Tribuna Sibiului, septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1096-1121)
1971-09-26 / nr. 1118
Anul IV, nr 1118 ”■ ■ . .??!" ,-------- ■■ _____ Tribuna Sibiului ."11 "...... ........--------------------------■------— Pagina 3 ~*v',fwvvwvv,*vvwvvwvvwwwvvwvwvvwvvvvvwwvvwwvwwwwwvvfwwvv* Din activitatea consiliilor populare Reţeaua de drumuri asfaltate se lărgeşte continuu Pentru îmbunătăţirea stării de viabilitate a drumurilor judeţene, din bugetul Consiliului popular al judeţului Sibiu, au fost alocate peste 30 milioane lei, numai în primul semestru al anului. Din aceste fonduri au fost finanţate diferite lucrări. Astfel, s-au executat imbrăcăminti asfaltice pe distanţa de 15 km, faţă de 20 km planificaţi pe întregul an, s-au întreţinut imbracamintile asfaltice pe 57 km pe drumurile existente, s-au efectuat lucrări de întreţinere pe 473 km de drumuri judeţene şi s-au reparat 178 ml poduri. Din investiţii centralizate s-au început şi se desfăşoară din plin lucrări de terasamente şi acostamente pe drumul Curmătură—Păltiniş care urmează să fie asfaltat. Mărfuri mai multe, mai bune pentru populaţie Intr-o recentă analiză a Comitetului Executiv al Consiliului popular judeţean a reieşit faptul că unităţile comerciale de pe raza judeţului nostru şi-au realizat integral planul de desfacere pe perioada semestrului tatii. Comparativ cu perioada corespunzătoare a anului trecut, volumul desfacerilor de mărfuri a crescut cu 48 milioane Iei, revenind un ritm de creştere de 7,7 la sută, faţă de cel planificat, de 5,8 la sută. De asemenea, au fost realizaţi şi depăşiţi şi ceilalţi indicatori, ceea ce a făcut ca şi beneficiul cuvenit bugetului local să fie îndeplinit în proporţie de 106,25 la sută. Fonduri sporite pentru finanţarea acţiunilor economice şi social-culturale Realizarea in bune condiţii a veniturilor bugetare pe semestrul I aferente Consiliului popular al judeţului Sibiu a permis finanţarea integrală şi la timp a acţiunilor economice şi social-culturale prevăzute în buget. Din totalul creditelor de 284 milioane lei, planificate pe perioada la care ne-am referit, s-a cheltuit suma de 267 milioane lei pentru toate acţiunile planificate. De asemenea, sume sporite faţă de anii precedenţi s-au cheltuit şi pentru acţiunile agricole şi zooveterinare (20,6 milioane Iei), pentru acţiunile de gospodărie comunală, pentru învăţămînt şi pentru administraţia locală. „Avocaţii“ din aceşti anonimi... Cine eşti dumneata domnule... Anonim? Ce izbelişte te-mpinge să răsări din umbră, intempestiv ca furia unuia care vede o anume culoare? Dar, părăsind mijloacele retoricii, spre uzul... specialiştilor, ne vedem obligaţi să credem că „meseria" numită atacul (sau contraatacul) anonim începe să-şi creioneze un „statut" al existenţei în teritoriul ce rămîne dincolo de preocupările serioase, corecte ale oamenilor acestor zile. Cum, adică, poţi crede altcumva? Dacă nu-i pare dumnealui, Anonimului, ceva (cum să zic?), cumva în regulă, gata depeşa. Că aceea e plină ochi de neadevăruri — unele flagrante — acest „simplu fapt“ nu-l deranjează de fel. O femeie e văzută de el. Anonimul, pe stradă cu „unul ce nu părea să fie... soţul“ — şi gata epistola „semnată“ anonim. Unul, şeful lui, i-a atras atenţia că nu-şi face datoria, gata prefabricatul: „şeful se menţine doar cu pile că altcum nu se explică!“ A criticat ziarul pe unul ce nu munceşte tocmai bine în locul în care este pus, hop şi el cu... scrisoaica întăritoare. „Aveţi dreptate, eu îl cunosc bine, ba vă mai spun şi altele“ incit citind totul (dacă ai şi crede!), ar trebui să concluzionezi că respectivul criticat nu mai are decit un pas pînă la... ghilotină. Omnipotent, omniprezent, omniştient. Anonimul poate deveni la o adică şi avocat, „apărător“ adicătelea. Tot din umbră. Şi tot... anonim (evident!). O, dar, în atari împrejurări, ce interese te mină, apărătorule din umbră? Dacă şeful e şef... cumsecade, nu se poate să nu bage-n seamă că l-ai apărat cum ai putut Dar atunci — dacă şi crezi (Anonimul crede totdeauna!) — apără-l pe faţă, adică redevin-o om integru şi scrie, spune ce ştii, spune cit ştii, ştii doar bine: orînduirea noastră, legile ei de aur permit cetăţeanului, oricărui cetăţean să-şi spună părerea într-o problemă sau alta. Legile de aur ale moralei şi eticii noastre socialiste, întreaga politică a partidului nostru implică această prezenţă critică a cetăţeanului, părerea sa despre bunul mers al treburilor de obşte. Aceasta este însăşi esenţa vieţii noastre sociale noi: democratismul larg, participarea plenară a fiecăruia, garantată, asigurată cu un cadru instituţional perfecţionat. Condiţia? Una singură: buna Pe teme de etică intenţie, credinţa în idealurile noastre, cinstea. Dacă toate acestea presupun, îndeamnă la o poziţie deschisă, fermă, şi exclud anonimatul, atunci de cine şi de ce te ascunzi, ilustre anonim? Ce vrei să nu se afle şi de ce? Am în faţă două anonime (pe una o ţin în servietă, intr-un plic, împachetat şi acela în zece foi — să nu-mi murdărească locul în care mai păstrez gîndurile curate, scrise, ale oamenilor cinstiţi care-şi spun păsul, într-o problemă sau alta!). Nu, nu mă voi opri să nu spun ceea ce cred despre ele. Pentru că acele două fiţuici au un înţeles care sparge voinţa anonimatului. Citez dintr-una: „AM FOST PLECAT LA BAI (sic!) ŞI CÂND (sic!) M-AM ÎNTORS AM AFLAT CA L-AŢI CRITICAT IN ZIARUL TRIBUNA SIBIULUI PE TOV. STERIE MIRCEA. EU CRED CA (sic!) AŢI GREŞIT TARE MULT“. Aşa debutează misiva. Şi, chiar aşa e redactată, cu majuscule... de tipar misiva. Ba, încheie: „CU RESPECT“, „semnînd" (evident!)... anonim. Scrii o scrisoare intru apărarea cuiva (nedreptăţit, zici) şi nu ai curajul, tăria morală să semnezi, să susţii cu argumente o părere. De ce? Scrii o întreaga „scrisoare“ cu litere de tipar? De ce? (Vrei să-i încurci pe ... grafologi? Ai motive?). A doua anonimă seamănă cu cea citată mai sus, cu deosebirea (doar) ci nu e scrisă cu majuscule. Ba, parcă o anume curbă a simulacrului de semnătură să cam semene cu una din cealaltă ... operă. ... Am pe masă două anonime. Presimt in dosul „plapomei anonimatului“ doi oameni, două exemple de modul cum nu ne este permis să înţelegem şi să acţionăm. Mai ales azi — ami cînd un program de excepţională rezonanţă în inimile făuritorilor lumii noastre frumoase ne cere, ne pretinde să acţionăm întotdeauna ca nişte comunişti, cu intransigenţă, deschisi■ nu este permis să acceptăm „poziţia“ anonimatului ascuns după o perdea mincinoasă de... bună intenţie. Să ne spunem părerea, să criticăm, să ne intereseze tot ceea ce se întîmplă în jurul nostru! Par, să demonstrăm responsabilitate, să nu afirmăm deschis responsabilitatea pentru tot ceea ce întreprindem. Să fim noi înşine!Dacă nu cumva Anonimul este... EL ÎNSUşI, adică un anonim în această bătălie pentru curăţirea climatului nostru socialist de tot ceea ce înseamnă reminiscenţa unor mentalităţi şi deprinderi retrograde). VICTOR DOMŞA Noua policlinică din cartierul Gura Cîmpului a municipiului Mediaş dispune de săli spaţioase de aşteptare şi consultaţii, laboratoare etc., toate bine utilate Intr-una din încăperi îşi desfăşoară activitatea zilnică medicul Antal Zaizon, specialist In boli interne, pe care vi-l redăm, in fotografie, te timpul unul consult Grupul de fotomate al J.M.C. Sibiu — aparate moderne de sterilizat conserve, avind capacitatea de 2 500 cutii fiecare pentru o singura sarja Foto: FBKD MSS Artişti amatori pe scenă In zilele acestea se fac studii de regie şi distribuţie în roluri Ia două noi piese ce au intrat în atenţia artiştilor Teatrului popular din Mediaş. Este vorba de piesele „Cercul morţii“ de Ştefan Berciu şi „Sînziana şi Pepelea“ de V. Alecsandri. Tot Casa de cultură — pe lingă care funcţionează amintitul teatru — mai anunţă organizarea, la nivel de municipiu, a unui concurs „Cine ştie cîştigă“, pe tema: „Figuri de eroi din dramaturgia română contemporană“. Şi, ca să rămînem tot pe tărîmul artei dramatice, mai putem aminti că un grup de salariaţi ai fabricii „Vitrometan“ din Mediaş, sub regia inginerului Nicolae Coldea — cu preocupări de autor şi actor — a pus în scenă piesa „Comedie cu olteni“ de Gh. Vlad. Dintre pasionaţii artei dramatice din fabrică, aminţim pe Ioan Donea, Vasile Neamţu, Mariana Peterliceanu şi Vasile Cuşcă. La scurt timp de la începerea repetiţiilor, artiştii amatori au prezentat deja trei spectacole — la Bazna, Valea Lungă şi Tîrnava. Viitoarea escală: Micăsasa. La început de drum, le urăm cu mai multe premiere şi spectacole. Tot pe agenda vieţii culturale a fabricii „Vitrometan“ mai este consemnată înfiinţarea unui cineclub. După ce a fost realizată dotarea cu aparate de filmat şi proiecţie, pasionaţii celei de a şaptea arte amenajează în momentul de faţă camera de developat. In curînd, cineclubul anunţă primul tur de manivelă la prima peliculă de scurt metraj. Artiştii amatori urcă din nou pe scenă. Astfel, cu cîteva zile în urmă, s-au regrupat brigăzile artistice de agitaţie ale fabricii „Vitrometan“ şi ale cooperativelor „Meşteşugarul“ şi „Medieşana“. Un aport însemnat şi-l aduce Doina Ionescu, care semnează cu siguranţă şi pricepere regia celor trei spectacole. Nu cu aceleaşi cuvinte putem consemna activitatea culturală ce se desfăşoară în Bazna sat. Este suficient să redăm succint opiniile localnicilor: „Singura distracţie a rămas dansul, şi acesta este organizat destul de slab, ne plictisim“ (Octavian Hălmaciu): „In afară de film si dans, nu se mai organizează nimic la căminul cultural. Am vrea şi noi să participăm la seri de poezie, la concursuri sportive duminica dimineaţa“ (Anuţa Bubara şi Susana Sasu). Sunt cîteva păreri ale tinerilor de aici, pe bună dreptate nemulţumiţi. Este regretabil că într-o comună atît de mare, cu posibilităţi concrete (un cămin cultural mare şi bine dotat), viaţa culturală să lâncezească. Este nevoie ca toţi factorii ce răspund de viaţa culturală şi în primul rînd organizaţia U.T.C. să alunge comoditatea și să pornească la adevărata valorificare a talentelor locale. Jean IONESCU Cauzele neîndeplinirii sarcinilor (Urmare din pag I) oare toate acestea şi asupra exploatării utilajelor? După cum spuneam — din punctul de vedere al situaţiei financiare, dată fiind depăşirea cu peste 50 la sută a cheltuielilor la 1 000 lei producţie marfă — întreprinderea trece prin greutăţi foarte mari. Pe lîngă faptul că se fac cheltuieli mari de întreţinere, că datorită nerealizării sarcinilor de plan cheltuielile constante încarcă preţul de cost, se adaugă penalizările pentru nelivrări în termen, penalizări pentru stocuri supranormative, pierderi provenite din cauza slabei gospodăriri a materialelor etc. „La consumul de carburanţi se face o mare risipă, spunea inginerul şef Sorin Vlaicu. Pare pur şi simplu o staţie de autoservire. Nu există un gestionar, un control al consumului acestor materiale. De fapt situaţia gospodăririi materialelor şi a produselor finite este sub orice critică. Am văzut ult caz cînd s-a cerut serviciului aprovizionare să facă rost de o anumită cantitate de tablă, cinci colo tocmai ce ne trebuia s-a găsit în noroi. Trebuie rezolvată o dată problema gestiunilor“. Aveţi dreptate, tovarăşe inginer şef! Trebuie să se rezolve! Dar cui cereţi să facă acest lucru: contabilului şef, directorului? Sau este nevoie de o intervenţie hotărită din partea tuturor factorilor de conducere? S-au format, totodată, şi o serie de stocuri de produse finite (deşi planul s-a realizat la jumătate ?!?) datorate dezasortării anumitor mărfuri — cazul cahlelor de teracotă — cit şi fabricării unor produse fără desfacere asigurată — blocuri cu agregate uşoare. In aceste produse zac imobilizate sute de mii de lei. Sigur că ar putea fi înşirate mult mai multe deficienţe. Acestea au fost prezentate aproape în totalitate şi în cadrul şedinţei comitetului de direcţie. Pentru înlăturarea lor s-a întocmit un vast plan de măsuri (al cîtelea?) care sperăm că de această dată va fi şi dus la îndeplinire. Au fost trecute aici toate problemele ce trebuie rezolvate de urgenţă şi chiar cele de perspectivă, s-au dat termene, s-au stabilit responsabilităţi. Se pare că de data aceasta la întocmirea acestui plan s-a pornit cu responsabilitate, aşa că ... Cu toate acestea ne propunem să concretizăm cîteva din problemele asupra cărora comitetul da direcţie, întregul colectiv trebuie să-şi îndrepte atenţia in permanenţă. Astfel, nu o dată s-a subliniat necesitatea întăririi conducerii colective, a lărgirii competenţei acestui for al conducerii operative a treburilor întreprinderii care este comitetul de direcţie. La „Record“ este nevoie de un reviriment din acest punct de vedere, este nevoie de o mai largă participare a fiecărui membru din comitetul de direcţie la rezolvarea sarcinilor ce stau în faţa întreprinderii. Intrucît munca politică se prezintă necorespunzător, se cere intensificarea activităţii organizaţiei de bază, a biroului, în aşa fel încât acţiunile întreprinse să ducă la întărirea responsabilităţii pe locuri de producţie. Formaţiile de lucru vor trebui întărite cu membri de partid. Prin întărirea controlului de partid în toate compartimentele, la toate nivelele, printr-o muncă susţinută de la om la om se va putea crea şi o opinie de masă privind întreţinerea şi folosirea utilajelor şi utilizarea fondului de timp. . Este necesar ca în viitor să se acorde o atenţie mai mare măsurilor preventive de întreţinere a utilajelor, nu să se aştepte defectarea lor şi apoi să se piardă timp şi, o dată cu aceasta, producţie, pînă la înlăturarea defecţiunilor. In acest sens compartimentelor mecanic-şef, tehnic, aprovizionare le revine sarcina de a întocmi în mod judicios necesarul de piese de schimb, de a urmări cu perseverenţă primirea lor. Pentru asigurarea unei permanentizări a cadrelor, comitetul de direcţie, comitetul sindicatului, organizaţia de U.T.C. vor trebui să se preocupe mai mult de asigurarea condiţiilor sociale, să cunoască nevoile salariaţilor participînd la rezolvarea lor. In sfîrşit, din partea centralei industriale se cere un sprijin mai concret, o îndrumare mai eficientă. In ultimul timp au trecut prin întreprindere zeci de cadre de la minister, de la centrală, dar neajunsurile parcă sporesc. Bineînţeles ne referim la un sprijin care să rezolve probleme ce nu stau în puterea colectivului de aici, a comitetului de direcţie. Fabrica dispune acum de mai mulţi specialişti, problemele sînt cristalizate, urmează doar să se acţioneze hotărît pentru rezolvarea lor, pentru înscrierea acestei unităţi în modul celor ce-şi îndeplinesc cu cinste sarcinile care le revin din planul de stab % ÎNVĂŢĂMÎNTUL DE PARTID (Urmare din pact. 1) cooperare, bazate pe Încredere şi deplin respect al independenţei şi suveranităţii, pe neamestec în treburile interne şi avantaj reciproc, combătindu-se, totodată, manifestările de ploconire în faţa Apusului. Un accent deosebit se va pune pe sublinierea rolului conducător al clasei muncitoare, pe Înţelegerea profundă a calităţii oamenilor muncii de producători şi proprietari ai mijloacelor de producţie, in scopul mobilizării lor la dezvoltarea şi apărarea avutului obştesc, al cultivării atitudinii noi faţă de muncă, faţă de producătorii bunurilor materiale. In învăţămlntul de partid va trebui să se dezbată in profunzime raportul intre naţional şi internaţional, contribuţia partidului nostru la înţelegerea ştiinţifică şi aplicarea principiilor Internaţionalismului proletar, să se intensifice munca politico-educativă pentru cimentarea şi mai puternică a unităţii şi frăţiei dintre oamenii muncii români, germani, maghiari, de combatere a oricăror încercări de incitare a naţionalismului, şovinismului. Organele şi organizaţiile de partid vor continua, prin intermediul Invăţămintului de partid, activitatea de educare materialistă, ştiinţifica, a muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor, de înarmare a maselor cu concepţia materialist-dialectică despre lume şi viaţă, de combatere a misticismului şi obscurantismului, a practicilor religioase. In învăţămlntul de partid se va acorda, ca şi pînă acum, o atenţie susţinută explicării politicii externe a partidului şi statului nostru, activităţii consecvente desfăşurată în sprijinul extinderii colaborării între state, păcii şi securităţii internaţionale. Se vor evidenţia politica partidului nostru de întărire a unităţii ţărilor socialiste, principiile ce trebuie să stea la baza relaţiilor dintre ţările socialiste. Se va asigura informarea asupra realizărilor din aceste ţări, precum şi asupra victoriilor obţinute de partidele comuniste, de clasa muncitoare şi alte forţe progresiste din ţările nesocialiste în lupta pentru eliberarea socială şi naţională, progres şi libertăţi democratice. In problematica învăţămîntului de partid, un loc deosebit va ocupa cunoaşterea ştiinţifică, de pe poziţiile marxism-leninismului, a esenţei imperialismului contemporan, a realităţilor din ţările capitaliste, a situaţiei ţărilor in curs de dezvoltare, tratarea proceselor contradictorii din lumea capitalistă, a problemelor sociale cu care se confruntă oamenii muncii, partidele comuniste şi muncitoreşti, forţele democratice, folosindu-se date şi fapte edificatoare, întregul învăţământ de partid va trebui să asigure o legătură mai strînsa cu preocupările şi fenomenele concrete din fiecare întreprindere, unitate agricolă de stat sau cooperatistă, instituţie cu problematica ce confruntă colectivul şi organizaţia de partid respectivă. Tematica de studiu, dezbaterile şi informările ce vor avea loc se vor întemeia în primul rînd pe cunoaşterea realităţilor locului de muncă, astfel incit — fără a înlocui conţinutul politico-ideologic al învăţământului de partid cu preocupări profesionale sau probleme ce se discută în alt cadru — problemele legate de mersul activităţii economice, ca şi desfăşurarea vieţii interne de partid, a activităţii de conducere, a relaţiilor, din cadrul colectivelor de muncă, atitudinea şi comportarea oamenilor să-şi găsească reflectarea în cursurile de partid. Este necesar ca învăţământul de partid să fie pătruns de spirit combativ faţă de neajunsurile din diferite domenii şi din comportarea comuniştilor, să cultive exigenţa partinică, spiritul critic şi autocritic, sar educe membrii de partid ca ei să ia poziţie fermă împotriva fenomenelor negative, a atitudinilor înapoiate faţă de muncă şi avutul obştesc. Împotriva manifestărilor de indolenţă şi superficialitate, a abuzurilor, necinstei şi actelor antisociale, împotriva oricăror, influenţe şi mentalităţi retrograde, străine ideologiei şi moralei noastre socialiste. In cercuri şi cursuri se va lua atitudine hotărită împotriva propagandei calomnioase, răsplndită de cercurile imperialiste prin posturile de radio şi pe alte căi, se va manifesta intransigenţă ideologică faţă de rînduielile lumii capitaliste şi modul de viaţă burghez, faţă de concepţiile idealiste despre lume şi viaţă, faţă de curentele reacţionare, apologetice, anticomuniste. Totodată se vor explica poziţia principială, de clasă, a partidului nostru în confruntarea de idei din lumea contemporană, receptivitatea sa faţă de curentele de gîndire progresiste, criteriile ştiinţifice de apreciere a diferitelor concepţii, combătîndu-se spiritul eclectic şi obiectivismul. In învăţămlntul de partid se vor stimula spiritul creator, abordarea ştiinţifică a fenomenelor, dezbaterea vie, combaterea tendinţelor de formalism, evidenţiindu-se caracterul novator, marxist-leninist al politicii partidului nostru, întregul învăţămînt de partid va trebui să-şi sporească contribuţia pentru îmbunătăţirea activităţii politicoideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, pentru formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor. Noua casă a telefericului din Păltiniș fjmr f s jmr s jmr s jt *- *mr * mit r. rs Is ! I y s I S5 > I*s Is* s I sI V îs* I s i 6 Programul săptămînal TV LUNI, 27 SEPTEMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Muzică populară interpretată la cimpoi şi o carină de Marin Stănculeţ şi la ţambal de Dumitru Nicolae Vişan. 18.15 Ecranul Emisiune de informaţie şi critică cinematografică 18.43 Stop cadru 19.13 Publicitate 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară 20.10 Te laud, şi te apăr şi te cint. Emisiune liiterar-muzicană. Versuri ale poeţilor contemporani închinate patriei şi coruri patriotice din creaţia ultimilor ani 20.40 Roman foileton! „Aghiotantul excelenţei sale“ (III) 21.20 Prim-plan — Alexandru Popescu — primarul municipiului Piteşti 21.50 Parada vedetelor Juliette Greco şi Sergio Endrigo 22.20 Din ţările socialiste 22.35 Telejurnalul de noapte MARŢI, 28 SEPTEMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii — emisiune literară 18.13 Brăţara de aur — emisiuneconcurs pe meserii realizată de redacţia TV pentru tineret în colaborare cu C.C. a! U.T.C. (semifinala) 19.15 Publicitate 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 Reflector 20.13. Momente din istoria teatrului Richard al III-lea de William Shakespeare 22.40 Cincisprezece minute cu Amalia Rodrigues 22.55 Oameni şi fapte 23.10 Telejurnalul de noapte MIERCURI, 29 SEPTEMBRIE 16.40 Deschiderea emisiunii! Fotbal! Spartak Trnava—Dinamo Bucureşti (Meci retur In Cupa Campionilor Europeni). Transmisiune directă de la Trnava In pauză: Polo pe apă: România—U.R.S.S. și România— R.F. a Germaniei (aspecte înregistrate de la Hvar). 18.30 Mult e dulce şi frumoasă Emisiune de prof. dr. Sorin Stati 18.50 Confruntări Responsabilitatea individuală în sistemul conducerii colective 19.10 Tragerea pronoexpres 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 Ancheta TV 20.40 Telecinematecal Declinul familiei Amberson — premieră pe țară 22.15 Teleglob: Imagini din R.P. Chineză 22.33 Refrene fără vîrstă 22.50 Telejurnalul de noapte JOI, 30 SEPTEMBRIE 14.55 Deschiderea emisiunii Fotbal: Rapid—A.C. Napoli (Mad retur în Cupa UEFA) — Transmisiune directă de la Stadionul Republicii 10.50 Polo pe apă: România—Ungaria (aspecte înregistrate de la Hvar) 17.30 Emisiune în limba maghiară 18.30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto 18.50 Timp şi anotimp în agricultură 19.10 Pentru sănătatea dv. 19.20 1001 de seri 19,30 Telejurnalul de seară 20,00 Reflector 20,15 Panoramic ştiinţific 20,45 Pagini de umor. Stan şi Brad buclucaşi 21,25 Cadran internaţional 22,10 Gala interpreţilor: Maya Pliseţkaia 22.35 Interpretul săptămânii: Gigi Marga 22.50 Telejurnalul de noapte VINERI, 1 OCTOMBRIE 18.00 Deschiderea nul emisiunii: Cămi„Meteor II“ 18.50 Lumea copiilor, 19.10 Tragerea loto 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 Cronica politică internă — de Eugen Mândrie 20.15 Muzică uşoară cu formaţia Cornel Popescu 20.30 Film artistic: Muntele Tigrului e luat cu asalt — o producţie a studiourilor chineze 22.35 Imagini din R.P. Chineză 22.45 Telejurnalul de noapte SIMBATA, 2 OCTOMBRIE 16.15 Deschiderea emisiunii — emisiune în limba germană 18.00 Bună seara, fete! Bună seara băieţi! 19.15 Publicitate 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară 20.15 Tele-enciclopedia 21.00 Săptămîna internaţională 21.10 Film serial — Atomiştii — episodul II: „Accidentul“. O producţie a studiourilor franceze 22.10 Teledivertisment 22.50 Telejurnalul de noapte — sport 23.10 Seară de romanţe cu Irina Loghin, Angela Buciu şi Puşa Poenaru “ s S Is*s Xs I**IîIs* •s V* sIV* s Is Is îs *s X\ M Xs s X X \ X.