Tribuna Sibiului, iulie 1971 (Anul 4, nr. 1043-1069)
1971-07-31 / nr. 1069
! Minţi ingenioase, braţe harnice ircente Sever. Comună cu străzi luminoase, ce te primesc ospitalier, ca nişte braţe deschise, prietenoase. Comună ai cărei oameni nu dezmint azi, acţionînd bineînţeles pe alte planuri, faima tribunului lui Avram Iamcuţ coordonatele activităţii oamenilor vizează gospodărirea şi înfrumuseţarea aşezării care are deja germeni urbani viguroşi. Ultima mîndrie a cetăţenilor din Axeote Sever este conducta de apă potabilă. Apa, care le-a lipsit decenii de-a rîndul, este acum aici, in sat, adusă graţie minţii ingenioase şi braţelor, harnice. Priumarul Dumitru —mmmmmmmg Gabor, om inimos, jj povestea cum tontul a pornit de la fi o adunare popuiară. Oamenii dezjj bateau probleme gospodăreşti cînd gj deodată Ilie Lenghe se ridică la |a cuvînt şi face o propunere care a ■ animat întregul sat să se aducă apa pe uliţe, ba chiar In case. jg Cum ? Simplu! să se capteze izjj voarele din deal în bazine şi de-a- n colo, prin ţevi, să fie adusă în bou cuinţe. Unii au rîs, găsind năstruşnică ideea lui Lenghe, dar cei mai mulţi şi-au dat seama că au de-a face cu un lucru serios. S-a jj discutat aprins, pro şi contra. Dar H ideea a prins teren. După cîtva timp s-a constituit H un comitet de iniţiativă. S-au în- B scris 70 de familii. Au săpat §§ în deal, au montat acolo un bazin de tablă, apoi au trasat canale şi au adus ţevi. Curînd în chiuvetele instalate în case a curs apa. Apoi ’omenii nu s-au mulţumit cu i’.ît. maturitatea şi-au instalat în locuinţe şi băi ridicîndu-şi deo- 1 dată gradul de confort. Ba unii, jj ca ţăranul cooperator Simion H Dorea şi-a tras apa şi în grajd, instalînd adăpători automate pentru animale, după ultima expresie a zootehniei moderne. Exemplul bun a constituit un viu îndemn pentru ceilalţi săteni.Astfel că s-au asociat încă 65 de familii. Au captat un alt izvor, au tras ţevi şi şi-au instalat apa. Iar acum, aşezarea aceasta frumoasă este animată de lucrările celei de-a treia asociaţii, care a reunit 18 familii. Lucrările sunt în faza finală cu instalaţiile. In total 153 de familii au azi înAxente Sever apă la chiuvetă, în casă. Dar primarul ne mărturiseşte gîndul lui şi al oamenilor de a _________ termina anul viitor „apificarea“ comunei în toate cele 650 de locuinţe. Nu este ■■■■■■■■■■ irorn— nn pia-,, este o hotărîre a oamenilor care nu obişnuiesc să arunce vorbe în vînt Desigur ar fi multe de spus despre spiritul săritor al unor deputaţi ca Daniel Maurer, Mihai Müller, Istrate Grigorie etc., despre iniţiativa unor preşedinţi de comitete de circumscripţii ca Tra- San Munteanu, Aurel Precup, Dumitru Primaru şi alţii care, nu numai că au fost în fruntea acţiunilor, dar au mobilizat un mare număr de oameni pe „şantier“. Astfel că toate lucrările au putut fi efectuate într-un termen extrem de scurt. Consiliul popular comunal ’Axente Sever a dat un exemplu strălucit de modul cum se pot rezolva problemele gospodăreşti dacă ştii să asculţi doleanţele oamenilor, să vii în întîmpinarea lor cu maximă solicitudine- Nu ne îndoim că in cuprinsul judeţului nostru această pildă nu va rămîne un unicat. v. c. CARNET PENTRU REALIZAREA EXEMPLARĂ A SARCINILOR DE PLAN. Sînt necesare ritmuri superioare de creștere a productivității muncii Creșterea eficientei economice, care presupune obţinerea unor rezultate superioare în timp cit mai scurt necesita o sporire substanțială a productivității muncii sociale. Sarcinile actualului plan cincinal vor putea fi îndeplinite şi depăşite — după cum în repetate rînduri s-a subliniat de conducerea superioară de partid — numai printr-o mobilizare a rezervelor existente, prin crearea unor condiţii care să asigure ritmuri tot mai înalte în desfăşurarea proceselor de producţie, în judeţul nostru volumul producţiei industriale a cunoscut un dinamism continuu, ca de altfel în întreaga economie naţională, dinamism care a stat şi la baza stabilirii sarcinilor pentru actualul cincinal. Ritmul realizat în prima jumătate a acestui an al cincinalului (13 la sută) ne îndreptăţeşte să afirmăm că rezultatele vor fi şi de această dată superioare cifrelor iniţiale de plan. Dar, după cum spuneam la început, la baza acestui dinamism trebuie să stea în primul rînd creşterea productivităţii muncii. Pornind de la situaţia primului semestru, am constatat că, în această direcţie, în municipiul Sibiu au apărut unele neajunsuri, care vor trebui înlăturate în perioada imediat următoare, stabilindu-se de către colectivele de muncă, acum în perioada adunărilor generale ale salariaţilor, măsuri care să mobilizeze toate rezervele ce concură la ridicarea eficienţei economice, la sporirea productivităţii muncii, în municipiul Sibiu sarcina planificată a indicatorului de productivitate a fost îndeplinită în proporţie de 100 la sută. S-ar părea deci că situaţia — privită doar prin această cifră — este satisfăcătoare. Comparînd însă cu aceeaşi perioadă a anului trecut, rezultă că sporul de producţie s-a obţinut doar în proporţie de 44 la sută pe seama creşterii productivităţii muncii, cu mult sub nivelul întregii industrii a judeţului, a sarcinilor stabilite prin planul cincinal, a rezervelor existente în întreprinderile sibiene. Ce factori au contribuit la această stare de lucruri? Bineînţeles, spaţiul nu ne permite să cuprindem toate aspectele rezultate dintr-o analiză amănunţită. Ne-am propus să îndreptăm atenţia cititorilor asupra anumitor neajunsuri ce s-au manifestat, căutînd, pe cît posibil, să prezentăm cîteva probleme ce se cer rezolvate într-un timp cît mai scurt. O serie de întreprinderi, într-un mod nu tocmai justificat, şi-au planificat de la început, pentru acest an, o productivitate mai scăzută, apelînd la creşterea numărului de salariaţi pentru a-şi realiza sarcinile de producţie. La AMET, de pildă, productivitatea realizată în primul semestru este mai mică cu 1 585 lei pe cap de salariat, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Orice argumente aduse, ca cele de genul: structura sortimentelor ne obligă să realizăm o productivitate mai scăzută, sau avem greutăţi în aprovizionare, dotarea tehnică este necorespunzătoare, nu pot constitui elemente care să justifice lipsa de preocupare a conducerii unităţii pentru ridicarea activităţii economice a întreprinderii la un nivel corespunzător de eficienţă. De asemenea, la Uzina mecanică, deşi s-au făcut investiţii importante, secţiile de producţie fiind dotate cu utilaje moderne, de mare randament, productivitatea realizată este cu 351 Iei pe salariat sub nivelul celui de anul trecut. Un ritm necorespunzător de creştere a acestui important indicator s-a înregistrat în primul semestru şi la uzina „Balanţa", fabrica „Record", „Drapelul roşu", Industria laptelui, Antrepozitul frigorifer, Industria cărnii şi altele. Orientarea anumitor conducători de întreprinderi în direcţia sporirii numărului mediu scriptic de salariaţi fără să urmărească realizarea corespunzătoare a nivelului de productivitate şi care să ducă la un spor corespunzător de producţie a avut, de asemenea, o influenţă negativă asupra situaţiei înregistrate de industria municipiului Sibiu. Astfel, în (Continuare în pag. a IlI-a) T. CREŢU BIBLIOTECA,,ASTRA"| SIBIU PROLETARI DIN TOATE S TARILE, UNISME ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN In campania agricolă de vară: Locul combinelor este în lanţ al preselor de balotat pe mirişti Conform situaţiei operative a Direcţiei generale judeţene a agriculturii, pînă la data de 29 iulie a.c. în cooperativele agricole de producţie din judeţ a fost recoltat griul de pe 10 452 hectare, din 28 962 hectare cît ocupă această cultură. Se observă în marea majoritate a unităţilor o bună organizare a muncii, o folosire mai eficientă a forţelor şi mijloacelor existente. Ca urmare, într-o serie de cooperative agricole a fost strînsă recolta de pe mari suprafeţe. Sunt însă şi situaţii în care mijloacele mecanice şi forţa de muncă din unele unităţi —C.A.P. Agnita, Alţîna, Arpaşu de Jos, Marpod, Ighişul Vechi, Bîrghiş şi altele — nu sunt folosite la capacitatea maximă. Eforturile cooperatorilor, mecanizatorilor şi ale specialiştilor din aceste unităţi trebuie intensificate şi mai mult pentru ca rezulta tele muncii să se ridice la nivelul unităţilor fruntaşe. Printre aceste unităţi situate în frunte se înscriu cooperativele agricole din Miercurea Sibiului unde mecanizatorii şi cooperatorii au recoltat griul de pe 310 hectare, Păuca — 323 hectare, Şelimbăr — 307 hectare, Micăsasa — 269 hectare, Şoroştin — 260 hectare, Sibiu — 256 hectare, Ruşi — 202 hectare. Paralel cu recoltatul griului se depun eforturi susţinute pentru balotatul palelor, lucrare ce a fost efectuată pe 8 414 hectare. Totodată, au fost eliberate de paie peste 6 700 hectare, iar pe 3 741 hectare s-au executat arături de vară. Redăm mai jos secvenţe din ampla acţiune ce se desfăşoară în aceste zile în judeţul nostru pentru strîngerea la timp şi fără pierderi a recoltei de păioase. Cînd am ajuns la cooperativa agricolă din Miercurea Sibiului, tocmai se da ultimul tur şi încă o parcelă cu grîu era recoltată. Discutăm cu inginerul şef al cooperativei agricole, Constantin Ropotă. Aflăm că a fost recoltat grîul de pe 310 hectare, dintre care manual de pe 60 hectare. „Avem nişte oameni minunaţi, care ştiu să-şi facă datoria aşa cum trebuie — apreciază interlocutorul nostru. De cînd am început recoltatul griului putem spune că nu am stat din cauza defecţiunilor. De altfel, realizările vorbesc de la sine. Cu combina „Gloria", pe care lucrează Gheorghe Balaş, s-au recoltat într-o singură zi 44 tone grîu, iar cu celelalte 4 combine de tipul C1 şi C3 mai bine de 56 tone grîu. Fiecare din cei 4 combiner! — Ion Lupean, Ilie Săliştean, Petru Bereş şi Ioan Neamţu — a recoltat pe zi cu mult peste un vagon de grîu. Aceste realizări se menţin zilnic la acelaşi nivel. Cred că în cel mult trei zile, dacă timpul ne permite, încheiem recoltatul griului pe întreaga suprafaţă de 340 hectare. Producţia medie realizată pînă în prezent este de 2 800 kg boabe la hectar". Trebuie spus că la Miercurea Sibiului şi celelalte lucrări agricole se desfăşoară într-un ritm susţinut. Au fost balotate paiele de pe 150 hectare, iar de pe 100 hectare s-au şi transportat. S-au executat arături pe o suprafaţă de 80 hectare, din care 20 hectare au fost însămînţate cu culturi succesive. Trei dintre mecanizatori — Vasile Dragomir, Gheorghe Gastone şi Vasile Buta — lucrau în continuare la executarea arăturilor. Demne de evidenţiat sînt şi eforturile pe care le depun cooperatorii şi mecanizatorii din Apoldu de Sus pentru a strînge la timp recolta. Pînă în 29 iulie a.c. a fost recoltat grîul de pe 145 din cele 266 hec (continuare în pag. a IlI-a) P. BUD ANUL IV nr. 1069 Sîmbătă (31 iulie 1971 Tjt * * .4 pagini 130 Bani Fabrica „Flamura roşie“, Sibiu. Maşină automată de canelat — presat, dată în funcţiune la sfîrşitul anului 1970, ce execută două operaţii consecutiv, la fabricarea ţevilor textile, avînd o productivitate cu mult sporită faţă de vechile utilaje In numărul de azi Din actualitatea cotidiană • Rubrica Ide informaţii: AZI... AZI... AZI. • * • Ştiri, informaţii, consemnări, publicitate, SPORT Pag. a II-a Sa fie valorificate pe deplin resursele interne pentru lichidarea rămînerilor în urmă. Jalba lupilor cuminţi — foileton. Mai exista sectoare [(încă)... neproductive. Pag. a V-a Viaţa internaţională Pag. a IV-a Cum pregătiţi participarea la Expoziţia bunurilor de larg consum din judeţul Sibiu ? AZI FABRICI DI CONFECŢII „STEAUA ROCII“ După cum se ştie, la jumătatea lunii august oamenii muncii din judeţ vor beneficia de o gamă mai variată şi complexă de produse de bunuri de larg consum, ca urmare a deschiderii unei expoziţii cu vînzare. Azi, continuăm să ne informăm cititorii despre stadiul în care se află pregătirile la o altă întreprindere sibiană, în vederea unei cît mai bune participări. Este vorba de fabrica de confecţii „Steaua roşie“. De la început, directorul întreprinderii, tovarăşul Gheorghe Radu ne face precizarea că, după participarea la Expo ’71, acum, cu siguranţă evenimentul va constitui un nou prilej de afirmare a hărniciei şi priceperii colectivului de salariaţi. Şi pentru întărirea spuselor, ne vorbeşte pe larg despre gama sortimentală bogată ce va fi prezentată, a cărei înaltă ţinută calitativă va satisface din plin gusturile şi exigenţele cumpărătorilor.' ’Impermeabilele pentru bărbaţi şi femei, în diferite modele, costumele bărbăteşti croite după ultima linie a modei, pantalonii şi canadienele matlasate vor popula chioşcurile din perimetrul expoziţiei. Nu s-au neglijat nici sortimentele pentru sezonul rece, care se apropie. In acest sens se vor confecţiona pantaloni bărbăteşti pentru adolescenţi, din diferite ţesături. Acţionînd cu toată răspunderea în direcţia sondării gusturilor şi pretenţiilor cumpărătorilor, comitetul de direcţie al fabricii a reuşit, prin testele efectuate cu ajutorul magazinului de prezentare şi desfacere, să încline balanţa producţiei spre articolele a căror solicitare e mai mare. Tocmai acest lucru oferă certitudinea că exponatele întreprinderii vor stirni interesul vizitatorilor, atrăgind un mare număr de cumpărători. Pentru a asigura o cantitate satisfăcătoare de produse s-au luat o serie de măsuri. Bunăoară, toate lansările în producţie se urmăresc îndeaproape din punct de vedere al materiei prime folosite, modelului, termenului de execuţie etc. Toate acestea ne îndreptăţesc a crede că fabrica de confecţii sibiană va înregistra o participare rodnică la expoziţia din acest an. V. BARBU Ieri, în saloanele Casei Armatei din Sibiu, a avut loc, în prezenţa reprezentanţilor organelor locale de partid şi de stat, deschiderea festivă a expoziţiei de navomachete, organizată de Federaţia Română de Modelism, în cinstea „Zilei marinei". Expoziţia face parte din seria de manifestări organizate în Sibiu şi cuprinse în formula „Să sărbătorim Ziua marinei la munte", festivităţi ce vor culmina, mîine seară, cu începere de la ora 18:00, cînd pe lacul din Dumbravă se va organiza o „Seară veneţiană" Foto: FRED NSS Hm La început au fost 75. Unul şi unul. Apoi măsurile luate de specialişti pentru sporirea productivităţii muncii — nu puţine la număr — au facilitat reducerea numărului la 42. Cine sînt cei 42? Ce operă au creat îa 22 de luni, care să rămînă posterităţii ? Nu e greu de descoperit. Pentru că ei — şi nu numai ei, ci şi ortacii lor — şi-au înscris numele Intre realizatorii cetăţilor chimiei de la Copşa Mică, Săvineşti şi Turnu Măgurele, au contribuit la construirea marilor furnale şi oţelării de la Hunedoara şi Reşiţa, se numără printre creatorii Hidrocentralei de pe Lotru. La ei, la cazangeria „Independenţei“ există împămîntenit un dicton: exişti prin ce creezi, rămîi prin ce transmiţi. Această legătură cauzală este conectată, modelată azi de comuniştii secţiei, de veteranii ei, transplantată generaţiei tinere, dornică să-şi afirme personalitatea. Aşa îmi vorbea deunăzi Dumitru Siroianu, secretarul organizaţiei de partid de la cazangeria grea despre cei 42 de comunişti, care cu 22 de luni în urmă au luat cu asalt construcţia conductei forţată de la Hidrocentrala de pe Lotru. — Sarcina dată nu a fost de loc uşoară — spunea secretarul. Toţi ne dădeam seama de răspunderea ce ne-o asumăm. ’Aşadar, cei 42 oameni de bază, cei 42 de comunişti au început lupta cu oţelul, l-au strîns în chingi, l-au modelat, l-au investit cu valenţe prometeice şi l-au pironit acolo sus, între stîncile Lotrului. Să confecţionezi tronsoane din oţel în greutate de la 9—33,6 tone fiecare nu este un lucru uşor. Iar acestea au fost 200, în greutate de 4 003 tone. — Recent s-a expediat ultimul tronson. In lupta pentru domesticirea oţelului, care dintre oameni vi s-au părut mai ancoraţi în plasma fierbinte a eforturilor umane ? — Se spune că în asemenea situaţii de maximă răspundere trebuie să te bizui pe oamenii de bază. Aşa a fost şi la noi. Insă nucleului valoros, format din comunişti cu multă experienţă, i s-au alăturat, la chemarea organizaţiei de partid, numeroşi tineri dornici să semneze certificatul de autor al celei mai mari conducte forţate a celei mai mari hidrocentrale de pe rîurile interioare — Lotru. Dacă am prezentat oarecum lucrurile la modul superlativ nu este de loc o exagerare. Pentru cei patruzeci şi doi sarcina dată de partid a devenit faptă demnă de calitatea de muncitor comunist. In acest context de şlefuire de personalităţi idee, expusă cu multă claritate şi de tovarăşul Nicolas Ceauşescu în consfătuirea de lucru cu activul din domeniul ideologiei, aş vrea totuşi să prezint cîţiva oameni — cei mai buni dintre cei buni. Ioan Stimeriu, sudor specialist. (Facem cunoştinţă cu un om negricios, între două vîrste, cu mişcări cumpănite, controlate). — Care este contribuţia dv., la realizarea celor 6,5 km de sudură automată la conducta forţată de pe Lotru ? — Am pornit pe căi aspre, nebătătorite. Nu numai eu. Toţi cei care am lucrat la aceasta. Nu am cedat însă niciodată în faţa piedicilor. Am perseverat şi am reuşit, îmi aduc bine aminte de perioada extrem de scurtă în care s-a asimilat tronsonul trei luni, deşi termenul ne dădea dreptul la dublu sau chiar la triplu. Toţi ne-am „bătut“, fiecare pentru însuşirea operaţiei ce-i revenea. A fost nevoie de o tehnologie nouă, modernă de sudură. Aparatele cu care am fost dotaţi cereau acest lucru. Au urmat zile şi nopţi de căutări. Uneori dădeam din colţ în colţ, dar nu ne lăsam învinşi. Perfecţionarea, punerea la punct a noilor procedee de sudură s-a făcut din,mers. Am fost trimis de uzină în străinătate pentru specializare. (continuare ni' pag ană) IOAN NISTOR Exişti prin ce creezi, rămîi prin ce transmiţi — FILEDER - ■ O NOUĂ INIŢIATIVĂ A FOST LUATĂ JOI DE PROCURATURA DIN PALERMO în vederea anihilării activităţii teroriste a Matiei, care se adaugă recentelor arestări şi deportări de persoane suspecte de a avea vreo legătură cu acest sumbru sindicat al crimei. Procurorul adjunct din Palermo, Aldo Rizzo, a acuzat joi 85 de mafioţi de „Asociere în vederea comiterii de crime“. ■ IN CADRUL CONGRESULUI AMERICAN DE CHIMIE, care se desfăşoară la Boston, dr. Alan Michaels a făcut o comunicare în legătură cu realizarea unei noi substanţe plastice, derivat al polistirenului, care ar putea fi utilizat în operaţiile chirurgicale pentru înlocuirea ţesutului uman. Această substanţă va putea fi folosită cu succes în operaţiile pentru transplantarea organelor — a spus dr. Alan Michaels. Numeroase experienţe de laborator şi asupra animalelor au de uix PegTo monstrat compatibilitatea cu ţesuturile vii a noului produs, care nu este absorbit de organism şi nu provoacă iritaţii. ■ ADMINISTRAŢIA 'S.U.A. A RECOMANDAT JOI trecerea la folosirea sistemului metric de măsură. Ministrul comerţului, Maurice Stans, a declarat că, în următorii zece ani, trebuie ca metrul să înlocuiască gardul, kilometrul — mila, gramul să ia locul undei și litrul să se substituie quartului. Decizia finală în această problemă urmează să o ia Congresul în dezbaterea căruia se află un proiect, înaintat din 1968. ■ O MISIUNE ARHEOLOGICĂ INTERNAŢIONALĂ îşi desfăşoară activitatea de mai multe zile la Marsala, extremitatea vestică a Siciliei, unde speră să recupereze, în următoarele săptămîni, cinci nave romane scufundate la aproximativ 14 mile de ţărm. Cu ajutorul unor aparate moderne, membrii misiunii au procedat deja la o serie de măsurători submarine, care au permis, stabilirea locului exact unde se află epavele vaselor.