Tribuna Sibiului, noiembrie 1971 (Anul 4, nr. 1149-1173)
1971-11-27 / nr. 1171
AV ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Pe coordonatele cincinalului PENTRU O VALORIFICARE INTEGRALĂ A RESURSELOR INTERNE Este bine știut că planul cincinal actual mobilizează forțe și resurse uriaşe pentru realizarea obiectivelor menite să propulseze economia noastră pe treptele cele mai înalte ale dezvoltării. Caracteristica principală a planului rămîne neîndoielnic dinamismul său fără precedent, obţinut in condiţiile valorificării accelerate a factorilor intensivi ai dezvoltării în scopul realizării unor producţii de mare eficienţă şi de calitate superioară. Creşterea producţiei industriale într-un ritm susţinut se realizează în paralel cu lărgirea corespunzătoare a bazei tehnico-materiale, volumul fondurilor fixe şi resursele materiale cîştigînd o importanţă de prim rang. Aceste bunuri prinse în expresia generică de fonduri de producţie trebuie să aibe un caracter permanent pentru a asigura continuitatea procesului de producţie, reluarea acestuia şi parcurgerea tuturor etapelor în cadrul ciclului de fabricaţie, pînă la realizarea produsului finit. Acestor deziderate, desprinse de fapt din obiectivele de mare anvergură ale actualului cincinal, li se creează un cadru adecvat pentru materializarea lor în planul producţiei materiale. Pe această linie se înscrie şi recenta Lege cu privire la gospodărirea fondurilor fisc, resurselor materiale şi aprovizionarea tehnico-materială, stabilind atribuţiile unităţilor productive în domeniul gospodăririi atente a mijloacelor fixe şi circulante. Trebuie să precizăm că utilizarea eficientă a tuturor fondurilor fixe de care dispune o uzină se impune ca o necesitate evidentă, avînd în vedere că orice leu investit pentru crearea unor capacităţi noi, atîta timp cit cele aflate în funcţiune nu sunt pe deplin utilizate, constituie o risipă flagrantă. De aceea, investiţiile noi îşi justifică necesitatea numai in măsura în care se constată epuizarea tuturor rezervelor potenţiale. La Uzina mecanică Sibiu, de pildă, în cursul ultimului cincinal fondurile fixe au crescut vertiginos, în cadrul acestor creşteri s-au realizat numeroase construcţii ce asigură spaţii de producţie dintre cele mai corespunzătoare, s-au achiziţionat utilaje moderne, de înaltă productivitate, atit din ţară, cit şi din import. în acelaşi timp, toate aceste fonduri din dotarea uzinei au avut o eficienţă sporită, concretizată in obţinerea unei producţii tot mai mari şi de o calitate superioară. Au, sporit preocupările pentru gospodărirea optimă a mijloacelor fixe şi circulante de care dispune uzina, urmărindu-se în permanenţă asigurarea integrităţii lor şi folosirea cu randament maxim; întrucât Capacitatea de producţie constituind unul din cei mai importanţi indicatori pentru determinarea mărimii rezervelor interne de producţie, conducerea uzinei noastre şi-a concentrat eforturile spre utilizarea integrală a spaţiilor de producţie. în prezent la turnătoria de fontă — ca să dăm numai un exemplu — se realizează 5 tone piese turnate pe metru pătrat de suprafaţă productivă, ceea ce reprezintă un indice foarte bun. Utilajele de bază sunt, de asemenea, folosite în mod eficient, obţinîndu-se um indice general de utilizare ce oscilează în jurul procentului de 79,5. După primele trei trimestre din acest an, indicele total de utilizare a utilajelor din dotare indică o creştere cu 3 procente faţă de anul trecut şi, lucru îmbucurător, el îşi menţine o tendinţă de îmbunătăţire continuă pe măsura descoperirii şi punerii în valoare a noi rezerve legate de capacităţile de producţie. Fără îndoială, realizările obţinute sînt corolarul unui complex de măsuri tehnico-organizatorice, între care ponderea cea mai însemnată o deţine generalizarea schimbului II şi extinderea schimbului III. Utilizarea intensivă a maşinilor şi utilajelor oferă, de altfel, largi posibilităţi de mobilizare a rezervelor interne, ele privind îndeosebi gradul de perfecţionare a tehnicii folosite, calificarea cadrelor, organizarea muncii şi producţiei etc. Toate acestea pot impulsiona potenţialul productiv, conferind noţiunii, de capacitate un caracter pregnant dinamic. Ca să concretizez voi arăta, că sporul de producţie realizat în acest mod de uzina noastră pe primele zece luni depăşeşte prevederile iniţiale cu peste 1,4 milioane lei.. In procesul de producţie un rol deosebit de important îl au şi mijloacele circulante, care de obicei reprezintă valori foarte ridicate. Prac (Continuare în pag. a 11-a) IOSIF PLEȘCA contabil șef la Uzina mecanică Sibiu NHMHMVMM Vă prezentăm (in fotografie) un nou cuptor de forjă cu recuperator de căldură, avînd un randament, ridicat, dat în funcţie în cursul trimestrului III a. r. la Uzina mecanici gaz metan Mediaş, sectorul prelucrări la cald Foto: Fr. MSS Arături adinei pe suprafeţe cît mai mari de terenuri! Necesitatea pregătirii temeinice a producţiei agricole a anului viitor impune efectuarea araturilor de toamnă pe toate suprafeţele de terenuri ce vor fi insămînţate în primăvară. Mecanizatorii au înţeles pe deplin care le sînt sarcinile în această perioadă şi, ca atare, sunt mobilizaţi zilnic la executarea arăturilor adinei, la fertilizarea terenurilor. în multe unităţi se lucrează din zori şi pînă-n noapte la arături, fiind folosită din plin fiecare oră prielnică, fiecare „fereastră“ dintre două ninsori etc. Conform situaţiei operative a Direcţiei generale judeţene a agriculturii, la data de 25 noiembrie a.c., arăturile de toamnă au fost efectuate pe 35 382,ha, ceea ce reprezintă 83 la sută din indicatorul planificat. Faţă de prevederi, realizările constituie 88 la sută in cooperativele agricole şi 64 la sută în întreprinderile agricole de stat. In multe unităţi, cum sunt cooperativele agricole din Aciliu, Agnita, Marile pasiuni ale celor mici. Secvenţă de la cercul radio al Casei pionierilor din Sibiu Alma, Aţei, Cristian, Gusu, Merghîndeal, Mihaileni, Ponimbacu de Jos, Poplaca, Săcel, Orlat, Vărd, Vurpăr ş.a., precum şî Întreprinderea agricolă de stat din Dumbrăveni, ritmul înregistrat la aceste acţiuni este aproape de cel planificat şi, ca urmare, în momentul actual aici s-a terminat sau se apropie de sfîrşit efectuarea arăturilor de toamnă. Lipsa de preocupare a consiliilor de conducere din unele cooperative agricole, a unor şefi de ferme şi a conducerilor unor I.A.S. a avut drept consecinţa o folosire incompletă a forţelor de lucru existente, ceea ce a determinat o serioasa rămînere în urmă a acestor unităţi in privinţa efectuării arăturilor adinei de toamnă. De exemplu, la cooperativele agricole din Alămor, Alţîna, Biertan, Bruiu, Chirpăr, Ighişu, Vechi, Liduş, Micăsasa, Moşna, Nocrich, Retiş,Săcădate, Şeica Mare, Şeica, Mica, şi la întreprinderile agricoledestat din Agnita, Apoldu de Sus, Sibiu se înregistrează existenţa unor'mari’suprafeţe de terenuri încă nearate. Este necesar ca în toate unităţile să fie impulsionată acţiunea de eliberare,’a terenurilor, prin tăierea cocenilor şi Transportul producţiei de pe cîmp, pentru a se crea un front de lucru, cît mai larg pentru , tractoare. Organizarea, exemplară a muncii va conduce, fără îndoială, laimpulsionarea ritmului, de efectuare a arămiilor, astfel incit, această acţiune să fie încheiata in toate unităţile în următoarele zile, pentru a se crea condiţii favorabile realizării unor producţii agricole cît mai bune în anul viitor. Culcuş pentru dihori? Luptăm astăzi ca, prin puterea legii, a influenţei opiniei sănătoase a colectivităţii noastre socialiste, să întronăm un climat de cinste şi echitate în toate sectoarele vieţii sociale. Nu este uşor, dar nici imposibil de atins un asemenea deziderat. Este vorba de intensificarea razei de acţionare a legii, dar, mai ales, de amplificarea muncii de educaţie. Apărarea avutului obştesc de mina şi pofta unor amatori de înavuţire prin muncă necinstită constituie una din componentele principale ale acestui proces: întrebarea pe care ne-o punem în faţa cazurilor, şi nu puţine la număr, de înfruptare din avutul obştesc, este următoarea: nu se află protecţia bunului public sub patronajul legii? Ba da! Dar — fiindcă există un „dar" — se mai găsesc oameni (şi e vorba de conducători) care închid ochii în faţa legii şi pregătesc culcuş moale pentru—dihori. In timp ce legea gestiunilor conţine numeroase condiţii preventive, — între care şi precizarea expresă ca solicitantul să nu fi avut antecedente penale, — conducerile unor unităţi se fac că „uită“ de existenţa acestora şi angajează în astfel de posturi şi din aceia care „vînează“ zi şi noapte banul. Şi vorba aceea: cind pui dihorii şi vulpile să păzească o reflex cotidian grada, rămii,fără picior de orătânie în curte! Cam aşa stau lucrurile şi cu angajarea unor oameni necinstiţi sau necorespunzători în funcţia gestionare. Este de-a dreptul ciudat că sunt unităţi economice şi instituţii care, chiar după ce organe in drept (Procuratura, de pildă) le atrag atenţia asupra încălcării prevederilor legii, nu catadicsesc să scoată dihorii şi vulpile din culcuşul lor. Pentru a nu generaliza — fiindcă în cele mai multe locuri legea se respectă — vom numi citeva unităţi unde asemenea „rozătoare" sunt ţinute in braţe. întrebăm: de ce conducerea întreprinderii gaz metan Mediaş a angajat în funcţii gestionare doi salariaţi cu antecedente penale?; de ce conducerile de la AMET şi Uzinei Mirşa continuă să fie surde in faţa sesizărilor procuraturii de a schimba din funcţiile gestionare cadrele necorespunzătoare. Iată, aşadar, că detractorii avutului obştesc nu-şi pregătesc singuri culcuşul. Drumul spre ograda cu „bunătăţi“ este deschis fie prin atitudinea de gură-cască a unora, fie prin eludarea directă a legii de către alţii. Ce trebuie făcut atunci? Nimic altceva decit ceea ce prevede legea. Or, „leacul“ pentru astfel de cazuri este stabilirea responsabilităţii acestora pentru a fi „buni de plată”. Atunci vulpile şi dihorii nu vor mai găsi culcuş în ograda proprietăţii socialiste. CAMIL PRUTEANU |BIBLIOTECA/ASTRA"! si Biu | PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITIVA ! DIN SUMAR: • DIN ACTUALITATEA COTIDIANĂ • SPORT — Coloana diverselor • Rubrica de informaţii AZI... AZI... • Publicitate , • pag. a 2-a • VIAŢA CULTURALĂ ŞI ARTISTICĂ pag . 3-a • VIAŢA INTERNAŢIONALĂ pag. a 4-a x " ! IS Is I Is Is Is II Is I Is Is IX Is Is Is Is Is I I X Is IX I N I I V L PE GLOB-m».PE GLOB ■ 2 400 DE SALARIAŢI DINTR-O ÎNTREPRINDERE VEST-BERLINEZĂ a concernului „Daliţiler-Benz" şi-au pierdut locurile de muncă, in urma hotărîrii arbitrare a conducerii concernului de a sista complet producţia întreprinderii.IN CAPITALA IRANULUI A LUAT SFIRŞIT cel de-al VI-lea festival internaţional al filmului pentru copii şi tineret. Premiul juriului internaţional şi medalia de aur pentru cel mai bun film pentru tineret a fost decernat filmului românesc „1 plus 1 egal 1“, realizat de Ion Popescu Gopo. Premiul „Delfinul de aur“ pentru cel mai bun film de educaţie şi Premiul Arhivei Naţionale de Film din Iran au fost conferite unui alt film românesc — „Moartea căprioarei“ al regizorului Cristu Polaxis.4 . PREŞEDINTELE FILIPINELOR, FERDINAND MARCOS, a anunţat că 21 de militari, care s-au făcut vinovaţi de uciderea în timpul recentelor alegeri parţiale a 34 de oameni in provincia meridională Lanao del Norte, vor fi judecaţi de un tribunal civil. în acelaşi timp, preşedintele Filipinelor a făcut cunoscut că, în urma acestor incidente, a hotarît retragerea din Insula Mindanao a unui batalion al fortelor militare. PRIMUL MINISTRU AL TURCIEI, NIHAT ERIM, s-a pronunţat pentru încetarea focului şi o rezolvare pe cale paşnică a disputei dintre India şi Pakistan, informează agenţia Associated Press. Nihat Erim a făcut această declaraţie după ce preşedintele Turciei, Cevdet Sunay, a primit un apel personal din partea preşedintelui Pakistanului, Yahya Khan, menţionează agenţia. PREMIERUL IRANULUI, AMIR ABBAS HOVEIDA, şi-a încheiat vizita oficială efectuată în Iugoslavia, la invitaţia preşedintelui , MII DE STUDENŢI SPANIOLI au organizat la Madrid o serie de demonstraţii, cerînd democratizarea sistemului de învăţămînt. Totodată,, în incinta universităţii madrilene s-au produs ciocniri între studenţi şi poliţie, urmate de effestarea citorva zeci de studenţi, Consiliului Executiv Federal, Genial Biedici. In comunicatul dat publicităţii la încheierea vizitei se arată că cei doi premieri au procedat la un schimb de păreri privind problemele internaţionale actuale şi căile de îmbunătăţire a relaţiilor bilaterale. Ei au subliniat necesitatea de a se depune eforturi pentru afirmarea colaborării între toate ţările pe baza egalităţii şi respectului reciproc. RADIODIFUZIUNEA FINLANDEZĂ A TRANSMIS, ÎN CADRUL EMISIUNII „MUZICA IN LUME", un program de muzică simfonică românească — lucrări de George Enescu, Pascal Bentoiu, Ştefan Niculescu, precum şi piese corale în interpretarea formaţiei „Madrigal“. De asemenea, posturile de radio şi televiziune finlandeză au inclus în programele lor o serie de lucrări de muzică uşoară şi populară românească. Is Is * Is Is I I I V I\ IN *\ Is I Is *s Is Is Is * Is Is I\ Is r,t ANUL IV nr. 1171 Sîmbătă 27 noiembrie 1971 4 pagini 30 bani Din experienţa organizaţiilor de partid Caracterul specific al măsurilor asigură eficienţa lor Convorbire cu tovarăşul DANILA BODOC, secretarul comitetului de partid de la AMET Sibiu — Cercetînd planul de măsuri al comitetului de partid cu privire la îmbunătăţirea activităţii ideologice, ridicarea nivelului general al cunoaşterii, adoptat de comuniştii de la AMET ca urmare a expunerii tovarăşului Nicolae Ceauşescu in iulie curent, se constată un lucru îmbucurător: măsurile cuprinse in plan se înfăptuiesc cu succes. Cum a acţionat comitetul de partid in această direcţie? — Lipsurile şi greutăţile care s-au manifestat în acest an în întreprinderea noastră, atit pe linie de producţie cit şi in domeniul ridicării conştiinţei socialiste a salariaţilor, ne-au determinat să luăm o serie de măsuri politice care să corespundă in cel mai înalt grad transpunerii in viaţă a programului de educaţie comunistă adoptat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., de plenara partidului din 3—5 noiembrie. In întreaga noastră activitate am avut in vedere urmărirea sistematică a finalizării fiecărei măsuri cuprinse în plan. Astfel, fiecare membru al comitetului de partid, alţi tovarăşi din activul nostru, au participat nemijlocit la înfăptuirea prevederilor cuprinse în planul de măsuri. O muncă asiduă s-a depus mai ales în aşezarea învăţămîntului de partid din unitate pe baze noi, cerute de exigenţele actuale. Considerăm că organizarea acestuia în cadrul organizaţiilor de bază va contribui mai eficient la ridicarea nivelului general al cunoaşterii. Când spunem acest lucru ne bazăm pe faptul că în acest an ne-am ocupat foarte serios de selecţionarea propagandiştilor, a tovarăşilor care fac informări politice -Ut în adunările generale de partid si U.T.C., cit şi in grupele sindicale. , Condiţiile asigurate participanţilor la cele două forme de învăţămînt: StudiereaStatutului P.C.R. şi Studierea politicii economice a P.C.R. (ambele avînd 9 cursuri) răspund în mai mare măsură cerinţelor cursanţilor noştri. Astăzi, datorită condiţiilor create, putem vorbi de o frecvent la cursuri de apora pe sută derută. Dar nu reamai învăţămint’di de partid funcţionează bine. Ad”*’?r’le generale ale organizaţiilor de lrră dezbat cu mai multă răspundere r—-g etniile ce revin comuniştilor, prior* lalţi salariaţi. Spiritul critic şi cu tu* critic stă la baza îmbunătăţirii cii noastre. De altfel, datorită acestui lucru, multe din lipsurile semnalate în decursul anului, mai ales pe linie de producţie, au fost lichidate sau sunţ în curs de rezolvare. De asemenea, la capitolul acesta aş mai putea adăuga un fapt semnificativ. In toate organizaţiile de bază sunt în curs convorbiri vizînd o mai bună cunoaştere a drepturilor şi îndatoririlor membrilor de partid, necesitatea respect*-': obligaţiilor statutare. Ca urmare, abaterile săvlrşite de unii membri de partid sunt analizate cu mai mult simţ de răspundere, ele împuţinîndu-se vădit de Ia o lună la alta. — Se cunoaşte faptul că in acest an Ia AMET a intervenit în procesul de producţie o dereglare care a avut repercusiuni asupra îndeplinirii integrale a tuturor indicatorilor economici şi financiari. Planul adoptat de plenara comitetului de partid cu activul prevede o se-rie de măsuri pentru ridicarea «m- 1 ştiinţei socialiste a salariaţilor, în scopul mobilizării lor la recuperarea răminerii în urmă. Ce ne puteţi relata în acest sens? — Este adevărat că după zece iutii de activitate economică se înregistrează o substanţială rămînere în urmă în îndeplinirea planului de producţie: valoarea producţiei globale reprezintă doar 96,5 la sută, iar a producţiei marfă 95,5 la sută. Beneficiul planificat continuă să înregistreze o neindeplinire de 2,9 milioane lei. Răminerea în urmă a fost insă cu mult mai mare acum citeva luni, dar situaţia s-a îmbunătăţit şi continuă să se amelioreze treptat în sensul că sfîrșitul anului ne va găsi cu foarte mici neindepliniri la unii indicatori. Acest (Continuare în pag. a IIIa) Convorbire realizată de IOAN NISTOR Curs de pregătire a propagandiştilor de la sate Timp de patru zile, in staţiunea Păltiniş s-au desfăşurat cursurile de pregătire a propagandiştilor din satele şi comunele judeţului nostru. In acest cadru, tovarăşul Richard Winter, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R. a prezentat celor peste 250 de propagandişti prezenţi la curs expunerea: „Direcţiile principale ale dezvoltării economiei şi societăţii noastre în cincinalul 1971—1975 şi perspectivele pînă în 1990 — dezvoltarea multilaterală a judeţului Sibiu în această perioadă“. Numeroasele întrebări adresate după prezentarea expunerii, răspunsurile date de tovarăşul Richard Winter au contribuit la edificarea şi fixarea cunoştinţelor. în timpul perioadei de pregătire, propagandiştii au studiat documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din 3-1-5 noiembrie 1971, iar lectori aiCC. al P.C.R. şi activişti ai Comitetului judeţean de partid Sibiu, au prezentatexpuneri privind educaţia patriotică, internaţionalists ■ şi materialist-ştiinţifică a oamenilor muncii. Cursul de pregătire a constituit cadrul unui larg şiutil schimb de experienţă privind cunoaşterea şi aplicarea în practică a diferitelor mijloace de propagandă. „Cele mai eficiente modalităţi de propagandă şi folosirea lor în diferitele sfere ale activităţii ideologice şi politice“ a constituit şi tema unei expuneri prezentate de tovarăşul Ion Munteanu, şeful secţiei propagandă a Comitetului judeţean de partid Sibiu. Numeroase afişe, pliante, şi diapozitive au însoţit expunerea. Tot cu prilejul cursurilor de pregătire, în faţa propagandiştilor a fost prezentat un ciclu de filme realizate pe plan focal, sub egida secţiei de propagandă a Comitetului judeţean de partid, avînd ca tematică problemele actuale privind formarea profilului etic şi moral al constructorului societăţii, socialiste multilateral dezvoltate, precum şi consecinţele unormanifestări retrograde in unele domenii de activitate. Propagandiştilor le-au fost inminate tematici, manuale şi materiale utile desfăşurării cursurilor în toate formele de învăţămînt de partid. La închiderea cursului a avut loc un frumos spectacol, la care şi-au dat concursul orchestra de muzică populară a Filarmonicii de stat din Sibiu, solişti şi soliste ale formaţiilor artistice de amatori din întreprinderile şi instituţiile sibiene. A. C. Magazinul .Legume şi fructe" cu autoservire din Piaţa Republicii din Sibiu