Tribuna Sibiului, octombrie 1971 (Anul 4, nr. 1122-1148)

1971-10-28 / nr. 1145

In industria judeţului Plănii pe zece luni a fost îndeplinit inainte de termen! Ne-am obişnuit să consemnăm de fiecare dată îndeplinirea sar­cinilor de plan înaintea perioa­delor de bilanţ. Cu alte cuvinte, datorită hărniciei, abnegaţiei, răspunderii cu care sunt aborda­te sarcinile de producţie de că­tre colectivele de muncitori, tehnicieni, ingineri, economişti se pot raporta, lună de vină, realizări superioare indicatorilor de plan, realizări ce situează in­dustria judeţului nostru pe unul din locurile de frunte ale eco­nomiei naţionale. Avem şi de această dată pri­lejul să consemnăm un eveni­ment deosebit: pînă la finele zilei de ieri, la nivelul indus­triei judeţului, au fost îndepli­nite sarcinile aferente planului pe 10 luni. O contribuţie însemnată la succesul consemnat a fost adusă de colectivele de muncă de la Uzina metalurgică de metale neferoase şi „Carbosin“ din Copşa Mică, „Vitrometan“, în­treprinderea de construcţii­­montaje gaz metan, între­prinderea de foraj gaz metan din Mediaş, „Independenţa“, „Steaua roşie“, „FLARO“, „Vic­toria“, Industria viei şi vinului din Sibiu, Uzinele textile Cisnă­­die, Fabrica de tricotaje Agnita şi altele. Pînă la încheierea lunii, co­lectivele de muncă din unită­ţile industriale vor realiza o producţie globală suplimentară de 148 milioane lei. Aceste rezultate, completate cu hotărîrea oamenilor muncii din judeţul nostru de a desfă­şura şi în continuare o activitate susţinută, de a mobiliza şi va­lorifica noi rezerve interne sunt o garanţie a depăşirii indicato­rilor de plan pe anul în curs, a îndeplinirii angajamentelor asumate. Consemnînd aceste realizări, care fac cinste celor mai multe colective de muncă din indus­tria judeţului nostru, nu putem trece cu vederea peste un fapt mai puţin îmbucurător. Lipsa de preocupare din partea con­ducerilor de unităţi, de la In­dustria cărnii, „Record“ Indus­tria laptelui, AMET şi MACO a făcut ca, datorită rămînerilor în urmă pe care le prezintă aceste întreprinderi, faţă de planul pe­rioadei, să diminueze mult din rezultatele globale, din efortul comun al celorlalte unităţi in­dustriale pentru depăşirea sar­cinilor de plan. Revine, deci, pentru aceste colective, pentru forurile lor tutelare, sarcina de a găsi mij­loacele necesare pentru redre­sarea situaţiei amintite, pentru ridicarea activităţii lor la nive­lul marii majorităţi a întreprin­derilor judeţului nostru. ­ PROIECT LEGEA VIEI SI VINULUI , in pagina a 3-a •! N' s Is Is Is! s ti tjv mmmr sjmrjrsms smr sa VSjmSS Am SAvssmsssms a Sunt necesare eforturi susţinute pentru strîngerea recoltelor de pe cîmp, pentru însimînţarea griului! Ca urmare a unei bune organizări a activităţii, a eforturilor pe care le-au depus zi de zi mecanizatorii şi ţăranii cooperatori, la C.A.P. Agnita s-au încheiat însămînţările de toamnă, într-un stadiu avansat se află şi lu­crările privind strîngerea recoltei. S-a terminat recoltatul cartofilor şi al sfeclei de zahăr, întreaga produc­ţie fiind pusă la adăpost. „Am mobi­lizat toţi cooperatorii la culesul po­rumbului , ne relatează inginerul şef al unităţii, Ioan Vulcu, iau parte la lucru peste 250 de oameni. Viteza zilnică este de 10 hectare cu porumb recoltat, cocenii tăiaţi şi ştiuleţii transportaţi. Toate cele 18 atelaje, trei autocamioane şi remorcile sunt intens folosite, pentru ca ceea ce se recoltează într-o zi să şi fie pus la adăpost. Vrem ca în cîteva zile să încheiem culesul porumbului". Dar dacă în unele unităţi a scăzut viteza zilnică la însămînţări, expli­caţia constă în faptul că terenurile continuă să fie ocupate de culturi. Cu toate acestea, nu se întreprind cele mai eficiente măsuri pentru impulsionarea lucrărilor. Raidul efec­tuat în cîteva unităţi ne-a prilejuit aceleaşi constatări: o insuficientă preocupare a factorilor de răspun­dere pentru mobilizarea oamenilor la recoltări, pentru folosirea tuturor mijloacelor (atelaje proprii ale mem­brilor cooperatori) la transportul re­coltei din cîmp. La cooperativa agricolă din Ighişul Vechi, inginerul şef al unităţii, Ioan Stoica, ne-a declarat că mai are li­beră o suprafaţă de 40 hectare, din care pe 30 hectare s-au executat deja arături, iar pe 20 hectare lu­crări de pregătire a patului germina­tiv. Deci, pentru două zile de lucru la semănat. Pe urmă? Pe urmă se va aştepta să se elibereze terenul. Dar, după modul cum se desfăşoară re­coltările şi transportul produselor, se pare că se va aştepta cam mult. Marţi se afla recoltată sfecla de za­hăr de pe numai 10 hectare din 50, cite ocupă această plantă. Asemănă­tor stau lucrurile şi la porumbul pentru boabe. S-a strîns producţia de pe circa 20 hectare din 165, cu toate că după această cultură ur­mează să se însămînţeze grîu pe o suprafaţă de 80 hectare. In unitate activează cca 250 cooperatori Din aceştia nu se aflau în cîmp nici ju­mătate, în timp ce pe uliţele satului puteai întîlni numeroşi cooperatori. Rezultă de aici că nu s-au luat mă­surile corespunzătoare pentru a-i an­trena pe toţi oamenii la lucru. Şi în privinţa transportului există încă nu­meroase deficienţe. „Din cantităţile de sfeclă şi porumb recoltate nu s-a transportat nimic, ne spune inginerul Ioan Stoica. Şi aceasta pentru că în timp ce unele atelaje transportau cartofii de pe ultimele suprafeţe, al­tele erau plecate în pădure, după lemne". Cum de se poate îngădui ca intr-o perioadă în care lucrările agricole de sezon sunt şi aşa mult întîrziate, atelajele să fie folosite în alte scopuri? Preşedintele unităţii, tovarăşul Traian Ciocănea, nu are nimic de spus în această privinţă? Nici la Cooperativa agricolă de producţie din Alţîna nu este folosită din plin forţa de muncă existentă, în pofida faptului că şi aici mai erau de strîns culturile de pe mari supra­feţe: porumbul de pe 365 hectare şi sfecla de zahăr de pe 22 hectare. Brigăzile din Alţîna au încheiat re­coltatul sfeclei. Deci ne-am fi aştep­tat să-i găsim pe cooperatori la cu­lesul porumbului, dar din circa 200 oameni, cit puteau fi mobilizaţi, se aflau abia 20. „Ştiţi, ne spunea ingi­nerul şef al unităţii, Ovidiu Demian, astăzi nu prea au ieşit cooperatorii în cîmp". Nici la brigada din Beneşti »nu prea au ieşit". Or, aici, pe lingă ciorumb, mai era de recoltat sfecla de zahăr de pe cca 22 hectare. Şi din cite am aflat, pe această supra­faţă urmează să se însămînţeze grîu. Unele deficienţe se constată şi în ceea ce priveşte utilizarea la în­treaga capacitate a mijloacelor de transport. Se mai aflau un cîmp 716 tone sfeclă de zahăr, iar trifoiul pen­tru săminţă nu era încă tot trans­portat. Or, după trifoi urmează să se însămînţeze întreaga suprafaţă de 77 hectare cu grîu, dar tractoarele n-au intrat la pregătirea solului. Este adevărat, se lucra cu 10 atelaje, cu 4 camioane la transportul sfeclei de zahăr. Alte 48 atelaje erau folosite la transportul trifoiului. Dar întrucît nu au fost luate măsuri pentru a se asigura încărcarea și descărcarea mijloacelor de transport intr-un timp cit mai scurt, un atelaj nu făcea mai mult de 3 transporturi pe zi, pe o distanţă relativ mică, iar camioanele — 6 drumuri. Cînd am cerut expli­caţii ni s-a spus că de mîine se vor lua măsuri. Sincer vorbind, nu prea am înţeles tilcul acestei chestiuni De ce tocmai de mîine şi nu ime­diat? în situaţia în care se află lu­crările la C.A.P. Altî la fiecare oră se cere a fi folosită cu maximum de eficienţă. Dar acestei chestiuni, aici, nu i se acordă importanţa cuvenită pentru că nici comitetul comunal de partid şi nici consiliul popular nu şi-au făcut simţită prezenţa prin mă­suri care să creeze climatul necesar impulsionării lucrărilor. Timpul prielnic continuă să favori­zeze desfăşurarea în ritm susţinut a lucrărilor de sezon. Este de datoria consiliilor de conducere, a specialiş­tilor, de a stabili urgent cele mai eficiente măsuri pentru antrenarea tuturor cooperatorilor la strîngerea şi transportul recoltei, la pregătirea producţiei viitoare. O importantă contribuţie trebuie să aducă în a­­ceastă direcţie şi organizaţiile de partid, consiliile populare comunale prin mobilizarea tuturor forţelor existente pe raza comunei. P. BADEA N *S I I v I I Is I­ I rsM is SIBIU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, INITI­ VAT "* BIBLIOTECA,,ASTRA"! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN C.A.P. Bîrghiş. Cu combina „Glo­ria C12" la recoltatul trifoiului de săminţă La I. A. S. Apoldu de Sus MUICĂ INTENSA LA CULESUL STRUDu­l! întreprinderea agricolă de stat din Apoldu de Sus a cunoscut în ulti­mii ani o puternică dez­voltare, rezultat firesc al hărniciei oamenilor şi al investiţiilor ce s-au făcut pe linia modernizării teh­nologiilor de lucru. S-au marcat paşi importanţi mai ales pe calea concen­trării şi profilării produc­ţiei viticole. Astfel, uni­tatea noastră deţine la o­­ra actuală 611 ha planta­ţii viticole, din care pe rod 325 ha. Activitatea în acest sector este organi­zată in ferme specializa­te. Ferma Dobrrca deţine o suprafaţă de 77 ha cu vie pe rod, Apoldu de Sus — 93 ha, Amnaş — 98 ha şi ferma Cristian — 57 ha. In scopul realizării pro­ducţiei planificate de 4 900 kg struguri la ha s-au luat măsuri la nive­lul fiecărei ferme pentru aplicarea corectă şi la timp a lucrărilor specifi­ce viticulturii. Ba via pe şpalieri am executat, în medie, 6 lucrări de între­ţinere a solului prin ară­turi şi frezări. Evident, o atenţie deosebită am a­­cordat ridicării fertilităţii solului, administrind in medie cite 400 kg super­­fosfat, 300 kg sare pota­­sică şi 200 kg azotoase la fiecare hectar. De aceeaşi atenţie s-au bucurat, din partea şefilor de ferme, lucrările In verde şi stro­pirile contra manei. Deşi condiţiile climatice nefavorabile din anul trecut ca şi cele din a­­cest an (Îngheţul din pri­măvară şi ploile din luna septembrie) au afectat viile, prin măsurile amin­tite am reuşit să obţinem producţii de struguri a­­proape de nivelul indica­torului planificat şi pen­tru a nu se înregistra pierderi din recolta rea­lizată, la indicaţia condu­cerii întreprinderii, fer­mele au întreprins o se­rie de acţiuni pe linia asigurării materialelor şi a forţei de muncă nece­sare recoltării strugurilor în cele mai bune condi­­ţiuni. Totodată, am pregă­tit mijloace de transport speciale, prevăzute cu căzi. In urma verificării pe­riodice a procentului de zahăr a fost stabilită da­ta începerii culesului, ast­fel că de cîteva zile în fermele viticole se desfă­şoară o intensă activitate. Iau parte la recoltat peste 300 lucrători, adunind zilnic producţia de pe 15—20 ha. Pină in pre­zent au şi fost culeşi strugurii de pe o supra­faţă de 200 ha. Avind în vedere insă pericolul de îngheţ şi pierderile pe care le provoacă zilnic păsările, am concentrat forţe masive pentru a în­cheia cit mai repede strinsul strugurilor. Do­resc să remarc contribu­ţia deosebită pe care au adus-o lucrătorii din fer­mele din Amnaş şi Apol­du de Sus la realizarea producţiei. La Amnaş, de exemplu, ca urmare a e­­forturilor depuse de co­lectivul condus de ing. Dom Chirulescu în direc­ţia aplicării tehnologiilor de lucru prevăzute, se realizează in medie 5 500 kg struguri la ha, faţă de indicatorul planificat, de 5 000 kg. Vinificarea strugurilor se face la crama din A­­poldu­l de Sus care dis­pune de o capacitate de prelucrare de 100 tone pe zi. Aici funcţionează o­­ instalaţie de spălat şi a­­burit, 5 pompe electrice şi 2 egrofilopompe, 3 prese şi 4 filtre. Mergind pe linia valorificării su­perioare a producţiei vi­ticole, aproximativ 10 la sută din strugurii rezul­taţi vor fi folosiţi la şam­­panizare. Ing. GHEORGHE SCHERER director tehnic al LAIS. Apoldu de Sus ANUL IV nr. 1145 Joi 28 octombrie 1971 4 pagini 30 bani STAŢIILE­­ DE RADIOFICARE- mijloace eficiente în munca politică de masă mandă ca fiind, în principal, mijloace eficace de educaţie politică şi cetă­ţenească, în cele ce urmează ne vom ocupa de modul în care funcţionează — în sfera actualelor preocupări privind educaţia socialistă a oamenilor mun­cii — staţiile de radioficare din co­munele Şeica Mare, Axente Sever, Miercurea Sibiului şi oraşul Ocna Si­biului. Constatăm cu satisfacţie că în a­­ceastă toamnă activităţii staţiilor de radioficare i se acordă atenţia cuve­nită din partea organelor locale (co­munale) de partid și de stat. Găsim în planurile de muncă ale comitete­lor comunale de partid asemenea sar­cini educative și de informare poli­tică a oamenilor muncii, care, pentru a fi rezolvate competent și operativ, solicită intens aceste mijloace. Ca atare, în majoritatea comunelor ce dispun de asemenea staţii s-a trecut la repararea şi completarea acestora cu aparatura şi materialele strict ne­cesare. In cele patru comune baza materială pentru realizarea unor ac­ţiuni susţinute şi permanente există. De asemenea, în localităţile respective au fost constituite colective de re­dacţie în care sunt cuprinşi oameni ai muncii din cele mai diferite do­menii de activitate — muncitori, in­gineri, profesori, medici, ţărani coo­peratori, lucrători ai consiliilor popu­lare, lucrători din miliţie, casnice, elevi etc. Faptul că redacţiile staţii­lor sunt, de astă dată, organizate pe principiul cuprinderii unui număr cit mai mare de oameni, avind o mare diversitate de ocupaţii, asigură mai bine cunoaşterea şi satisfacerea, în spaţiul educativ, a celor mai variate cerinţe. Aceasta se reflectă şi în pro­gramele staţiilor şi, pe un alt plan, în formele prin care sunt difuzate diferitele materiale redactate. La Ocna Sibiului, bunăoară, în oc­tombrie s-a realizat o interesantă emisiune sub forma unei mese rotunde, care a dezbătut, popularizînd în ace­laşi timp, sarcinile ce decurg din do­cumentele de partid privind educaţia socialistă a oamenilor muncii. Parti­cipanţii — tineri muncitori, elevi, profesori — au adus in discuţie aspecte locale ale muncii educative, au opinat pentru intensificarea acesteia, pentru abordarea unor forme simple, comba­tive şi ca atare eficiente. Tot aici, la Ocna Sibiului, sunt folosite raidu­­rile-anchetă, microinterviurile, infor­maţiile tematice. Programele sunt structurate în mod plăcut, prin va­rietatea lor de conţinut şi formă. Pă­cat că până în prezent se face doar o emisiune pe săptămină. De ase­menea, credem că sunt atacate în prea mică măsură problemele de producţie ale cooperativei agricole de producţie şi Fabricii de cuţite. Considerăm ca în colectivul de redacţie, pe lingă cei 9 oameni, cîţi sunt în prezent, mai pot fi recrutaţi şi alţii. La Miercurea Sibiului, deşi în pla­nul de muncă al comitetului comunal de partid sunt prevăzute sarcini bo­gate ca perspectivă, deşi există un colectiv de redacţie destul de mare şi, vrem să credem, bine închegat, cu experienţă, totuşi, pînă acum, sta­ţia nu realizează decit o emisiune săp­­tămînal. Cerinţele educative şi de in­­ s continuare nu pag. • H­e­­TRAJAN SUCIU într-un mare număr de localităţi, urbane şi rurale, din judeţul nostru există staţii de radioficare. Acestea şi-au dovedit, în timp, o mare utili­tate, completînd într-un mod speci­fic, contemporan, instrumentele de in­formare şi educaţie mass-media. Asi­milate cu relativă uşurinţă în angre­najul material destinat difuzării şti­inţei şi culturii, staţiile de radioficare au căpătat, de la an la an, şi multi­ple întrebuinţări de interes public: comunicări ale consiliilor populare, anunţuri de interes sanitar etc. Ex­periența de pînă acum, insă, le reco- Buna organizare—garanţie a creşterii eficienţei întregii activităţi productive Eforturile întregului colectiv de muncă de la Uzina mecanică Sibiu s-au îndreptat, în acest an, spre în­deplinirea în mod ritmic a sarcini­lor de plan, spre realizarea angaja­mentelor asumate. Bilanţul încheiat după 9 luni ne îndreptăţeşte să a­­firmăm că am desfăşurat o activitate pozitivă, că volumului mare de in­vestiţii alocat uzinei noastre, care a permis sporirea potenţialului pro­ductiv, i s-a răspuns cu mobilizare de forţe, cu o pregătire profesională şi tehnico-materială corespunzătoare. Prezentînd rezultatele obţinute de colectivul nostru, cu un trimestru înaintea încheierii primului an al ac­tualului cincinal, mi-am propus să arăt şi cîteva aspecte din experienţa noastră. După cum spuneam, in perioada a­­mintită, sarcinile, stabilite şi dimen­sionate în funcţie de posibilităţile reale ale secţiilor şi atelierelor, au fost îndeplinite cu succes. Aceasta îşi găseşte expresia în depăşirea pro­ducţiei globale cu 1,3 milioane lei, a producţiei marfă cu 5,9 milioane lei, iar la indicatorul care atestă eficienţa activităţii economice desfă­şurate — producţia marfă vindută şi încasată — depăşirea însumează a­­proape 10 milioane lei. Sigur că o concretizare în unităţi fizice a aces­tor depăşiri scoate în evidenţă în­semnate cantităţi de produse livrate în plus economiei naţionale cum sunt: 34 raaşinî-unelte pentru prelu­­crarea metalelor, piese de schimb în valoare de 757 000 lei, piese tur­nate din fontă, vandabile 161 tone. In efortul comun de a îndeplini in mod ritmic sarcinile de plan, de a le depăși, oamenii muncii din u­­zina noastră nu au scăpat din vedere ridicarea parametrilor calitativi ai produselor, sporirea competitivităţii lor, acordînd totodată atenţie ritmi­cităţii livrărilor de mărfuri atît la export cit şi beneficiarilor interni Deşi de la an la an sarcina de ex­port a crescut, anul acesta, pe 9 luni, planul a fost realizat şi depăşit, atît pe total cit şi pe fiecare rela­ţie in parte. S-au livrat, peste prevederile pla­nului de export, produse in valoa­re de peste 1,8 milioane Iei. In a­­celaşi timp, dată fiind ritmicitatea producţiei, am putut respecta şi pla­nul de colaborări. In calitatea noas­tră de furnizori de piese turnate şi alte lucrări pentru terţi am satis­făcut la timp, şi în bune condiţii toţi colaboratorii îndeplinind planul în proporţie de 103,6 la sută. Specialiştii uzinei, conducătorii proceselor de producţie s-au preocu­pat in mod deosebit de organizarea judicioasă a muncii, pe secţii, atelie­re şi pînă la fiecare loc de muncă. In acelaşi timp au fost realizate 37 măsuri tehnico-organizatorice, cu o eficienţă economică de aproape 900 mii Iei. Aceste măsuri au fost luate in scopul ridicării necontenite a pro­ductivităţii muncii. Astfel, pe nouă luni sarcina de productivitate a fost depăşită cu 1,3 la sută, fapt ce a influenţat pozitiv asupra îndeplinirii celorlalţi indicatori. De altfel o re­flectare imediată a depăşirii sarcini­lor de producţie, de productivitate îşi găseşte expresia în modul cum au fost realizaţi indicatorii financiari. Ritmicitatea producţiei, a livrărilor a permis o accelerare a vînzării şi încasării produselor, cit şi realizarea unei producţii marfă la un preţ de cost mai scăzut. Aceste eforturi de­puse în scopul sporirii eficienţei eco­nomice a activităţii colectivului nos­tru ne-au permis să dăm peste plan beneficii în valoare de 2 788 mii lei. Preocupările pentru o eficienţă ri­dicată s-au desfăşurat şi pe alte pla­nuri. Având în vedere necesitatea în­noirii continue a produselor, a spo­ririi necontenite a parametrilor lor calitativi şi funcţionali, procesul de asimilare de produse noi s-a desfă­şurat in mod continuu, marcîndu-se şi în acest domeniu rezultate mulţu­mitoare. La această oră putem să ra­portăm că este aproape terminat pro­cesul de asimilare a noilor tipuri de prese şi s-a început asimilarea noilor utilaje pentru prelucrarea ta­blelor şi profilelor. în acelaşi timp au fost realizate in întregime sarci­nile din planul tehnic privind apli­carea de procedee tehnologice noi, iar în ce priveşte normele de con­sum de metal, acestea au fost res­pectate, reuşindu-se pînă la această dată să se economisească o cantitate de 43 tone. Prezentînd cîteva din realizările co­lectivului nostru am urmărit scoate­rea in evidenţă a preocupărilor aces­tuia pentru o judicioasă organizare a procesului de producţie, abnegaţia, participarea activă la găsirea soluţii­lor de descoperire şi valorificare a noi rezerve interne, în scopul creş­terii eficienţei întregii activităţi pro­ductive. Succesele obţinute pînă a­­cum sînt o garanţie a îndeplinirii sarcinilor de plan pe 1971 înainte de termen, aşa cum s-a angajat co­lectivul nostru faţă de conducerea de partid. Suntem­ hotărîtî să întîm­­pinăm aniversarea a 50 de ani de la înfiinţarea uzinei cu un bilanţ rodnic. Ing. IO­AN GIURCULETE de la Uzina mecanică Sibiu Tribuna experienţei avansate tyx Pe­g ■ Poliţia japoneză a anunţat că accidentul de cale ferată produs luni într-o zonă muntoasă din partea de vest a ţării s-a sol­dat cu 12 morţi şi aproximativ 300 de răniţi După cum s-a a­­nunţat, două trenuri expres s-au ciocnit în plină viteză într-un tu­nel Şocul a provocat distrugerea aproape completă a primelor două vagoane din fiecare garnitură și deraierea celorlalte. Operaţiunile de salvare sunt îngreunate de fap­tul că locul accidentului este si­tuat într-o zonă greu accesibilă. ■ Fosile de mamifere datînd, după unele aprecieri, de m­ai mul­te milioane de ani, au fost desco­perite la poalele masivului Hima­laya de către o echipă japoneză de la Universitatea din Kyoto. Printre aceste fosile, cercetătorii au descoperit o nouă specie de ri­noceri, încă necunoscută in restul lumii.­­ Un automobil care­­ refuză să pornească dacă șoferul a con­sumat alcool a fost produs de fir­ma japoneză „Honda". Invenţia constă dintr-un dispozitiv pe bază de platină, instalat pe volan, ca­re detectează schimbările de tem­peratură din respiraţia conducăto­rului cauzate de alcool. Repre­zentanţii companiei au anunţat că vor începe într-un viitor apropiat dotarea automobilelor cu noul ac­cesoriu, care v­a spori cu cel mult 1 la sută preţul acestora. In­venţia va fi prezentată la Salonul automobilului de la Tokio, care îşi va deschide porţile la 29 oc­tombrie. ■ Trei japonezi şi cinci şerpaşi nepalezi, care escaladau înălţimea Gangapurna din masivul Hima­laya, şi-au pierdut viaţa sur­prinşi de avalanşe. Printre victi­me se află, Kiyoshi Shimizu, con­ducătorul expediţiei, şi şerpaşul Girme Dorje, una dintre cele mai experimentate şi cunoscute că­lăuze care a participat timp de peste 20 de ani la expedițiile din Himalaya. El a fost membru al expediției americane care a atins Everestul în anul 1963, iar in 1961 a urcat împreună cu Hillary pe culmea Makalu.

Next