îmbunătăţiri, iar tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă constructorilor să-şi revadă planurile, proiectele, să caute căile cele mai eficiente pentru folosirea raţională a investiţiilor importante alocate in aceste ramuri de producţie. O problemă însemnată luată în discuţie este asimilarea în fabricaţie a unor motoare de mare putere. In legătură cu aceasta, s-a evidenţiat necesitatea cooperării între întreprinderi, construcţiile navale fiind o activitate deosebit de complexă, de mare anvergură. Se arată că este necesar ca toate tipurile de nave produse în ţară să fie echipate cu mijloace de propulsie fabricate de industria noastră. Altă problemă: profilarea şantierelor navale din Galaţi şi Brăila pe construcţia anumitor tipuri de vase. Se abordează problema producţiei de nave pescăreşti şi se indică să se elaboreze im studiu pe această temă. Se recomandă să se studieze posibilitatea creării unui nou şantier naval la Mangalia, profilat atît pe producţia de nave pescăreşti, de transport, cît şi pe reparaţii generale de nave. Răspunzînd întrebărilor secretarului general al partidului în legătură cu gradul de integrare şi tipurile de nave ce se vor construi în ţara noastră, specialiştii arată că este prevăzută producerea în ţară a întregii game de agregate şi a tuturor aparatelor cu care sunt înzestrate navele. în cîţiva ani, se va realiza un nivel înalt de integrare. Gama actuală de produse va fi lărgită cu alte tipuri de nave pentru diferite nevoi ale economiei naționale și, îndeosebi, vase destinate transportului de produse petrolifere, de minereuri, de cărbuni, cargouri pentru cherestea și de mărfuri generale. Avem constructori navali pricepuţi, entuziaşti, care asigură pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi conducători de partid şi de stat că îşi vor îndeplini exemplar obligaţiile asumate, realizînd vase de tot mai mare tonaj, care vor duce sub pavilionul tricolor al patriei produsele româneşti pe cele mai îndepărtate meridiane ale lumii. După încheierea vizitei in port şi în incinta şantierului naval, coloana maşinilor oficiale străbate din nou centrul municipiului Constanţa şi ajunge în faţa Sălii Sporturilor din localitate, unde secretarul general al partidului, ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt aşteptaţi de un mare număr de oameni ai muncii Reportajul vizitei a fost realizat de: N. POPESCU-BOGDANEȘTI MIRCEA S. IONESCU *r- Tribuna Sibiului ■■ _____ Anul IV, nr. 1063 A Intîlnire cu activul judeţean de partid După vizitarea întreprinderilor economice constănţene, în Sala Sporturilor din localitate a avut loc o adunare cu activul de partid din judeţ. Adresîndu-se tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi conducători de partid şi de stat, tovarăşul Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.CR, prim-secretar al Comitetului judeţean Constanţa al PCR, a spus: Avem astăzi plăcutul prilej să vă exprimăm direct, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, din adîncul inimii, cele mai calde sentimente de preţuire ale comuniştilor, ale tuturor oamenilor muncii din judeţul Constanţa, pentru eforturile pe care le depuneţi, pentru ajutorul neprecupeţit pe care ni-l acordaţi, pentru grija cu care vă interesaţi de activitatea noastră. Salutăm, de asemenea, prezenţa celorlalţi conducători de partid şi de stat, care vă însoţesc în această vizită cu multiple şi profunde semnificaţii pentru noi. In continuare vorbitorul a informat pe oaspeţi asupra îndeplinirii planului producţiei Industriale pe primul semestru al acestui an, a desfăşurării campaniei de recoltare a griului şi a altor lucrări agricole, precum şi asupra unor probleme de interes cetăţenesc. El a subliniat apoi ca organizaţia judeţeană de partid şi toţi oamenii muncii din judeţ, manifestîndu-şi deplina aprobare şi adeziunea faţă de documenteleprogram elaborate de conducerea partidului privind educarea comunistă a maselor, muncesc pentru traducerea lor în viată. Au mai luat apoi cuvîntul: Ion Voicu, secretar al comitetului P.C.R. din port. Alexandru Tunschi, directorul întreprinderii de reţele electrice Constanta, Ion I. Lungu, rectorul Institutului pedagogic, Ion Păun, preşedintele Cooperativei agrico-le de producţie din comuna Castelu, Liliana Bucur, directoarea întreprinderii integrate de lină şi Marin Croitoru, secretarul comitetului U.T.C. de la Şantierul naval Constanţa. Primit cu vii aplauze, a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Cuvintarea a fost ascultată cu deosebită atenţie şi subliniată în repetate rînduri de aplauze prelungite.