Tribuna Sibiului, iulie 1971 (Anul 4, nr. 1043-1069)

1971-07-31 / nr. 1069

! Minţi ingenioase, braţe harnice ircente Sever. Comună cu străzi luminoase, ce te primesc ospitalier, ca nişte braţe deschise, prietenoa­se. Comună ai cărei oameni nu dezmint azi, acţionînd bineînţeles pe alte planuri, faima tribunului lui Avram Iamcuţ coordonatele ac­tivităţii oamenilor vizează gospo­dărirea şi înfrumuseţarea aşezării care are deja germeni urbani vi­­guroşi. Ultima mîndrie a cetăţenilor din Axeote Sever este conducta de apă potabilă. Apa, care le-a lip­sit decenii de-a rîndul, este acum aici, in sat, adusă graţie minţii in­genioase şi braţelor, harnice. Pri­u­­marul Dumitru —mmmmmmm­g Gabor, om inimos, jj povestea cum to­n­­tul a pornit de la fi o adunare popu­­­­iară. Oamenii dez­­jj bateau probleme gospodăreşti cînd gj deodată Ilie Lenghe se ridică la |a cuvînt şi face o propunere care a ■ animat întregul sat­ să se aducă­­ apa pe uliţe, ba chiar In case. jg Cum ? Simplu! să se capteze iz­­jj voarele din deal în bazine şi de-a- n colo, prin ţevi, să fie adusă în bo­u­ cuinţe. Unii au rîs, găsind năs­truşnică ideea lui Lenghe, dar cei mai mulţi şi-au dat seama că au­­ de-a face cu un lucru serios. S-a jj discutat aprins, pro şi contra. Dar H ideea a prins teren.­­ După cîtva timp s-a constituit H un comitet de iniţiativă. S-au în- B scris 70 de familii. Au săpat §§ în deal, au montat acolo un bazin­­ de tablă, apoi au trasat canale şi­­ au adus ţevi. Curînd în chiuvetele­­ instalate în case a curs apa. Apoi ’­omenii nu s-au mulţumit cu i’.ît. maturitatea şi-au instalat în locuinţe şi băi ridicîndu-şi deo- 1 dată gradul de confort. Ba unii, jj ca ţăranul cooperator Simion H Dorea şi-a tras apa şi în grajd, instalînd adăpători automate pen­tru animale, după ultima expresie a zootehniei moderne. Exemplul bun a constituit un viu îndemn pentru ceilalţi săteni.­­Astfel că s-au asociat încă 65 de familii. Au captat un alt izvor, au tras ţevi şi şi-au instalat apa. Iar acum, aşezarea aceasta fru­moasă este animată de lucrările celei de-a treia asociaţii, care a reunit 18 familii. Lucrările sunt în faza finală cu instalaţiile. In total 153 de familii au azi în­­Axente Sever apă la chiuvetă, în casă. Dar primarul ne mărturiseşte gîndul lui şi al oamenilor de a _________ termina anul vii­tor „apificarea“ comunei în toate cele 650 de lo­cuinţe. Nu este ■■■■■■■■■■ ir­o­rn— nn pia-,, este o hotărîre a oamenilor care nu obiş­­nuiesc să arunce vorbe în vînt Desigur ar fi multe de spus des­pre spiritul săritor al unor depu­taţi ca Daniel Maurer, Mihai Müller, Istrate Grigorie etc., des­pre iniţiativa unor preşedinţi de comitete de circumscripţii ca Tra- San Munteanu, Aurel Precup, Du­mitru Primaru şi alţii care, nu nu­mai că au fost în fruntea acţiuni­lor, dar au mobilizat un mare nu­măr de oameni pe „şantier“. Astfel că toate lucrările au putut fi e­­fectuate într-un termen extrem de scurt. Consiliul popular comunal ’Axente Sever a dat un exemplu strălucit de modul cum se pot re­zolva problemele gospodăreşti da­că ştii să asculţi doleanţele oame­nilor, să vii în întîmpinarea lor cu maximă solicitudine- Nu ne în­doim că in cuprinsul judeţului nostru această pildă nu va rămîne un unicat. v. c. CARNET PENTRU REALIZAREA EXEMPLARĂ A SARCINILOR DE PLAN. Sînt necesare ritmuri superioare de creștere a productivității muncii Creșterea eficientei economice, care presupune obţinerea unor re­zultate superioare în timp cit mai scurt necesita o sporire substanțială a productivității muncii sociale. Sar­cinile actualului plan cincinal vor putea fi îndeplinite şi depăşite — după cum în repetate rînduri s-a subliniat de conducerea superioară de partid — numai printr-o mobili­zare a rezervelor existente, prin crearea unor condiţii care să asi­gure ritmuri tot mai înalte în des­făşurarea proceselor de producţie, în judeţul nostru volumul produc­ţiei industriale a cunoscut un dina­mism continuu, ca de altfel în în­treaga economie naţională, dinamism care a stat şi la baza stabilirii sar­cinilor pentru actualul cincinal. Rit­mul realizat în prima jumătate a acestui an al cincinalului (13 la su­tă) ne îndreptăţeşte să afirmăm că rezultatele vor fi şi de această dată superioare cifrelor iniţiale de plan. Dar, după cum spuneam la în­ceput, la baza acestui dinamism tre­buie să stea în primul rînd creşte­rea productivităţii muncii. Pornind de la situaţia primului se­mestru, am constatat că, în această direcţie, în municipiul Sibiu au a­­părut unele neajunsuri, care vor tre­bui înlăturate în perioada imediat următoare, stabilindu-se de către co­lectivele de muncă, acum în peri­oada adunărilor generale ale sala­riaţilor, măsuri care să mobilizeze toate rezervele ce concură la ridi­carea eficienţei economice, la spori­rea productivităţii muncii, în municipiul Sibiu sarcina plani­ficată a indicatorului de productivi­tate a fost îndeplinită în proporţie de 100 la sută. S-ar părea deci că si­tuaţia — privită doar prin această cifră — este satisfăcătoare. Compa­­rînd însă cu aceeaşi perioadă a anu­lui trecut, rezultă că sporul de pro­ducţie s-a obţinut doar în proporţie de 44 la sută pe seama creşterii pro­ductivităţii muncii, cu mult sub ni­velul întregii industrii a judeţului, a sarcinilor stabilite prin planul cin­cinal, a rezervelor existente în în­treprinderile sibiene. Ce factori au contribuit la această stare de lucruri? Bineînţeles, spaţiul nu ne permite să cuprindem toate aspectele rezultate dintr-o analiză a­­mănunţită. Ne-am propus să îndrep­tăm atenţia cititorilor asupra anumi­tor neajunsuri ce s-au manifestat, căutînd, pe cît posibil, să prezen­tăm cîteva probleme ce se cer rezol­vate într-un timp cît mai scurt. O serie de întreprinderi, într-un mod nu tocmai justificat, şi-au pla­nificat de la început, pentru acest an, o productivitate mai scăzută, apelînd la creşterea numărului de salariaţi pentru a-şi realiza sarcinile de producţie. La AMET, de pildă, productivitatea realizată în primul semestru este mai mică cu 1 585 lei pe cap de salariat, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Orice ar­gumente aduse, ca cele de genul: structura sortimentelor ne obligă să realizăm o productivitate mai scă­zută, sau avem greutăţi în aprovi­zionare, dotarea tehnică este neco­­respunzătoare, nu pot constitui ele­mente care să justifice lipsa de pre­ocupare a conducerii unităţii pentru ridicarea activităţii economice a în­treprinderii la un nivel corespunză­tor de eficienţă. De asemenea, la Uzina mecanică, deşi s-au făcut in­vestiţii importante, secţiile de pro­ducţie fiind dotate cu utilaje mo­derne, de mare randament, producti­vitatea realizată este cu 351 Iei pe salariat sub nivelul celui de anul trecut. Un ritm necorespunzător de creş­tere a acestui important indicator s-a înregistrat în primul semestru şi la uzina „Balanţa", fabrica „Record", „Drapelul roşu", Industria laptelui, Antrepozitul frigorifer, Industria căr­nii şi altele. Orientarea anumitor conducători de întreprinderi în direcţia sporirii numărului mediu scriptic de salariaţi fără să urmărească realizarea cores­punzătoare a nivelului de producti­vitate şi care să ducă la un spor corespunzător de producţie a avut, de asemenea, o influenţă negativă a­­supra situaţiei înregistrate de indus­tria municipiului Sibiu. Astfel, în (Continuare în pag. a IlI-a) T. CREŢU BIBLIOTECA,,ASTRA"| SIBIU PROLETARI DIN TOATE S TARILE, UNISM­E ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR­ JUDEŢEAN In campania agricolă de vară: Locul combinelor este în lanţ al preselor de balotat­ pe mirişti Conform situaţiei operative a Direcţiei generale judeţene a agriculturii, pînă la data de 29 iulie a.c. în cooperativele agricole de producţie din judeţ a fost recoltat griul de pe 10 452 hectare, din 28 962 hectare cît ocupă această cultură. Se observă în marea majoritate a unităţilor o bună organizare a muncii, o folosire mai eficientă a forţelor şi mij­loacelor existente. Ca urmare, într-o serie de coope­rative agricole a fost strînsă recolta de pe mari suprafeţe. Sunt însă şi situaţii în care mijloacele mecanice şi forţa de muncă din unele unităţi —­­C.A.P. Agnita, Alţîna, Arpaşu de Jos, Marpod, Ighi­­şul Vechi, Bîrghiş şi altele — nu sunt folosite la capacitatea maximă. Eforturile cooperatorilor, meca­nizatorilor şi ale specialiştilor din aceste unităţi trebuie intensificate şi mai mult pentru ca rezulta­­ tele muncii să se ridice la nivelul unităţilor frun­taşe. Printre aceste unităţi situate în frunte se în­scriu cooperativele agricole din Miercurea Sibiului unde mecanizatorii şi cooperatorii au recoltat griul de pe 310 hectare, Păuca — 323 hectare, Şelimbăr — 307 hectare, Micăsasa — 269 hectare, Şoroştin — 260 hectare, Sibiu — 256 hectare, Ruşi — 202 hec­tare. Paralel cu recoltatul griului se depun eforturi susţinute pentru balotatul palelor, lucrare ce a fost efectuată pe 8 414 hectare. Totodată, au fost eli­berate de paie peste 6 700 hectare, iar pe 3 741 hectare s-au executat arături de vară. Redăm mai jos secvenţe din ampla acţiune ce se desfăşoară în aceste zile în judeţul nostru pentru strîngerea la timp şi fără pierderi a recoltei de păioase. Cînd am ajuns la cooperativa a­­gricolă din Miercurea Sibiului, toc­mai se da ultimul tur şi încă o par­celă cu grîu era recoltată. Discutăm cu inginerul şef al cooperativei agricole, Constantin Ropotă. Aflăm că a fost recoltat grîul de pe 310 hectare, din­tre care manual de pe 60 hectare. „Avem nişte oameni minunaţi, care ştiu să-şi facă datoria aşa cum­ tre­buie — apreciază interlocutorul nos­tru. De cînd am început recoltatul griului putem spune că nu am stat din cauza defecţiunilor. De altfel, realizările vorbesc de la sine. Cu combina „Gloria", pe care lucrează Gheorghe Balaş, s-au recoltat într-o singură zi 44 tone grîu, iar cu cele­lalte 4 combine de tipul C1 şi C3 mai bine de 56 tone grîu. Fiecare din cei 4 combiner! — Ion Lupean, Ilie Săliştean, Petru Bereş şi Ioan Neamţu — a recoltat pe zi cu mult peste un vagon de grîu. Aceste re­alizări se menţin zilnic la acelaşi ni­vel. Cred că în cel mult trei zile, dacă timpul ne permite, încheiem re­coltatul griului pe întreaga supra­faţă de 340 hectare. Producţia me­die realizată pînă în prezent este de 2 800 kg boabe la hectar". Trebuie spus că la Miercurea Si­biului şi celelalte lucrări agricole se desfăşoară într-un ritm susţinut. Au fost balotate paiele de pe 150 hec­tare, iar de pe 100 hectare s-au şi transportat. S-au executat arături pe o suprafaţă de 80 hectare, din care 20 hectare au fost însămînţate cu culturi succesive. Trei dintre meca­nizatori — Vasile Dragomir, Gheor­ghe Gastone şi Vasile Buta — lu­crau în continuare la executarea ară­turilor. Demne de evidenţiat sînt şi efor­turile pe care le depun cooperatorii şi mecanizatorii din Apoldu de Sus pentru a strînge la timp recolta. Pînă în 29 iulie a.c. a fost recoltat grîul de pe 145 din cele 266 hec­ (continuare în pag. a IlI-a) P. BUD ANUL IV nr. 1069 Sîmbătă (31 iulie 1971 Tjt * * .4 pagini 130 Bani Fabrica „Flamura roşie“, Sibiu. Maşină automată de canelat — presat, dată în funcţiune la sfîr­­şitul anului 1970, ce execută două operaţii consecutiv, la fabricarea ţevilor textile, avînd o producti­vitate cu mult sporită faţă de vechile utilaje In numărul de azi Din actualitatea cotidiană • Rubrica Ide informaţii: AZI... AZI... AZI. • * • Ştiri, informaţii, consemnări, publicitate, SPORT Pag. a II-a Sa fie valorificate pe deplin resursele interne pentru lichidarea rămînerilor în urmă. Jalba lupilor cuminţi — foileton. Mai exista sectoare [(încă)­... neproductive. Pag. a V-a Viaţa internaţională Pag. a IV-a Cum pregătiţi participarea la Expoziţia bunurilor de larg consum din judeţul Sibiu ? AZI­ FABRICI DI CONFECŢII „STEAUA ROCII“ După cum se ştie, la jumătatea lunii august oamenii muncii din judeţ vor beneficia de o gamă mai variată şi complexă de produse de bunuri de larg consum, ca ur­mare a deschiderii unei expoziţii cu vînzare. Azi, continuăm să ne informăm cititorii despre stadiul în care se află pregătirile la o al­tă întreprindere sibiană, în vede­rea unei cît mai bune participări. Este vorba de fabrica de confec­ţii „Steaua roşie“. De la început, directorul între­prinderii, tovarăşul Gheorghe Radu ne face precizarea că, după parti­ciparea la Expo ’71, acum, cu si­guranţă evenimentul va constitui un nou prilej de afirmare a hăr­niciei şi priceperii colectivului de salariaţi. Şi pentru întărirea spu­selor, ne vorbeşte pe larg despre gama sortimentală bogată ce va fi prezentată, a cărei înaltă ţinută calitativă va satisface din plin gusturile şi exigenţele cumpărăto­rilor.' ’Impermeabilele pentru băr­baţi şi femei, în diferite modele, costumele bărbăteşti croite după ultima linie a modei, pantalonii şi canadienele matlasate vor popula chioşcurile din perimetrul expozi­ţiei. Nu s-au neglijat nici sorti­mentele pentru sezonul rece, care se apropie. In acest sens se vor confecţiona pantaloni bărbăteşti pentru adolescenţi, din diferite ţe­sături. Acţionînd cu toată răspunderea în direcţia sondării gusturilor şi pretenţiilor cumpărătorilor, comi­tetul de direcţie al fabricii a reu­şit, prin testele efectuate cu aju­torul magazinului de prezentare şi desfacere, să încline balanţa producţiei spre articolele a căror solicitare e mai mare. Tocmai acest lucru oferă certitudinea că expo­natele întreprinderii vor stirni in­teresul vizitatorilor, atrăgind un mare număr de cumpărători. Pentru a asigura o cantitate sa­tisfăcătoare de produse s-au luat o serie de măsuri. Bunăoară, toate lansările în producţie se urmăresc îndeaproape din punct de vedere al materiei prime folosite, modelu­lui, termenului de execuţie etc. Toate acestea ne îndreptăţesc a crede că fabrica de confecţii si­biană va înregistra o participare rodnică la expoziţia din acest an. V. BARBU Ieri, în saloanele Casei Armatei din Sibiu, a avut loc, în prezenţa reprezentanţilor organelor locale de partid şi de stat, deschiderea festivă a expoziţiei de navomachete, organizată de Federaţia Română de Modelism, în cinstea „Zilei marinei". Expoziţia face parte din seria de manifestări organizate în Sibiu şi cuprinse în formula „Să sărbă­torim Ziua marinei la munte", festivităţi ce vor culmina, mîine seară, cu începere de la ora 18:00, cînd pe lacul din Dumbravă se va orga­niza o „Seară veneţiană" Foto: FRED N­SS Hm La început au fost 75. Unul şi unul. Apoi măsurile luate de spe­cialişti pentru sporirea productivi­tăţii muncii — nu puţine la nu­măr — au facilitat reducerea nu­mărului la 42. Cine sînt cei 42? Ce operă au creat îa 22 de luni, care să rămînă posterităţii ? Nu e greu de descoperit. Pentru că ei — şi nu numai ei, ci şi ortacii lor — şi-au înscris numele Intre realizatorii cetăţilor chimiei de la Copşa Mică, Săvineşti şi Turnu Măgurele, au contribuit la con­struirea marilor furnale şi oţelării de la Hunedoara şi Reşiţa, se nu­mără printre creatorii Hidrocentra­lei de pe Lotru. La ei, la cazangeria „Indepen­denţei“ există împămîntenit un dicton: exişti prin ce creezi, rămîi prin ce transmiţi. Această legătu­ră cauzală este conectată, modela­tă azi de comuniştii secţiei, de ve­teranii ei, transplantată generaţiei tinere, dornică să-şi afirme perso­nalitatea. Aşa îmi vorbea deunăzi Dumitru Siroianu, secretarul organizaţiei de partid de la cazangeria grea des­pre cei 42 de comunişti, care cu 22 de luni în urmă au luat cu asalt construcţia conductei forţată de la Hidrocentrala de pe Lotru. — Sarcina dată nu a fost de loc uşoară — spunea secretarul. Toţi ne dădeam seama de răspunderea ce ne-o asumăm. ’Aşadar, cei 42 oameni de bază, cei 42 de comunişti au început lup­ta cu oţelul, l-au strîns în chingi, l-au modelat, l-au investit cu va­lenţe prometeice şi l-au pironit a­­colo sus, între stîncile Lotrului. Să confecţionezi tronsoane din oţel în greutate de la 9—33,6 tone fiecare nu este un lucru uşor. Iar acestea au fost 200, în greutate de 4 003 tone. — Recent s-a expediat ultimul tronson. In lupta pentru domesti­cirea oţelului, care dintre oameni vi s-au părut mai ancoraţi în plasma fierbinte a eforturilor u­­mane ? — Se spune că în asemenea si­tuaţii de maximă răspundere tre­buie să te bizui pe oamenii de ba­ză. Aşa a fost şi la noi. Insă nu­cleului valoros, format din comu­nişti cu multă experienţă, i s-au alăturat, la chemarea organizaţiei de partid, numeroşi tineri dornici să semneze certificatul de autor al celei mai mari conducte forţate a celei mai mari hidrocentrale de pe rîurile interioare — Lotru. Dacă am prezentat oarecum lucrurile la modul superlativ nu este de loc o exagerare. Pentru cei patruzeci şi doi sarcina dată de partid a de­venit faptă demnă de calitatea de muncitor comunist. In acest con­text de şlefuire de personalităţi idee, expusă cu multă claritate şi de tovarăşul Nicolas Ceauşescu în consfătuirea de lucru cu activul din domeniul ideologiei, aş vrea totuşi să prezint cîţiva oameni — cei mai buni dintre cei buni. Ioan Stimeriu, sudor specialist. (Facem cunoştinţă cu un om ne­gricios, între două vîrste, cu miş­cări cumpănite, controlate). — Care este contribuţia dv., la realizarea celor 6,5 km de sudură automată la conducta forţată de pe Lotru ? — Am pornit pe căi aspre, nebă­tătorite. Nu numai eu. Toţi cei care am lucrat la aceasta. Nu am cedat însă niciodată în faţa piedi­cilor. Am perseverat şi am reuşit, îmi aduc bine aminte de perioada extrem de scurtă în care s-a a­­similat tronsonul­ trei luni, deşi termenul ne dădea dreptul la du­blu sau chiar la triplu. Toţi ne-am „bătut“, fiecare pentru însuşirea operaţiei ce-i revenea. A fost ne­voie de o tehnologie nouă, moder­nă de sudură. Aparatele cu care am fost dotaţi cereau acest lucru. Au urmat zile şi nopţi de căutări. Uneori dădeam din colţ în colţ, dar nu ne lăsam învinşi. Perfec­ţionarea, punerea la punct a noi­lor procedee de sudură s-a făcut din,mers. Am fost trimis de uzină în străinătate pentru specializare. (continuare ni' pag a­nă) IOAN NISTOR Exişti prin ce creezi, rămîi prin ce transmiţi — FILEDE­R - ■ O NOUĂ INIŢIATIVĂ A FOST LUATĂ JOI DE PROCU­RATURA DIN PALERMO în ve­derea anihilării activităţii tero­riste a Matiei, care se adaugă recentelor arestări şi deportări de persoane suspecte de a avea vreo legătură cu acest sumbru sindicat al crimei. Procurorul ad­junct din Palermo, Aldo Rizzo, a acuzat joi 85 de mafioţi de „A­­sociere în vederea comiterii de crime“. ■ IN CADRUL CONGRESU­LUI AMERICAN DE CHIMIE, care se desfăşoară la Boston, dr. Alan Michaels a făcut o comu­nicare în legătură cu realizarea unei noi substanţe plastice, de­rivat al polistirenului, care ar putea fi utilizat în operaţiile chi­rurgicale pentru înlocuirea ţesu­tului uman. Această substanţă va putea fi folosită cu succes în operaţiile pentru transplantarea organelor — a spus dr. Alan Michaels. Numeroase experienţe de labo­rator şi asupra animalelor au de­ uix PegTo­­ monstrat compatibilitatea cu ţe­suturile vii a noului produs, ca­re nu este absorbit de organism şi nu provoacă iritaţii. ■ ADMINISTRAŢIA 'S.U.­A. A RECOMANDAT JOI trecerea la folosirea sistemului metric de măsură. Ministrul comerţului, Maurice Stans, a declarat că, în următorii zece ani, trebuie ca metrul să înlocuiască gardul, ki­lometrul — mila, gramul să ia locul und­ei și litrul să se sub­stituie quartului. Decizia finală în această problemă urmează să o ia Congresul în dezbaterea că­ruia se află un proiect, înaintat din 1968. ■ O MISIUNE ARHEOLOGI­CĂ INTERNAŢIONALĂ îşi des­făşoară activitatea de mai multe zile la Marsala, extremitatea ves­tică a Siciliei, unde speră să re­cupereze, în următoarele săptă­­mîni, cinci nave romane scufun­date la aproximativ 14 mile de ţărm. Cu ajutorul unor aparate moderne, membrii misiunii au procedat deja la o serie de mă­surători submarine, care au per­mis, stabilirea locului exact unde se află epavele vaselor.

Next