Tribuna Sibiului, septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1096-1121)

1971-09-26 / nr. 1118

Pentru sporirea contribuţiei invăţămintului de partid la formarea şi dezvoltarea -­ conştiinţei socialiste între mijloacele de acţionare în ve­derea Înfăptuirii programului de mă­suri propus de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentru dezvoltarea conşti­inţei socialiste a oamenilor muncii, pentru întărirea spiritului partinic, re­voluţionar al întregii activităţi politi­­co-ideologice, învăţămîntul de partid ocupă un loc important. Comitetele municipale,­­ orăşeneşti, comunale, cele din întreprinderi şi instituţii, cărora le revine răspunderea pentru organi­zarea şi buna desfăşurare a acestuia, vor trebui să definitiveze formele de învăţămînt, acţiunea de înscriere a cursanţilor, selecţionarea propagandiş­tilor, precum şi tematicile fiecărei forme de învăţămînt in parte. Se im­pune ca organizarea acestuia să aibă loc intr-o viziune de perspectivă, în aşa fel incit, pornind de la forme sim­ple, membrii de partid, ceilalţi oa­meni ai muncii, să parcurgă în cîţiva ani, în mod gradat, cunoştinţele de bază necesare pregătirii marxist-leni­­niste, formării lor politico-ideologice. Cu privire la modul de organizare şi formele învăţămîntului de partid, Comitetul judeţean de partid a dat indicaţiile necesare. în ce priveşte conţinutul acestuia, în centrul întregii activităţi va trebui să se afle studie­rea documentelor Partidului Comunist Român, a hotărîrilor adoptate de partid şi de stat, cunoaşterea şi însu­şirea temeinică de către comunişti a politicii partidului nostru, în vederea educării lor partinice, în spiritul mar- iism-leninismului, a participării lor tot mai active şi eficiente la opera de făurire a societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate. O atenţie deosebită se va acorda cunoaşterii căilor de creştere a rolu­lui partidului ca forţă conducătoare în întreaga activitate economică, so­cială, culturală şi ştiinţifică, de afir­mare a acestui rol în munca fiecărei organizaţii de partid a cunoaşterii rolu­lui statului socialist? schimbărilor pe­trecute în structura de clasă a socie­tăţii noastre? căilor de perfecţionare a relaţiilor de producţie şi a ansam­blului raporturilor sociale? eticii co­muniste şi problemelor echităţii so­cialiste? principiilor conducerii colec­tive. Totodată vor fi studiate legile care reglementează dezvoltarea eco­nomiei, ştiinţei şi culturii. Studiul ideologic va trebui orientat mai accentuat spre aprofundarea pro­blemelor de bază ale actualei etape pe care o străbate societatea noastră, înainte de toate a problemelor referi­­toare la politica partidului de moder­nizare a economiei naţionale în pas cu cerinţele revoluţiei ştiinţifice şi tehnice contemporane, de dezvoltare multilaterală a tuturor judeţelor ţării, repartiţia optimă a venitului naţional, perfecţionarea organizării, conducerii şi planificării activităţii economice şi sociale. Vor fi larg dezbătute obiecti­vele dezvoltării economico-sociale în perioada 1971—1975 — la nivel naţio­­nal, dar şi la nivelul judeţului nostru, a municipiului, oraşului, comunei res­pective —, trăsăturile de ordin calitativ ale progresului economiei în actualul cincinal şi în perspectivă, măsurile pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii Un loc deosebit va trebui să-l ocupe în cadrul învăţămîntului de partid problemele privind rolul şi dezvolta­rea conştiinţei socialiste, cultivarea respectului faţă de normele şi prin­cipiile moralei comuniste, a atitudinii înaintate faţă de muncă şi proprieta­tea obştească, a normelor etice în viaţa personală şi de familie, profilul moral-spiritual al comuniştilor şi ce­lorlalţi oameni ai muncii, creşterea responsabilităţii sociale, afirmarea principialităţii comuniste, a spiritului militant, partinic. Pentru cultivarea devotamentului faţă de patria socia­listă, faţă de prezentul şi viitorul nos­tru socialist vor fi studiate atît tre­cutul de luptă al poporului, istoria glorioasă a clasei noastre muncitoare şi a partidului ei marxist-leninist, pre­cum şi marile realizări din anii so­cialismului, perspectivele deschise de Congresul al X-lea al P.C.R. dezvol­tării multilaterale a societăţii socia­liste, importanţa hotărîtoare a efor­tului propriului nostru popor în contextul relaţiilor de colaborare şi (Continuare în pag. a IlI-a) In numărul DIN ACTUALITATEA COTIDIANĂ • Coloana diverselor • Publicitate • Rubrica de informaţii: AZI... AZI... AZI... pag. a Il-a „Avocaţii“ din umbra, aceşti anonimi... PROGRAMUL TV VIAŢA INTERNAŢIONALĂ pag. a IlI-a pag. a IV-a La fabrica „Record“ Sibiu PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL n­rv nr. 1118 Duminică 26 septembrie 1971 4 pagini 30 Bani Timpul este prielnic lucrului în cîmp Toate forţele din agricultură să fie mobilizate la recoltat şi semănat! Timpul prielnic lucrului în cîmp permite desfăşurarea în ritm susţinut a lucrărilor agricole de sezon. Ca ur­mare, conducerile unităţilor agricole din judeţul nostru au antrenat toate forţele şi mijloacele existente în ma­rea bătălie a strîngerii recoltelor Ur­zii, a pregătirii solului şi executării însămînţărilor. La cooperativa agricolă din Raco­­viţa, în „Mestecăniş“, au ieşit la re­coltatul cartofilor sute de ţărani coo­peratori. Se aflau aici Ieronim Mu­­rărescu, Emilia Măierean, Gheorghe Crişan, Florentina Maxim şi mulţi alţi harnici cooperatori. Ana Olaru a şi­ terminat de strîns tuberculii de pe suprafaţa pe care a avut-o în primire în cadrul acordului global Ea a rea­lizat o producţie bună. De pe 0,26 ha a recoltat 10 400 kg tuberculi. Aseme­nea producţii au obţinut şi alţi coope­ratori După cum ne relata inginerul şef­ al unităţii, Olimpiu Medrea, se preconizează a se realiza, pe supra­faţa cultivată cu cartofi din soiul De­siree, o producţie medie de 30 000 kg tuberculi la hectar. „Am cultivat în acest an cartofi pe 129 ha — afirmă interlocutorul nostru, întreaga supra­faţă urmează să fie însăminţată cu grîu. De aceea ne străduim să antre­năm toţi cooperatorii pentru a elibera cit mai urgent terenul Dar tot în această perioadă avem de strims şi otava, lucrare la care sunt peste 150 cooperatori la lucru. în cel mult două zile încheiem cositul şi adunatul ota­vei aşa că de luni toate forţele vor fi antrenate la recoltatul cartofilor. Pe 99 ha vom cultiva grîu după grîu, pe 86 ha după porumb, pe 29 ha după sfecla de zahăr şi pe 9 ha după alte culturi. Ne-am preocupat să ampla­săm cât mai bine cultura de grîu şi orz pentru a obţine şi în anul viitor recoltă bună“. Tractoriştii din secţia de mecani­zare erau şi ei prezenţi la pregătirea solului. Valeriu Ignat, Nicolae Biţa, Ionuş Teofil, Nicolae Coţofană şi Du­mitru Cora executau arături pentru însămînţare, în timp ce Constantin Ardeleanu şi Gheorghe Dima pregă­teau patul germinativ. Pînă vineri au fost executate arături pentru în­­sămînţâri pe 150 ha şi s-au aplicat îngrăşăminte chimice pe 30 ha, cite 250 kg superfosfat la hectar. Pe inginerul şef al cooperativei agricole din Porumbacu de Sus, Con­stantin Petre, l-am găsit la magazia unităţii. „De mîine începem semăna­tul griului — ne spune el. Avem pre­gătit patul germinativ pe o suprafaţă de 60 ha şi lucrăm în continuare cu toate mijloacele mecanice, în hota­rul numit „La joagăr“, mecanizatorii Joan Dafin, Eduard Baier, Gheorghe Măntoiu, Emil Zackel, Cornel Mătu­­lescu şi Nicolae Croitoru execută ară­turi, aplică îngrăşăminte chimice şi discute. Şi la Avrig, conducerea cooperati­vei agricole acordă o deosebită aten­ţie desfăşurării un ritm susţinut a lucrărilor de recoltare. Sute de ţă­rani cooperatori se aflau la strînsul, transportul şi depozitatul cartofilor. Mecanizatorii lucrau la pregătirea te­renului In tarlaua „Pe Gruiu Stan­­ciului“ tractoriştii Mihai Popa şi Ni­colae Dorotei executau arături pen­tru insămînţare. Gheorghe Dumitrescu şi Ilie Chelbaa, „în luncă“, pregăteau patul germinativ pentru semănatul griului. Alţi mecanizatori se aflau la arat sau la recoltatul porumbului si­loz. Cu toate acestea activitatea sec­ţiei de mecanizare este departe de a se ridica la nivelul sarcinilor. Şi nici nu-i de mirare, din moment ce în cadrul acestei secţii nu se ocupă ni­meni de organizarea muncii. Şeful de secţie lipseşte, fiind plecat de mai mult timp. Aşa se explică de ce de la data de 27 august nu s-a mai făcut recepţia lucrărilor şi de ce a rămas nearat terenul pe o suprafaţă de 70 ha, deşi acesta se afla eliberat de culturi cu mult înaintea ploilor. Or, toate aceste lacune sunt bine cunos­cute de conducerea staţiunii pentru mecanizarea agriculturii ce îşi are sediul chiar în Avrig. Se pare însă că tovarăşul Romulus Costache, direc­torul staţiunii, care are obiceiul de a se prezenta cu întîrziere la servi­ciu, nu şi-a găsit încă timp pentru a rezolva această problemă. Iar ceilalţi factori de răspundere din S.M.A. — inginer şef, contabil şef etc. — nu au nici ei timp, din moment ce trebuie să-l însoţească ţie tovarăşul director în „controalele" pe care le face la secţii. Un asemenea „control" a fost făcut recent la secţia din Racoviţa. Au fost prezenţi, pe Ungă director, inginerul şef, Ioan Şuteu, contabilul şef , Dorel Popa şi economista Ma­ria Albu. Relatînd despre acest stil de muncă dezordonat al conducerii S.M.A. Avrig nu spunem, de fapt, nimic nou. Despre stări similare de lucru s-a mai scris şi cu alte ocazii. Numai că măsurile pe care ar trebui să le ia în această situaţie, conduce­rea întreprinderii judeţene pentru mecanizarea agriculturii întîrzie. De ce? P. BADEA Asigurarea bazei furajere constituie una din preocupările de bază ale lucratorilor din sectorul zootehnic de la C.A.P. Slimnic. Pînă în prezent au fost insilozate peste 650 tone porumb siloz, în fotografie, aspect din timpul însilozării Cauzele neîndeplinirii sarcinilor de plan au, la rîndul lor, alte... cauze După cura este știut, statul nostru alocă sume importante pentru dezvol­tarea întreprinderilor, pentru dotarea lor la nivelul tehnicii actuale. Bene­ficiara unei astfel de dezvoltări este și fabrica „Record“. Aici, în diferite etape, s-au făcut investiţii impor­tante, s-a dezvoltat mult capacitatea de producţie, s-au adus utilaje mo­­derne. Ideea oricărei dezvoltări fiind sporirea volumului de producţie, a eficienţei economice era de aşteptat ca şi aici roadele să fie pe măsura sferturilor financiare făcute. Care este însă situaţia? O analiză a Indicatori­lor de producţie pe trimestrul ni din acest an scoate în relief o situaţie de-a dreptul îngrijorătoare: în pri­mele două luni din acest trimestru s-a realizat doar 75,9 la sută din planul producţiei globale! Mai mult. Din preliminarea realizărilor lunii septembrie, ultima lună a trimestru­lui, rezultă o şi mai mare rămînere in urmă- producţia globală va repre­zenta doar 10,3 la sută, producţia marfă 49,4 la sută, în timp ce numă­­ru­l mediu scriptic este depăşit cu 6,6 la sută. în ce priveşte producţia­ fi­zică, doar, la sortimentul cărămizi şi blocuri ceramice realizările vor fi cu ceva peste jumătate din plan. Bine­înţeles că toate acestea vor contribui la o depăşire a cheltuielilor la 1000 lei producţie marfă cu peste 500 lei, un lucru nemaiîntîlnit în activitatea vreunei întreprinderi din judeţ.. Cauzele unei atari situaţii au fost arătate într-o recentă şedinţă a co­mitetului de direcţie, la care au par­ticipat reprezentanţi ai comisiei eco­nomice a Comitetului judeţean , de partid şi ai centralei industriale de care aparţine întreprinderea. Pe scurt ele ar putea fi enumerate astfel: dese stagnări datorită defecţiunilor repe­tate ale utilajelor la cele 2 linii teh­nologice, utilizarea la nivel scăzut a­­fondului de timp de lucru, insuficien­tul aport al cadrelor de specialişti, al conducătorilor proceselor de pro­ducţie. Este al treilea an de cînd în fiecare situaţie decadală, lunară, trimestrială sau anuală nerealizările sunt justifi­cate prin stagnări datorate defectării utilajelor. Dacă în medie lunar nu­mărul orelor de stagnare din aceste motive a fost în acest an de 300 om/ore, în septembrie, pînă în pre­zent numai, se apropie de 400 om/ore. Cu toate acestea, membrii comitetului de direcţie în loc să arate care au fost măsurile luate pentru redresarea situaţiei s-au mulţumit să localizeze deficienţele pe utilaje. De folos că în referatul prezentat s-a arătat că o treime din timpul afectat producţiei alimentatoarele au staţionat, sau că colergangul de la linia I a lucrat ne­corespunzător, că din cauza motoare­lor de la ventilatoare, cuptoarele­­tunel nu funcţionează la capacitate, dacă nu s-au analizat cauzele acestor „cauze“. Este cunoscut că pînă la această dezvoltare fabrica a lucrat in con­diţii destul de rudimentare. O dată cu introducerea unor linii tehnologice moderne, mecanizate, se cerea şi o pregătire corespunzătoare a cadrelor. Acest lucru nu s-a făcut simţit în fabrică. De aceea şi exploatarea uti­lajelor, în cea mai mare parte a fost necorespunzătoare. La introducerea unor utilaje noi, a unor tehnologii noi apar şi anumite greutăţi, în perioada de rodaj aces­tea se mai defectează, se cere să fie în permanenţă supravegheate. Or, după cum afirma însăşi directorul unităţii, ing. Nicolae Forir, „serviciul mecanic­­şef nu este bine organizat, muncitorii nu-şi cunosc sarcinile. Reparaţiile se fac anevoios şi cu multă lipsă de răspundere“. Ne întrebăm: cine are menirea să organizeze acest serviciu?. Experienţa a demonstrat că reuşita în procesul de producţie porneşte de la modul de organizare a locurilor de muncă, de la felul cum conducătorii direcţi ai producţiei se achită de sar­cinile ce le au. La „Record“ însă a­­ceste lucruri nu se cunosc. Maiştrii nu se ocupă de buna organizare a muncii, nu-şi cunosc oamenii cu care lucrează, nu le repartizează sar­cini în mod corespunzător şi bine­înţeles în acest caz nu pot nici să urmărească realizarea lor. Din această cauză muncitorii umblă prin fabrică în toate direcţiile, se fac pontaje ne­conforme cu timpul lucrat de fiecare muncitor în parte etc. Nu se răsfrîng * I. (Continuare în pag. a 111-a) I. CREȚU Conferinţa judeţeană a Organizaţiei pionierilor Ieri, în sala de conferinţe a Casei armatei din municipiul Sibiu, într-o atmosferă şi entuziasm pionieresc, s-au desfăşurat lucrările secţiunii pentru copii din cadrul Conferinţei judeţene a Organizaţiei pionierilor la care au participat peste 150 de pionieri delegaţi, invitaţi, partici­panţi în taberele internaţionale pio­niereşti şi şcolare, utecişti. La lucrările conferinţei au luat parte tovarăşii Ioan Prică, secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R., şi conf. univ. Virgiliu Radulcan, preşedintele Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor. Inscriindu-se în ansamblul de mă­suri stabilite de conducerea partidu­lui, pentru lărgirea şi adîncirea ne­întreruptă a calităţii şi eficienţei muncii politico-ideologice şi cultural­­educative, Conferinţa judeţeană a Organizaţiei pionierilor constituie un eveniment politic deosebit în viaţa tineretului şcolar din judeţul Sibiu. Analizînd activitatea, rezultatele şi succesele obţinute, ca şi măsurile ce trebuie luate pentru ridicarea pe o treaptă superioară a activităţii tutu­­ror organizaţiilor de pionieri, dele­gaţii, mesageri ai celor 35 000 de purtători ai cravatelor roşii de pe întinsul judeţului, s-au angajat cu responsabilitate şi entuziasm tineresc să depună tot efortul pentru întări­rea organizaţiei lor (Corina Buzdu­­ghină — Şcoala generală nr. 4 Si­biu, Maria Corban — Şcoala gene­rală nr. 1 Mediaş), să facă din pro­gramele lor de activităţi expresia Intereselor şi preocupărilor pionie­reşti (Sorin Boeru — Şcoala generala nr. 7 Sibiu, Carmen Simion — Şcoala generală nr. 18 Sibiu, Maria Bucşa — Şcoala generală nr. 1 Cisnădie), să răspundă cu tot elanul lor tine­resc la chemările pentru realizarea acţiunilor de muncă patriotică şi sportiv turistică (Petru Bîrlea — Şcoala generală nr. 20, Doina Dră­­­­guţiu — Şcoala generală nr. 9 Si­biu, Maria Giurgiu — comuna Loam­­neş). In timpul lucrărilor conferinţei, delegaţii au răspuns Chemării lan­sate de organizaţia pionierilor din judeţul Neamţ, angajîndu-se ca fie­care pionier să planteze în cinstea Conferinţei Naţionale a Organizaţiei Pionierilor cîte un pom fructifer. în încheiere a luat cuvîntul tova­răşul conf. univ. Virgiliu Radulian. Mîine în cadrul Conferinţei jude­ţene a Organizaţiei pionierilor se vor desfăşura lucrările secţiei adulţi. . O nouă filă in cartea tradiţiilor Şcolii militare de ofiţeri activi „Nicolae Bălcescu" 25 septembrie. Şcoala militară de ofiţeri activi „Nicolae Bălcescu" a inaugurat începerea unui nou an de învăţămînt, moment important în în­deplinirea misiunii sale de a forma cadre tot mai bine pregătite armatei noastre socialiste. La solemnitatea deschiderii anului şcolar, care s-a desfăşurat în atmosfera de eferves­cenţă şi entuziasm, generate de vas­tul program de perfecţionare a acti­vităţii politico-ideologice şi cultural­­educative, adoptat de conducerea partidului pe baza propunerilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, au participat general-colonel Marin Ni­­colescu, adjunct al ministrului for­ţelor armate ale R.S. România, re­prezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ofiţeri din condu­cerea superioară a forţelor armate, subunităţi ale formaţiunilor de luptă patriotice de la întreprinderea „Li­bertatea“, detaşamente de tineret pentru apărarea patriei de la Liceul „Octavian Goga“, pionieri şi şcolari din şcolile sibiene. Solemnitatea a început cu trecerea în revistă a subunităţilor şcolii. Apoi s-a intonat Imnul de stat al Repu­blicii Socialiste România. A luat cuvîntul general-colonel Marin Nicolescu. Referindu-se la im­portantele îndatoriri instructiv-edu­­cative ale şcolii în noul an de învă­ţămînt, vorbitorul a subliniat impor­tanţa şi necesitatea îndeplinirii încă din primele zile ale anului de învă­ţământ a sarcinilor trasate de Con­gresul al X-lea al Partidului Comu­nist Român, a măsurilor cuprinse in amplul program elaborat de partid,­ îmbinarea armonioasă in procesul d­e pregătire a viitorilor ofiţeri a cuno­ştinţelor de specialitate cu educaţia­ comunistă, pregătindu-se astfel cadre devotate partidului, patriei şi poporu­lui, buni comandanţi şi educatori ai ostaşilor, gata oricînd să apere cu­ceririle revoluţionare ale poporului. Aceste nobile năzuinţi au răzbătut cu claritate în telegrama adoptată cu ocazia deschiderii noului an de învăţămînt şi adresată Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu — unanim ataşament faţă de conducerea de partid şi de stat şi înflăcărat angajament în faţa co­mandantului nostru suprem. Solemnitatea s-a încheiat cu defi­larea subunităţilor. Apoi, în sălile da specialitate, în laboratoare, pe tere­nurile de instrucţie, purtînd în inimi strălucirea acestei zile de toamnă, cadrele şi elevii şcolii au început prima zi de activitate din anul de învăţămînt 1971—1972. Lt. col. V. NEGHINA ...■• . •r O obișnuită confruntare a graficelor cu cifrele, la tabloul de comandă al U.M.M.N. Copșa Mică Foto: FRED NUSS c­e raita toamna... „Aceasta e toamna, ea îţi va fringe inima!“, se exprima intr-un poem un mare poet-filozof german. Nu era în sistemul lui de gîndire duioşia, dar poate voia să spună că dacă n-ai fost un harnic semănător în primăvara vieţii tale, hotărlt lucru că toamna îţi va fringe inima. De aceea şi HESIOD, pentru a-şi feri conce­tăţenii de aceste complexe îi sfătuia: „Astfel să faci: să munceşti şi muncă la muncă s-adaugi. Cînd Găinuşa din Atlas născută, pe ceruri răsare, Tu secerişul să-ncepi, iar aratul, cînd ea va apune". Şi noi aşa am făcut. Ara adăugat muncă la muncă şi Găinuşa ne-a găsit veghind pe ogoare. De aceea şi toamna ne află în pra­gul bucuriei. S-au scuturat trandafirii, dar pe crengi au apărat rubinii şi generoase merele. Au pălit mixandrele şi garoafele, dar strugurii s-au copt şi păstrează sub pieliţa lor toate aromele şi luminile fierbinţi ale verii. Şi florile cîmpului s-au topit. Şi-au aruncat năframele colorate în ţărînă şi-au expiat obosite ca nişte mici balerine care şi-au terminat numărul din program. Dar în locul lor au venit în cadenţă de septembrie oştile grele ale porum­bului, spintecînd cu spăngile lor cerul echinocţiului. Unde vom încartirui atîta oaste? Aceasta e toamna. Toamna cea bogată, de toate-ndestulată, cum spune arătura pornită încă de pe vremea albă a zăpezilor Sînt şi nostalgii în ea. Viaţa are lirismul ei de care nu trebuie să ne ruşinăm. Parcă numai toamna sîntem nostalgici şi parcă se poate face ceva fără sentiment? Cineva care ar încerca să coloreze ano­timpurile ar putea spune că primăvara e roză şi toamna arămie. E galbenul oxidat al verii. în acest aur răscopt ne plutesc acum toate avuţiile, tot rodul muncii noastre din anotimpul ‘roz. Desi­gur îl vom culege şi vom umple cu el hambarele, fiindcă hărnicia trebuie dusă pînă la capăt. De aceea sentimentul nostru despre anotimpul acesta este opti­mist. El începe şi se termină într-un singur vers, ca în poemele lui Ion Pillat: Aceasta e toamna, ea ne va bucura inima! AUREL CALINESCU LEX Pe G ■ POTRIVIT UNUI COMUNICAT STATISTIC DAT PUBLICITĂŢII LA GENEVA de Organizaţia Mon­dială a Sănătăţii, în săptămîna care se încheie au fost înregistrate în lume 5 500 de noi cazuri de holeră, precum şi 600 de decese provocate de această maladie. Cele mai frec­vente cazuri sunt semnalate în ţă­rile în curs de dezvoltare din Asia şi Africa. In Europa, de la începu­tul anului, s-au înregistrat 34 de cazuri, fără decese. Ţările afecta­te sunt: Spania (22 de cazuri), Por­tugalia (4 cazuri), Franţa (3), Sue­dia (3) şi Marea Britanie (2). ffl LA MADRID S-A ANUNŢAT CA, IN URMA INUNDAŢIILOR care s-au abătut asupra provinciei spaniole Catalonia, 16 persoane şi-au pierdut viaţa. în acelaşi timp s-a precizat că în urma acestei calamităţi, una din cele mai mari înregistrate în această ţară în ul­timii 150 de ani, 452 de întreprin­deri industriale au fost avariate, iar peste 2 000 de familii au rămas fără adăpost.­­ O INVAZIE FARA PRECE­DENT A LĂCUSTELOR, cea mai mare din ultimii 40 de ani, a fost semnalată In estul Nigeriei. Cite­­va sute de hectare cultivate au fost devastate.­­ ÎN PARTEA CENTRALA A ALGERIEI S-AU PRODUS INUN­DAŢII. In urma ieşirii din matcă a unor rîuri, numeroase sate şi plantaţii au fost inundate. Trei persoane şi-au pierdut viaţa, iar 80 de case au fost complet distruse.

Next