Tribuna Sibiului, septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1096-1121)

1971-09-26 / nr. 1118

Anul IV, nr 1118 ”■ ■ . .??!" ,-------- ■■ _____ Tribuna Sibiului ."11 "...... ........--------------------------■------— Pagina 3 ~*v',fwvvwvv,*v­vwvvwvvwwwvvwvwvvwvvvvvwwvvwwvwwwwwvvfwwvv­­* Din activitatea consiliilor populare Reţeaua de drumuri asfaltate se lărgeşte continuu Pentru îmbunătăţirea stării de viabilitate a drumurilor judeţene, din bugetul Consiliului popular al judeţului Sibiu, au fost alocate peste 30 milioane lei, numai în primul semestru al anului. Din a­­ceste fonduri au fost finanţate di­ferite lucrări. Astfel, s-au execu­tat imbrăcăminti asfaltice pe dis­tanţa de 15 km, faţă de 20 km planificaţi pe întregul an, s-au în­treţinut imbracamintile asfaltice pe 57 km pe drumurile existente, s-au efectuat lucrări de întreţine­re pe 473 km de drumuri jude­ţene şi s-au reparat 178 ml po­duri. Din investiţii centralizate s-au început şi se desfăşoară din plin lucrări de terasamente şi acosta­mente pe drumul Curmătură—Păl­tiniş care urmează să fie asfaltat. Mărfuri mai multe, mai bune pentru populaţie Intr-o recentă analiză a Comite­tului Executiv al Consiliului popular judeţean a reieşit faptul că unităţile comerciale de pe raza judeţului nostru şi-au realizat in­tegral planul de desfacere pe pe­rioada semestrului tatii. Compa­rativ cu perioada corespunzătoare a anului trecut, volumul desface­rilor de mărfuri a crescut cu­­ 48 milioane Iei, revenind un ritm de creştere de 7,7 la sută, faţă de cel planificat, de 5,8 la sută. De asemenea, au fost realizaţi şi depăşiţi şi ceilalţi indicatori, ceea ce a făcut ca şi beneficiul cuvenit bugetului local să fie în­deplinit în proporţie de 106,25 la sută. Fonduri sporite pentru finanţarea acţiunilor economice şi social-culturale Realizarea in bune condiţii a veniturilor bugetare pe semes­trul I aferente Consiliului popu­lar al judeţului Sibiu a permis finanţarea integrală şi la timp a acţiunilor economice şi social-cul­turale prevăzute în buget. Din to­talul creditelor de 284 milioane lei, planificate pe perioada la care ne-am referit, s-a cheltuit suma de 267 milioane lei pentru toate acţiunile planificate. De asemenea, sume sporite faţă de anii prece­denţi s-au cheltuit şi pentru ac­ţiunile agricole şi zooveterinare (20,6 milioane Iei), pentru acţiu­nile de gospodărie comunală, pen­tru învăţămînt şi pentru adminis­traţia locală. „Avocaţii“ din aceşti anonimi... Cine eşti dumneata domnule... Anonim? Ce izbelişte te-mpinge să răsări din umbră, intempestiv ca fu­ria unuia care vede o anume culoare? Dar, părăsind mijloacele retoricii, spre uzul... specialiştilor, ne vedem obligaţi să credem că „meseria" nu­mită atacul (sau contraatacul) anonim începe să-şi creioneze un „statut" al existenţei în teritoriul ce rămîne din­colo de preocupările serioase, corecte ale oamenilor acestor zile. Cum, adi­că, poţi crede altcumva? Dacă nu-i pare dumnealui, Anonimului, ceva (cum să zic?), cumva în regulă, gata depeşa. Că aceea e plină ochi de ne­adevăruri — unele flagrante — acest „simplu fapt“ nu-l deranjează de fel. O femeie e văzută de el. Anonimul, pe stradă cu „unul ce nu părea să fie... soţul“ — şi gata epistola „semnată“ anonim. Unul, şeful lui, i-a atras atenţia că nu-şi face dato­ria, gata prefabricatul: „şeful se men­ţine doar cu pile că altcum nu se explică!“ A criticat ziarul pe unul ce nu munceşte tocmai bine în locul în care este pus, hop şi el cu... scrisoa­ica întăritoare. „Aveţi drep­tate, eu îl cunosc bine, ba vă mai spun şi altele“ incit citind totul (dacă ai şi crede!), ar trebui să concluzio­nezi că respectivul criticat nu mai are decit un pas pînă la... ghilo­tină. Omnipotent, omniprezent, omni­­ştient. Anonimul poate deveni la o adică şi avocat, „apărător“ adicătelea. Tot din umbră. Şi tot... anonim (evident!). O, dar, în atari împrejurări, ce interese te mină, apărătorule din umbră? Dacă şeful e şef... cumsecade, nu se poate să nu bage-n seamă că l-ai apărat cum ai putut Dar atunci — dacă şi crezi (Anonimul crede tot­deauna!) — apără-l pe faţă, adică re­devin-o om integru şi scrie, spune ce ştii, spune cit ştii, ştii doar bine: orînduirea noastră, legile ei de aur permit cetăţeanului, oricărui cetăţean să-şi spună părerea într-o problemă sau alta. Legile de aur ale moralei şi eticii noastre socialiste, întreaga politică a partidului nostru implică această prezenţă critică a cetăţeanu­lui, părerea sa despre bunul mers al treburilor de obşte. Aceasta este însăşi esenţa vieţii noastre sociale noi: democratismul larg, participarea plenară a fiecăruia, garantată, asigu­rată cu un cadru instituţional perfec­ţionat. Condiţia? Una singură: buna Pe teme de etică intenţie, credinţa în idealurile noas­tre, cinstea. Dacă toate acestea presupun, în­deamnă la o poziţie deschisă, fermă, şi exclud anonimatul, atunci de cine şi de ce te ascunzi, ilustre anonim? Ce vrei să nu se afle şi de ce? Am în faţă două anonime (pe una o ţin în servietă, intr-un plic, îm­pachetat şi acela în zece foi — să nu-mi murdărească locul în care mai păstrez gîndurile curate, scrise, ale oamenilor cinstiţi care-şi spun păsul, într-o problemă sau alta!). Nu, nu mă voi opri să nu spun ceea ce cred despre ele. Pentru că acele două fi­ţuici au un înţeles care sparge vo­inţa anonimatului. Citez dintr-una: „AM FOST PLECAT LA BAI (sic!) ŞI CÂND (sic!) M-AM ÎNTORS AM AFLAT CA L-AŢI CRITICAT IN ZIARUL TRIBUNA SIBIULUI PE TOV. STERIE MIRCEA. EU CRED CA (sic!) AŢI GREŞIT TARE MULT“. Aşa debutează misiva. Şi, chiar aşa e redactată, cu majuscule... de ti­par misiva. Ba, încheie: „CU RES­PECT“, „semnînd" (evident!)... ano­nim. Scrii o scrisoare intru apărarea cuiva (nedreptăţit, zici) şi nu ai cu­rajul, tăria morală să semnezi, să susţii cu argumente o părere. De ce? Scrii o întreaga „scrisoare“ cu litere de tipar? De ce? (Vrei să-i încurci pe ... grafologi? Ai motive?). A doua anonimă seamănă cu cea citată mai sus, cu deosebirea (doar) ci nu e scrisă cu majuscule. Ba, parcă o anume curbă a simulacrului de semnătură să cam semene cu una din cealaltă ... operă. ... Am pe masă două anonime. Pre­simt in dosul „plapomei anonimatu­lui“ doi oameni, două exemple de modul cum nu ne este permis să înţelegem şi să acţionăm. Mai ales azi — ami cînd un program de excep­ţională rezonanţă în inimile făuritori­lor lumii noastre frumoase ne cere, ne pretinde să acţionăm întotdeauna ca nişte comunişti, cu intransigenţă, deschis­i■ nu este permis să accep­tăm „poziţia“ anonimatului ascuns după o perdea mincinoasă de... bună intenţie. Să ne spunem părerea, să criticăm, să ne intereseze tot ceea ce se întîmplă în jurul nostru! Par, să demonstrăm responsabili­tate, să nu afirmăm deschis responsa­bilitatea pentru tot ceea ce întreprin­dem. Să fim noi înşine!­­Dacă nu cumva Anonimul este... EL ÎNSUşI, adică un anonim în această bătălie pentru curăţirea climatului nostru so­cialist de tot ceea ce înseamnă re­miniscenţa unor mentalităţi şi de­prinderi retrograde). VICTOR DOM­ŞA Noua policlinică din cartierul Gura Cîmpului a municipiului Mediaş dis­pune de săli spaţioase de aşteptare şi consultaţii, laboratoare etc., toate bine utilate Intr-una din încăperi îşi desfăşoară activitatea zilnică medicul Antal Zaizon, specialist In boli interne, pe care vi-l redăm, in fotografie, te timpul unul consult Grupul de fotomate al J.M.C­. Sibiu — aparate moderne de ste­rilizat conserve, avind capacitatea de 2 500 cutii fiecare pentru o singura sarja Foto: FBKD M­SS Artişti amatori pe scenă In zilele acestea se fac studii de regie şi distribuţie în roluri Ia două noi piese ce au intrat în atenţia artiştilor Teatrului popular din Mediaş. Este vorba de piese­le „Cercul morţii“ de Ştefan Berciu şi „Sîn­­ziana şi Pepelea“ de V. Alecsandri. Tot Casa de cultură — pe lingă care func­ţionează amintitul teatru — mai anun­ţă organizarea, la ni­vel de municipiu, a unui concurs „Cine ştie cîştigă“, pe tema: „Figuri de eroi din dramaturgia română contemporană“. Şi, ca să rămînem tot pe tărîmul artei drama­tice, mai putem a­­minti că un grup de salariaţi ai fabricii „Vitrometan“ din Me­diaş, sub regia ingi­nerului Nicolae Col­­dea — cu preocupări de autor şi actor — a pus în scenă piesa „Comedie cu olteni“ de Gh. Vlad. Dintre pasionaţii artei dra­matice din fabrică, a­­minţim pe Ioan Do­­nea, Vasile Neamţu, Mariana Peterliceanu şi Vasile Cuşcă. La scurt timp de la începerea repetiţiilor, artiştii amatori au prezentat deja trei spectacole —­ la Baz­­na, Valea Lungă şi Tîrnava. Viitoarea es­cală: Micăsasa. La în­ceput de drum, le u­­răm cu­ mai multe premiere şi specta­cole. Tot pe agenda vie­ţii culturale a fabri­cii „Vitrometan“ mai este consemnată în­fiinţarea unui cine­­club. După ce a fost realizată dotarea cu aparate de filmat şi proiecţie, pasionaţii celei de a şaptea arte amenajează în mo­mentul de faţă came­ra de developat. In curînd, cineclubul a­­nunţă primul tur de manivelă la prima pe­liculă de scurt me­traj. Artiştii amatori ur­că din nou pe scenă. Astfel, cu cîteva zile în urmă, s-au regru­pat brigăzile artistice de agitaţie ale fabri­cii „Vitrometan“ şi ale cooperativelor „Meşteşugarul“ şi „Medieşana“. Un a­­port însemnat şi-l a­­duce Doina Ionescu, care semnează cu si­guranţă şi pricepere regia celor trei spec­tacole. Nu cu aceleaşi cu­vinte putem consem­na activitatea cultu­rală ce se desfăşoară în Bazna sat. Este su­ficient să redăm suc­cint opiniile localni­cilor: „Singura dis­tracţie a rămas dan­sul, şi acesta este or­ganizat destul de slab, ne plictisim“ (Octavian Hălmaciu): „In afară de film si dans, nu se mai or­ganizează nimic la căminul cultural. Am vrea şi noi să parti­cipăm la seri de poe­zie, la concursuri sportive duminica di­mineaţa“ (Anuţa Bu­bara şi Susana Sasu). Sunt cîteva păreri ale tinerilor de aici, pe bună dreptate nemul­ţumiţi. Este regreta­bil că într-o comună atît de mare, cu po­sibilităţi concrete (un cămin cultural mare şi bine dotat), viaţa culturală să lâncezeas­că. Este nevoie ca toţi factorii ce răs­pund de viaţa cultu­rală şi în primul rînd organizaţia U.T.C. să alunge comoditatea și să pornească la ade­vărata valorificare a talentelor locale. Jean IONESCU Cauzele neîndepli­­nirii sarcinilor (Urmare din pag I) oare toate acestea şi asupra exploa­tării utilajelor? După cum spuneam — din punctul de vedere al situaţiei financiare, dată fiind depăşirea cu peste 50 la sută a cheltuielilor la 1 000 lei producţie marfă — întreprinderea trece prin greutăţi foarte mari. Pe lîngă faptul că se fac cheltuieli mari de întreţi­nere, că datorită nerealizării sarcini­lor de plan cheltuielile constante în­carcă preţul de cost, se adaugă pena­lizările pentru nelivrări în termen, penalizări pentru stocuri supranorma­­tive, pierderi provenite din cauza slabei gospodăriri a materialelor etc. „La consumul de carburanţi se face o mare risipă, spunea inginerul şef Sorin Vlaicu. Pare pur şi simplu o staţie de autoservire. Nu există un gestionar, un control al consumului acestor materiale. De fapt situaţia gospodăririi materialelor şi a produ­selor finite este sub orice critică. Am văzut ult caz cînd s-a cerut serviciu­lui aprovizionare să facă rost de o anumită cantitate de tablă, cinci colo tocmai ce ne trebuia s-a găsit în no­roi. Trebuie rezolvată o dată pro­blema gestiunilor“. Aveţi dreptate, tovarăşe inginer şef! Trebuie să se rezolve! Dar cui cereţi să facă acest lucru: contabilului şef, directorului? Sau este nevoie de o intervenţie hotărită din partea tutu­ror factorilor de conducere? S-au format, totodată, şi o serie de stocuri de produse finite (deşi planul s-a realizat la jumătate ?!?) datorate dezasortării anumitor mărfuri — ca­zul cahlelor de teracotă — cit şi fa­bricării unor produse fără desfacere asigurată — blocuri cu agregate uşoare. In aceste produse zac imobi­lizate sute de mii de lei. Sigur că ar putea fi înşirate mult mai multe deficienţe. Acestea au fost prezentate aproape în totalitate şi în cadrul şedinţei comitetului de direc­ţie. Pentru înlăturarea lor s-a întoc­mit un vast plan de măsuri (al cîte­­lea?) care sperăm că de această dată va fi şi dus la îndeplinire. Au fost tre­cute aici toate problemele ce trebuie rezolvate de urgenţă şi chiar cele de perspectivă, s-au dat termene, s-au stabilit responsabilităţi. Se pare că de data aceasta la întocmirea acestui plan s-a pornit cu responsabilitate, aşa că ... Cu toate acestea ne propunem să concretizăm cîteva din problemele a­­supra cărora comitetul da direcţie, întregul colectiv trebuie să-şi îndrepte atenţia in permanenţă. Astfel, nu o dată s-a subliniat ne­cesitatea întăririi conducerii colective, a lărgirii competenţei acestui for al conducerii operative a treburilor în­treprinderii care este comitetul de direcţie. La „Record“ este nevoie de un reviriment din acest punct de ve­dere, este nevoie de o mai largă participare a fiecărui membru din comitetul de direcţie la rezolvarea sarcinilor ce stau în faţa întreprin­derii. Intrucît munca politică se prezintă necorespunzător, se cere intensifica­rea activităţii organizaţiei de bază, a biroului, în aşa fel încât acţiunile în­treprinse să ducă la întărirea respon­sabilităţii pe locuri de producţie. For­maţiile de lucru vor trebui întărite cu membri de partid. Prin întărirea controlului de partid în toate com­partimentele, la toate nivelele, prin­­tr-o muncă susţinută de la om la om se va putea crea şi o opinie de masă privind întreţinerea şi folosirea uti­lajelor şi utilizarea fondului de timp. . Este necesar ca în viitor să se a­­corde o atenţie mai mare măsurilor preventive de întreţinere a utilajelor, nu să se aştepte defectarea lor şi apoi să se piardă timp şi, o dată cu aceasta, producţie, pînă la înlătura­rea defecţiunilor. In acest sens com­partimentelor mecanic-şef, tehnic, aprovizionare le revine sarcina de a întocmi în mod judicios necesarul de piese de schimb, de a urmări cu per­severenţă primirea lor. Pentru asigurarea unei permanen­tizări a cadrelor, comitetul de direc­ţie, comitetul sindicatului, organizaţia de U.T.C. vor trebui să se preocupe mai mult de asigurarea condiţiilor sociale, să cunoască nevoile salariaţi­lor participînd la rezolvarea lor. In sfîrşit, din partea centralei in­dustriale se cere un sprijin mai con­cret, o îndrumare mai eficientă. In ultimul timp au trecut prin între­prindere zeci de cadre de la minis­ter, de la centrală, dar neajunsurile parcă sporesc. Bineînţeles ne referim la un sprijin care să rezolve pro­bleme ce nu stau în puterea colecti­vului de aici, a comitetului de direc­ţie. Fabrica dispune acum de mai mulţi specialişti, problemele sînt cris­talizate, urmează doar să se acţio­neze hotărît pentru rezolvarea lor, pentru înscrierea acestei unităţi în m­odul celor ce-şi îndeplinesc cu cin­ste sarcinile care le revin din planul de stab % ÎNVĂŢĂMÎNTUL DE PARTID (Urmare din pact. 1) cooperare, bazate pe Încredere şi de­plin respect al independenţei şi su­veranităţii, pe neamestec în treburile interne şi avantaj reciproc, combătin­­du-se, totodată, manifestările de plo­conire în faţa Apusului. Un accent deosebit se va pune pe sublinierea rolului conducător al cla­sei muncitoare, pe Înţelegerea profun­dă a calităţii oamenilor muncii de producători şi proprietari ai mijloa­celor de producţie, in scopul mobili­zării lor la dezvoltarea şi apărarea avutului obştesc, al cultivării atitu­dinii noi faţă de muncă, faţă de pro­ducătorii bunurilor materiale. In învăţămlntul de partid va trebui să se dezbată in profunzime raportul intre naţional şi internaţional, contri­buţia partidului nostru la înţelegerea ştiinţifică şi aplicarea principiilor In­ternaţionalismului proletar, să se in­tensifice munca politico-educativă pentru cimentarea şi mai puternică a unităţii şi frăţiei dintre oamenii muncii români, germani, maghiari, de combatere a oricăror încercări de in­citare a naţionalismului, şovinismului. Organele şi organizaţiile de partid vor continua, prin intermediul Invă­­ţămintului de partid, activitatea de educare materialistă, ştiinţifica, a muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor, de înarmare a maselor cu concepţia materialist-dialectică despre lume şi viaţă, de combatere a misticismului şi obscurantismului, a practicilor reli­gioase. In învăţămlntul de partid se va a­­corda, ca şi pînă acum, o atenţie sus­ţinută explicării politicii externe a partidului şi statului nostru, activită­ţii consecvente desfăşurată în spriji­nul extinderii colaborării între state, păcii şi securităţii internaţionale. Se vor evidenţia politica partidului nos­tru de întărire a unităţii ţărilor so­cialiste, principiile ce trebuie să stea la baza relaţiilor dintre ţările socia­liste. Se va asigura informarea asupra realizărilor din aceste ţări, precum şi asupra victoriilor obţinute de parti­dele comuniste, de clasa muncitoare şi alte forţe progresiste din ţările nesocialiste în lupta pentru eliberarea socială şi naţională, progres şi liber­tăţi democratice. In problematica învăţămîntului de partid, un loc deosebit va ocupa cu­noaşterea ştiinţifică, de pe poziţiile marxism-leninismului, a esenţei im­perialismului contemporan, a­ realită­ţilor din ţările capitaliste, a situaţiei ţărilor in curs de dezvoltare, tratarea proceselor contradictorii din lumea capitalistă, a problemelor sociale cu care se confruntă oamenii muncii, partidele comuniste şi muncitoreşti, forţele democratice, folosindu-se date şi fapte edificatoare, întregul învăţământ de partid va trebui să asigure o legătură mai strîn­­sa cu preocupările şi fenomenele con­crete din fiecare întreprindere, uni­tate agricolă de stat sau cooperatistă, instituţie cu problematica ce confrun­tă colectivul şi organizaţia de partid respectivă. Tematica de studiu, dez­baterile şi informările ce vor avea loc se vor întemeia în primul rînd pe cunoaşterea realităţilor locului de muncă, astfel incit — fără a înlocui conţinutul politico-ideologic al învăţă­­mântului de partid cu preocupări pro­fesionale sau probleme ce se discută în alt cadru — problemele legate de mersul activităţii economice, ca şi des­făşurarea vieţii interne de partid, a activităţii de conducere, a relaţiilor, din cadrul colectivelor de muncă, ati­tudinea şi comportarea oamenilor să-şi găsească reflectarea în cursurile de partid. Este necesar ca învăţământul de partid să fie pătruns de spirit com­bativ faţă de neajunsurile din dife­rite domenii şi din comportarea co­muniştilor, să cultive exigenţa parti­nică, spiritul critic şi autocritic, sar educe membrii de partid ca ei să ia poziţie fermă împotriva fenomenelor­ negative, a atitudinilor înapoiate faţă­ de muncă şi avutul obştesc. Împotriva manifestărilor de indolenţă şi super­ficialitate, a abuzurilor, necinstei şi actelor antisociale, împotriva oricăror, influenţe şi mentalităţi retrograde, străine ideologiei şi moralei noastre socialiste. In cercuri şi cursuri se va lua atitudine hotărită împotriva pro­pagandei calomnioase, răsplndită de cercurile imperialiste prin posturile de radio şi pe alte căi, se va mani­festa intransigenţă ideologică faţă de rînduielile lumii capitaliste şi modul de viaţă burghez, faţă de concepţiile idealiste despre lume şi viaţă, faţă de curentele reacţionare, apologetice, anticomuniste. Totodată se vor explica poziţia principială, de clasă, a parti­dului nostru în confruntarea de idei din lumea contemporană, receptivita­tea sa faţă de curentele de gîndire progresiste, criteriile ştiinţifice de a­­preciere a diferitelor concepţii, com­­bătîndu-se spiritul eclectic şi obiecti­vismul. In învăţămlntul de partid se vor stimula spiritul creator, abordarea ştiinţifică a fenomenelor, dezbaterea vie, combaterea tendinţelor de forma­lism, evidenţiindu-se caracterul nova­tor, marxist-leninist al politicii parti­dului nostru, întregul învăţămînt de partid va trebui să-şi sporească contribuţia pen­tru îmbunătăţirea activităţii politico­­ideologice, de educare marxist-leni­­nistă a membrilor de partid, a tutu­ror oamenilor muncii, pentru forma­rea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor. Noua casă a telefericului din Păltiniș fjmr f s jmr s jmr s jt *- *mr * mit r. rs Is ! I y s I S5 > I*s Is* s I sI V îs* I s i 6 Programul săptămînal TV LUNI, 27 SEPTEMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Muzică populară interpretată la cimpoi şi o carină de Marin Stănculeţ şi la ţambal de Du­mitru Nicolae Vişan. 18.15 Ecranul Emisiune de informaţie şi critică cinematografică 18.43 Stop cadru 19.13 Publicitate 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară 20.10 Te laud, şi te apăr şi te cint. Emisiune liiterar-muzicană. Versuri ale poeţilor contem­porani închinate patriei şi co­ruri patriotice din creaţia ul­timilor ani 20.40 Roman foileton! „Aghiotantul excelenţei sale“ (III) 21.20 Prim-plan — Alexandru Po­­pescu — primarul municipiu­lui Piteşti 21.50 Parada vedetelor Juliette Greco şi Sergio Endrigo 22.20 Din ţările socialiste 22.35 Telejurnalul de noapte MARŢI, 28 SEPTEMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii — emi­siune literară 18.13 Brăţara de aur — emisiune­­concurs pe meserii realizată de redacţia TV pentru tineret în colaborare cu C.C. a! U.T.C. (semifinala) 19.15 Publicitate 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 Reflector 20.13. Momente din istoria teatrului Richard al III-lea de William Shakespeare 22.40 Cincisprezece minute cu Ama­lia Rodrigues 22.55 Oameni şi fapte 23.10 Telejurnalul de noapte MIERCURI, 29 SEPTEMBRIE 16.40 Deschiderea emisiunii! Fotbal! Spartak Trnava—Di­namo Bucureşti (Meci retur In Cupa Campionilor Euro­peni). Transmisiune directă­ de la Trnava In pauză: Polo pe apă: Ro­mânia—U.R.S.S. și România— R.F. a Germaniei (aspecte în­registrate de la Hvar). 18.30 Mult e dulce şi frumoasă Emisiune de prof. dr. Sorin Stati 18.50 Confruntări Responsabilitatea individuală în sistemul conducerii colec­tive 19.10 Tragerea pronoexpres 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 Ancheta TV 20.40 Telecinematecal Declinul familiei Amberson — premieră pe țară 22.15 Teleglob: Imagini din R.P. Chineză 22.33 Refrene fără vîrstă 22.50 Telejurnalul de noapte JOI, 30 SEPTEMBRIE 14.55 Deschiderea emisiunii Fotbal: Rapid—A.C. Napoli (Mad­ retur în Cupa UEFA) — Transmisiune directă de la Stadionul Republicii 10.50 Polo pe apă: România—Un­garia (aspecte înregistrate de la Hvar) 17.30 Emisiune în limba maghiară 18.30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto 18.50 Timp şi anotimp în agricul­tură 19.10 Pentru sănătatea dv. 19.20 1001 de seri 19,30 Telejurnalul de seară 20,00 Reflector 20,15 Panoramic ştiinţific 20,45 Pagini de umor. Stan şi Brad buclucaşi 21,25 Cadran internaţional 22,10 Gala interpreţilor:­­ Maya Pliseţkaia 22.35 Interpretul săptămânii: Gigi Marga 22.50 Telejurnalul de noapte VINERI, 1 OCTOMBRIE 18.00 Deschiderea nul emisiunii: Cămi­­„Meteor II“ 18.50 Lumea copiilor, 19.10 Tragerea loto 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 Cronica politică internă — de Eugen Mândrie 20.15 Muzică uşoară cu formaţia Cornel Popescu 20.30 Film artistic: Muntele Tigru­lui e luat cu asalt — o pro­ducţie a studiourilor chineze 22.35 Imagini din R.P. Chineză 22.45 Telejurnalul de noapte SIMBATA, 2 OCTOMBRIE 16.15 Deschiderea emisiunii — emi­siune în limba germană 18.00 Bună seara, fete! Bună seara băieţi! 19.15 Publicitate 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară 20.15 Tele-enciclopedia 21.00 Săptămîna internaţională 21.10 Film serial — Atomiştii — epi­sodul II: „Accidentul“. O pro­ducţie a studiourilor franceze 22.10 Teledivertisment 22.50 Telejurnalul de noapte — sport­­ 23.10 Seară de romanţe cu Irina Loghin, Angela Buciu şi Puşa Poenaru “ s S Is*s Xs I**IîIs* •s V* sIV* s Is Is îs *s X\ M­ Xs s X X \ X.

Next