Tribuna Sibiului, septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1096-1121)
1971-09-26 / nr. 1118
Pentru sporirea contribuţiei invăţămintului de partid la formarea şi dezvoltarea - conştiinţei socialiste între mijloacele de acţionare în vederea Înfăptuirii programului de măsuri propus de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii, pentru întărirea spiritului partinic, revoluţionar al întregii activităţi politico-ideologice, învăţămîntul de partid ocupă un loc important. Comitetele municipale, orăşeneşti, comunale, cele din întreprinderi şi instituţii, cărora le revine răspunderea pentru organizarea şi buna desfăşurare a acestuia, vor trebui să definitiveze formele de învăţămînt, acţiunea de înscriere a cursanţilor, selecţionarea propagandiştilor, precum şi tematicile fiecărei forme de învăţămînt in parte. Se impune ca organizarea acestuia să aibă loc intr-o viziune de perspectivă, în aşa fel incit, pornind de la forme simple, membrii de partid, ceilalţi oameni ai muncii, să parcurgă în cîţiva ani, în mod gradat, cunoştinţele de bază necesare pregătirii marxist-leniniste, formării lor politico-ideologice. Cu privire la modul de organizare şi formele învăţămîntului de partid, Comitetul judeţean de partid a dat indicaţiile necesare. în ce priveşte conţinutul acestuia, în centrul întregii activităţi va trebui să se afle studierea documentelor Partidului Comunist Român, a hotărîrilor adoptate de partid şi de stat, cunoaşterea şi însuşirea temeinică de către comunişti a politicii partidului nostru, în vederea educării lor partinice, în spiritul mar- iism-leninismului, a participării lor tot mai active şi eficiente la opera de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. O atenţie deosebită se va acorda cunoaşterii căilor de creştere a rolului partidului ca forţă conducătoare în întreaga activitate economică, socială, culturală şi ştiinţifică, de afirmare a acestui rol în munca fiecărei organizaţii de partid a cunoaşterii rolului statului socialist? schimbărilor petrecute în structura de clasă a societăţii noastre? căilor de perfecţionare a relaţiilor de producţie şi a ansamblului raporturilor sociale? eticii comuniste şi problemelor echităţii socialiste? principiilor conducerii colective. Totodată vor fi studiate legile care reglementează dezvoltarea economiei, ştiinţei şi culturii. Studiul ideologic va trebui orientat mai accentuat spre aprofundarea problemelor de bază ale actualei etape pe care o străbate societatea noastră, înainte de toate a problemelor referitoare la politica partidului de modernizare a economiei naţionale în pas cu cerinţele revoluţiei ştiinţifice şi tehnice contemporane, de dezvoltare multilaterală a tuturor judeţelor ţării, repartiţia optimă a venitului naţional, perfecţionarea organizării, conducerii şi planificării activităţii economice şi sociale. Vor fi larg dezbătute obiectivele dezvoltării economico-sociale în perioada 1971—1975 — la nivel naţional, dar şi la nivelul judeţului nostru, a municipiului, oraşului, comunei respective —, trăsăturile de ordin calitativ ale progresului economiei în actualul cincinal şi în perspectivă, măsurile pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii Un loc deosebit va trebui să-l ocupe în cadrul învăţămîntului de partid problemele privind rolul şi dezvoltarea conştiinţei socialiste, cultivarea respectului faţă de normele şi principiile moralei comuniste, a atitudinii înaintate faţă de muncă şi proprietatea obştească, a normelor etice în viaţa personală şi de familie, profilul moral-spiritual al comuniştilor şi celorlalţi oameni ai muncii, creşterea responsabilităţii sociale, afirmarea principialităţii comuniste, a spiritului militant, partinic. Pentru cultivarea devotamentului faţă de patria socialistă, faţă de prezentul şi viitorul nostru socialist vor fi studiate atît trecutul de luptă al poporului, istoria glorioasă a clasei noastre muncitoare şi a partidului ei marxist-leninist, precum şi marile realizări din anii socialismului, perspectivele deschise de Congresul al X-lea al P.C.R. dezvoltării multilaterale a societăţii socialiste, importanţa hotărîtoare a efortului propriului nostru popor în contextul relaţiilor de colaborare şi (Continuare în pag. a IlI-a) In numărul DIN ACTUALITATEA COTIDIANĂ • Coloana diverselor • Publicitate • Rubrica de informaţii: AZI... AZI... AZI... pag. a Il-a „Avocaţii“ din umbra, aceşti anonimi... PROGRAMUL TV VIAŢA INTERNAŢIONALĂ pag. a IlI-a pag. a IV-a La fabrica „Record“ Sibiu PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL nrv nr. 1118 Duminică 26 septembrie 1971 4 pagini 30 Bani Timpul este prielnic lucrului în cîmp Toate forţele din agricultură să fie mobilizate la recoltat şi semănat! Timpul prielnic lucrului în cîmp permite desfăşurarea în ritm susţinut a lucrărilor agricole de sezon. Ca urmare, conducerile unităţilor agricole din judeţul nostru au antrenat toate forţele şi mijloacele existente în marea bătălie a strîngerii recoltelor Urzii, a pregătirii solului şi executării însămînţărilor. La cooperativa agricolă din Racoviţa, în „Mestecăniş“, au ieşit la recoltatul cartofilor sute de ţărani cooperatori. Se aflau aici Ieronim Murărescu, Emilia Măierean, Gheorghe Crişan, Florentina Maxim şi mulţi alţi harnici cooperatori. Ana Olaru a şi terminat de strîns tuberculii de pe suprafaţa pe care a avut-o în primire în cadrul acordului global Ea a realizat o producţie bună. De pe 0,26 ha a recoltat 10 400 kg tuberculi. Asemenea producţii au obţinut şi alţi cooperatori După cum ne relata inginerul şef al unităţii, Olimpiu Medrea, se preconizează a se realiza, pe suprafaţa cultivată cu cartofi din soiul Desiree, o producţie medie de 30 000 kg tuberculi la hectar. „Am cultivat în acest an cartofi pe 129 ha — afirmă interlocutorul nostru, întreaga suprafaţă urmează să fie însăminţată cu grîu. De aceea ne străduim să antrenăm toţi cooperatorii pentru a elibera cit mai urgent terenul Dar tot în această perioadă avem de strims şi otava, lucrare la care sunt peste 150 cooperatori la lucru. în cel mult două zile încheiem cositul şi adunatul otavei aşa că de luni toate forţele vor fi antrenate la recoltatul cartofilor. Pe 99 ha vom cultiva grîu după grîu, pe 86 ha după porumb, pe 29 ha după sfecla de zahăr şi pe 9 ha după alte culturi. Ne-am preocupat să amplasăm cât mai bine cultura de grîu şi orz pentru a obţine şi în anul viitor recoltă bună“. Tractoriştii din secţia de mecanizare erau şi ei prezenţi la pregătirea solului. Valeriu Ignat, Nicolae Biţa, Ionuş Teofil, Nicolae Coţofană şi Dumitru Cora executau arături pentru însămînţare, în timp ce Constantin Ardeleanu şi Gheorghe Dima pregăteau patul germinativ. Pînă vineri au fost executate arături pentru însămînţâri pe 150 ha şi s-au aplicat îngrăşăminte chimice pe 30 ha, cite 250 kg superfosfat la hectar. Pe inginerul şef al cooperativei agricole din Porumbacu de Sus, Constantin Petre, l-am găsit la magazia unităţii. „De mîine începem semănatul griului — ne spune el. Avem pregătit patul germinativ pe o suprafaţă de 60 ha şi lucrăm în continuare cu toate mijloacele mecanice, în hotarul numit „La joagăr“, mecanizatorii Joan Dafin, Eduard Baier, Gheorghe Măntoiu, Emil Zackel, Cornel Mătulescu şi Nicolae Croitoru execută arături, aplică îngrăşăminte chimice şi discute. Şi la Avrig, conducerea cooperativei agricole acordă o deosebită atenţie desfăşurării un ritm susţinut a lucrărilor de recoltare. Sute de ţărani cooperatori se aflau la strînsul, transportul şi depozitatul cartofilor. Mecanizatorii lucrau la pregătirea terenului In tarlaua „Pe Gruiu Stanciului“ tractoriştii Mihai Popa şi Nicolae Dorotei executau arături pentru insămînţare. Gheorghe Dumitrescu şi Ilie Chelbaa, „în luncă“, pregăteau patul germinativ pentru semănatul griului. Alţi mecanizatori se aflau la arat sau la recoltatul porumbului siloz. Cu toate acestea activitatea secţiei de mecanizare este departe de a se ridica la nivelul sarcinilor. Şi nici nu-i de mirare, din moment ce în cadrul acestei secţii nu se ocupă nimeni de organizarea muncii. Şeful de secţie lipseşte, fiind plecat de mai mult timp. Aşa se explică de ce de la data de 27 august nu s-a mai făcut recepţia lucrărilor şi de ce a rămas nearat terenul pe o suprafaţă de 70 ha, deşi acesta se afla eliberat de culturi cu mult înaintea ploilor. Or, toate aceste lacune sunt bine cunoscute de conducerea staţiunii pentru mecanizarea agriculturii ce îşi are sediul chiar în Avrig. Se pare însă că tovarăşul Romulus Costache, directorul staţiunii, care are obiceiul de a se prezenta cu întîrziere la serviciu, nu şi-a găsit încă timp pentru a rezolva această problemă. Iar ceilalţi factori de răspundere din S.M.A. — inginer şef, contabil şef etc. — nu au nici ei timp, din moment ce trebuie să-l însoţească ţie tovarăşul director în „controalele" pe care le face la secţii. Un asemenea „control" a fost făcut recent la secţia din Racoviţa. Au fost prezenţi, pe Ungă director, inginerul şef, Ioan Şuteu, contabilul şef , Dorel Popa şi economista Maria Albu. Relatînd despre acest stil de muncă dezordonat al conducerii S.M.A. Avrig nu spunem, de fapt, nimic nou. Despre stări similare de lucru s-a mai scris şi cu alte ocazii. Numai că măsurile pe care ar trebui să le ia în această situaţie, conducerea întreprinderii judeţene pentru mecanizarea agriculturii întîrzie. De ce? P. BADEA Asigurarea bazei furajere constituie una din preocupările de bază ale lucratorilor din sectorul zootehnic de la C.A.P. Slimnic. Pînă în prezent au fost insilozate peste 650 tone porumb siloz, în fotografie, aspect din timpul însilozării Cauzele neîndeplinirii sarcinilor de plan au, la rîndul lor, alte... cauze După cura este știut, statul nostru alocă sume importante pentru dezvoltarea întreprinderilor, pentru dotarea lor la nivelul tehnicii actuale. Beneficiara unei astfel de dezvoltări este și fabrica „Record“. Aici, în diferite etape, s-au făcut investiţii importante, s-a dezvoltat mult capacitatea de producţie, s-au adus utilaje moderne. Ideea oricărei dezvoltări fiind sporirea volumului de producţie, a eficienţei economice era de aşteptat ca şi aici roadele să fie pe măsura sferturilor financiare făcute. Care este însă situaţia? O analiză a Indicatorilor de producţie pe trimestrul ni din acest an scoate în relief o situaţie de-a dreptul îngrijorătoare: în primele două luni din acest trimestru s-a realizat doar 75,9 la sută din planul producţiei globale! Mai mult. Din preliminarea realizărilor lunii septembrie, ultima lună a trimestrului, rezultă o şi mai mare rămînere in urmă- producţia globală va reprezenta doar 10,3 la sută, producţia marfă 49,4 la sută, în timp ce numărul mediu scriptic este depăşit cu 6,6 la sută. în ce priveşte producţia fizică, doar, la sortimentul cărămizi şi blocuri ceramice realizările vor fi cu ceva peste jumătate din plan. Bineînţeles că toate acestea vor contribui la o depăşire a cheltuielilor la 1000 lei producţie marfă cu peste 500 lei, un lucru nemaiîntîlnit în activitatea vreunei întreprinderi din judeţ.. Cauzele unei atari situaţii au fost arătate într-o recentă şedinţă a comitetului de direcţie, la care au participat reprezentanţi ai comisiei economice a Comitetului judeţean , de partid şi ai centralei industriale de care aparţine întreprinderea. Pe scurt ele ar putea fi enumerate astfel: dese stagnări datorită defecţiunilor repetate ale utilajelor la cele 2 linii tehnologice, utilizarea la nivel scăzut afondului de timp de lucru, insuficientul aport al cadrelor de specialişti, al conducătorilor proceselor de producţie. Este al treilea an de cînd în fiecare situaţie decadală, lunară, trimestrială sau anuală nerealizările sunt justificate prin stagnări datorate defectării utilajelor. Dacă în medie lunar numărul orelor de stagnare din aceste motive a fost în acest an de 300 om/ore, în septembrie, pînă în prezent numai, se apropie de 400 om/ore. Cu toate acestea, membrii comitetului de direcţie în loc să arate care au fost măsurile luate pentru redresarea situaţiei s-au mulţumit să localizeze deficienţele pe utilaje. De folos că în referatul prezentat s-a arătat că o treime din timpul afectat producţiei alimentatoarele au staţionat, sau că colergangul de la linia I a lucrat necorespunzător, că din cauza motoarelor de la ventilatoare, cuptoareletunel nu funcţionează la capacitate, dacă nu s-au analizat cauzele acestor „cauze“. Este cunoscut că pînă la această dezvoltare fabrica a lucrat in condiţii destul de rudimentare. O dată cu introducerea unor linii tehnologice moderne, mecanizate, se cerea şi o pregătire corespunzătoare a cadrelor. Acest lucru nu s-a făcut simţit în fabrică. De aceea şi exploatarea utilajelor, în cea mai mare parte a fost necorespunzătoare. La introducerea unor utilaje noi, a unor tehnologii noi apar şi anumite greutăţi, în perioada de rodaj acestea se mai defectează, se cere să fie în permanenţă supravegheate. Or, după cum afirma însăşi directorul unităţii, ing. Nicolae Forir, „serviciul mecanicşef nu este bine organizat, muncitorii nu-şi cunosc sarcinile. Reparaţiile se fac anevoios şi cu multă lipsă de răspundere“. Ne întrebăm: cine are menirea să organizeze acest serviciu?. Experienţa a demonstrat că reuşita în procesul de producţie porneşte de la modul de organizare a locurilor de muncă, de la felul cum conducătorii direcţi ai producţiei se achită de sarcinile ce le au. La „Record“ însă aceste lucruri nu se cunosc. Maiştrii nu se ocupă de buna organizare a muncii, nu-şi cunosc oamenii cu care lucrează, nu le repartizează sarcini în mod corespunzător şi bineînţeles în acest caz nu pot nici să urmărească realizarea lor. Din această cauză muncitorii umblă prin fabrică în toate direcţiile, se fac pontaje neconforme cu timpul lucrat de fiecare muncitor în parte etc. Nu se răsfrîng * I. (Continuare în pag. a 111-a) I. CREȚU Conferinţa judeţeană a Organizaţiei pionierilor Ieri, în sala de conferinţe a Casei armatei din municipiul Sibiu, într-o atmosferă şi entuziasm pionieresc, s-au desfăşurat lucrările secţiunii pentru copii din cadrul Conferinţei judeţene a Organizaţiei pionierilor la care au participat peste 150 de pionieri delegaţi, invitaţi, participanţi în taberele internaţionale pioniereşti şi şcolare, utecişti. La lucrările conferinţei au luat parte tovarăşii Ioan Prică, secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R., şi conf. univ. Virgiliu Radulcan, preşedintele Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor. Inscriindu-se în ansamblul de măsuri stabilite de conducerea partidului, pentru lărgirea şi adîncirea neîntreruptă a calităţii şi eficienţei muncii politico-ideologice şi culturaleducative, Conferinţa judeţeană a Organizaţiei pionierilor constituie un eveniment politic deosebit în viaţa tineretului şcolar din judeţul Sibiu. Analizînd activitatea, rezultatele şi succesele obţinute, ca şi măsurile ce trebuie luate pentru ridicarea pe o treaptă superioară a activităţii tuturor organizaţiilor de pionieri, delegaţii, mesageri ai celor 35 000 de purtători ai cravatelor roşii de pe întinsul judeţului, s-au angajat cu responsabilitate şi entuziasm tineresc să depună tot efortul pentru întărirea organizaţiei lor (Corina Buzdughină — Şcoala generală nr. 4 Sibiu, Maria Corban — Şcoala generală nr. 1 Mediaş), să facă din programele lor de activităţi expresia Intereselor şi preocupărilor pioniereşti (Sorin Boeru — Şcoala generala nr. 7 Sibiu, Carmen Simion — Şcoala generală nr. 18 Sibiu, Maria Bucşa — Şcoala generală nr. 1 Cisnădie), să răspundă cu tot elanul lor tineresc la chemările pentru realizarea acţiunilor de muncă patriotică şi sportiv turistică (Petru Bîrlea — Şcoala generală nr. 20, Doina Drăguţiu — Şcoala generală nr. 9 Sibiu, Maria Giurgiu — comuna Loamneş). In timpul lucrărilor conferinţei, delegaţii au răspuns Chemării lansate de organizaţia pionierilor din judeţul Neamţ, angajîndu-se ca fiecare pionier să planteze în cinstea Conferinţei Naţionale a Organizaţiei Pionierilor cîte un pom fructifer. în încheiere a luat cuvîntul tovarăşul conf. univ. Virgiliu Radulian. Mîine în cadrul Conferinţei judeţene a Organizaţiei pionierilor se vor desfăşura lucrările secţiei adulţi. . O nouă filă in cartea tradiţiilor Şcolii militare de ofiţeri activi „Nicolae Bălcescu" 25 septembrie. Şcoala militară de ofiţeri activi „Nicolae Bălcescu" a inaugurat începerea unui nou an de învăţămînt, moment important în îndeplinirea misiunii sale de a forma cadre tot mai bine pregătite armatei noastre socialiste. La solemnitatea deschiderii anului şcolar, care s-a desfăşurat în atmosfera de efervescenţă şi entuziasm, generate de vastul program de perfecţionare a activităţii politico-ideologice şi culturaleducative, adoptat de conducerea partidului pe baza propunerilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, au participat general-colonel Marin Nicolescu, adjunct al ministrului forţelor armate ale R.S. România, reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ofiţeri din conducerea superioară a forţelor armate, subunităţi ale formaţiunilor de luptă patriotice de la întreprinderea „Libertatea“, detaşamente de tineret pentru apărarea patriei de la Liceul „Octavian Goga“, pionieri şi şcolari din şcolile sibiene. Solemnitatea a început cu trecerea în revistă a subunităţilor şcolii. Apoi s-a intonat Imnul de stat al Republicii Socialiste România. A luat cuvîntul general-colonel Marin Nicolescu. Referindu-se la importantele îndatoriri instructiv-educative ale şcolii în noul an de învăţămînt, vorbitorul a subliniat importanţa şi necesitatea îndeplinirii încă din primele zile ale anului de învăţământ a sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, a măsurilor cuprinse in amplul program elaborat de partid, îmbinarea armonioasă in procesul de pregătire a viitorilor ofiţeri a cunoştinţelor de specialitate cu educaţia comunistă, pregătindu-se astfel cadre devotate partidului, patriei şi poporului, buni comandanţi şi educatori ai ostaşilor, gata oricînd să apere cuceririle revoluţionare ale poporului. Aceste nobile năzuinţi au răzbătut cu claritate în telegrama adoptată cu ocazia deschiderii noului an de învăţămînt şi adresată Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu — unanim ataşament faţă de conducerea de partid şi de stat şi înflăcărat angajament în faţa comandantului nostru suprem. Solemnitatea s-a încheiat cu defilarea subunităţilor. Apoi, în sălile da specialitate, în laboratoare, pe terenurile de instrucţie, purtînd în inimi strălucirea acestei zile de toamnă, cadrele şi elevii şcolii au început prima zi de activitate din anul de învăţămînt 1971—1972. Lt. col. V. NEGHINA ...■• . •r O obișnuită confruntare a graficelor cu cifrele, la tabloul de comandă al U.M.M.N. Copșa Mică Foto: FRED NUSS ce raita toamna... „Aceasta e toamna, ea îţi va fringe inima!“, se exprima intr-un poem un mare poet-filozof german. Nu era în sistemul lui de gîndire duioşia, dar poate voia să spună că dacă n-ai fost un harnic semănător în primăvara vieţii tale, hotărlt lucru că toamna îţi va fringe inima. De aceea şi HESIOD, pentru a-şi feri concetăţenii de aceste complexe îi sfătuia: „Astfel să faci: să munceşti şi muncă la muncă s-adaugi. Cînd Găinuşa din Atlas născută, pe ceruri răsare, Tu secerişul să-ncepi, iar aratul, cînd ea va apune". Şi noi aşa am făcut. Ara adăugat muncă la muncă şi Găinuşa ne-a găsit veghind pe ogoare. De aceea şi toamna ne află în pragul bucuriei. S-au scuturat trandafirii, dar pe crengi au apărat rubinii şi generoase merele. Au pălit mixandrele şi garoafele, dar strugurii s-au copt şi păstrează sub pieliţa lor toate aromele şi luminile fierbinţi ale verii. Şi florile cîmpului s-au topit. Şi-au aruncat năframele colorate în ţărînă şi-au expiat obosite ca nişte mici balerine care şi-au terminat numărul din program. Dar în locul lor au venit în cadenţă de septembrie oştile grele ale porumbului, spintecînd cu spăngile lor cerul echinocţiului. Unde vom încartirui atîta oaste? Aceasta e toamna. Toamna cea bogată, de toate-ndestulată, cum spune arătura pornită încă de pe vremea albă a zăpezilor Sînt şi nostalgii în ea. Viaţa are lirismul ei de care nu trebuie să ne ruşinăm. Parcă numai toamna sîntem nostalgici şi parcă se poate face ceva fără sentiment? Cineva care ar încerca să coloreze anotimpurile ar putea spune că primăvara e roză şi toamna arămie. E galbenul oxidat al verii. în acest aur răscopt ne plutesc acum toate avuţiile, tot rodul muncii noastre din anotimpul ‘roz. Desigur îl vom culege şi vom umple cu el hambarele, fiindcă hărnicia trebuie dusă pînă la capăt. De aceea sentimentul nostru despre anotimpul acesta este optimist. El începe şi se termină într-un singur vers, ca în poemele lui Ion Pillat: Aceasta e toamna, ea ne va bucura inima! AUREL CALINESCU LEX Pe G ■ POTRIVIT UNUI COMUNICAT STATISTIC DAT PUBLICITĂŢII LA GENEVA de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în săptămîna care se încheie au fost înregistrate în lume 5 500 de noi cazuri de holeră, precum şi 600 de decese provocate de această maladie. Cele mai frecvente cazuri sunt semnalate în ţările în curs de dezvoltare din Asia şi Africa. In Europa, de la începutul anului, s-au înregistrat 34 de cazuri, fără decese. Ţările afectate sunt: Spania (22 de cazuri), Portugalia (4 cazuri), Franţa (3), Suedia (3) şi Marea Britanie (2). ffl LA MADRID S-A ANUNŢAT CA, IN URMA INUNDAŢIILOR care s-au abătut asupra provinciei spaniole Catalonia, 16 persoane şi-au pierdut viaţa. în acelaşi timp s-a precizat că în urma acestei calamităţi, una din cele mai mari înregistrate în această ţară în ultimii 150 de ani, 452 de întreprinderi industriale au fost avariate, iar peste 2 000 de familii au rămas fără adăpost. O INVAZIE FARA PRECEDENT A LĂCUSTELOR, cea mai mare din ultimii 40 de ani, a fost semnalată In estul Nigeriei. Citeva sute de hectare cultivate au fost devastate. ÎN PARTEA CENTRALA A ALGERIEI S-AU PRODUS INUNDAŢII. In urma ieşirii din matcă a unor rîuri, numeroase sate şi plantaţii au fost inundate. Trei persoane şi-au pierdut viaţa, iar 80 de case au fost complet distruse.