Tribuna Sibiului, noiembrie 1971 (Anul 4, nr. 1149-1173)

1971-11-27 / nr. 1171

AV ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Pe coordonatele cincinalului PENTRU O VALORI­FICARE INTEGRALĂ A RESURSELOR INTERNE Este bine știut că planul cincinal actual­ mobilizează forțe și resurse uriaşe pentru realizarea obiectivelor menite să propulseze economia noas­tră pe treptele cele mai înalte ale dezvoltării. Caracteristica principală a planului rămîne neîndoielnic dina­mismul său fără precedent, obţinut in condiţiile valorificării accelerate a factorilor intensivi ai dezvoltării în scopul realizării unor pro­ducţii de mare eficienţă şi de ca­litate superioară. Creşterea producţiei industriale într-un ritm susţinut se realizează în paralel cu lărgirea co­respunzătoare a bazei tehnico-mate­­riale, volumul fondurilor fixe şi re­sursele materiale cîştigînd o importanţă de prim rang. Aceste bunuri prinse în expresia generică de fonduri de pro­ducţie trebuie să aibe un caracter permanent pentru a asigura continui­­tatea­ procesului de producţie, relua­rea acestuia şi parcurgerea tuturor etapelor în cadrul ciclului de fabri­caţie, pînă la realizarea produsului finit. Acestor deziderate, desprinse de fapt din obiectivele de mare anver­gură ale actualului cincinal, li se creează un cadru adecvat pentru materializarea lor în planul produc­ţiei materiale. Pe această linie se în­scrie şi recenta Lege cu privire la gospodărirea fondurilor fisc, resurse­lor materiale şi aprovizionarea teh­nico-materială, stabilind atribuţiile unităţilor productive în domeniul gos­podăririi atente a mijloacelor fixe şi circulante. Trebuie să precizăm că utilizarea eficientă a tuturor fonduri­lor fixe de care­ dispune o uzină se impune ca o necesitate evidentă, avînd în vedere că orice leu investit pentru crearea unor capacităţi noi, atîta timp cit cele aflate în funcţiune nu sunt pe deplin utilizate, constituie o ri­sipă flagrantă. De aceea, investiţiile noi îşi justifică necesitatea numai in măsura în care se constată epuizarea tuturor rezervelor potenţiale. La Uzina mecanică Sibiu, de pildă, în cursul ultimului cincinal fondurile fixe au crescut vertiginos, în cadrul acestor creşteri s-au realizat nume­roase construcţii ce asigură spaţii de producţie dintre cele mai corespunză­toare, s-au achiziţionat utilaje mo­derne, de înaltă productivitate, atit din ţară, cit şi din import. în acelaşi timp, toate aceste fonduri din dota­rea uzinei au avut o eficienţă sporită, concretizată in obţinerea unei pro­ducţii tot mai mari şi­­ de o calitate superioară. Au­, sporit preocupările pentru gospodărirea optimă a mij­loacelor fixe­­ şi circulante de care dispune uzina, urmărindu-se în per­manenţă asigurarea integrităţii lor şi folosirea cu randament maxim; întrucât Capacitatea de producţie constituind unul din cei mai impor­tanţi indicatori pentru determinarea mărimii rezervelor interne de pro­ducţie, conducerea uzinei noastre şi-a concentrat eforturile spre utilizarea integrală a spaţiilor de producţie. în prezent la turnătoria de fontă — ca să dăm numai un exemplu — se rea­lizează 5 tone piese turnate pe metru pătrat de suprafaţă productivă, ceea ce reprezintă un indice foarte bun. Utilajele de bază sunt, de asemenea, folosite în mod eficient, obţinîndu-se um indice general de utilizare ce osci­lează în jurul procentului de 79,5. După primele trei trimestre din a­­cest an, indicele total de utilizare a utilajelor din dotare indică­ o creş­tere cu 3 procente faţă de anul tre­cut şi, lucru îmbucurător, el îşi men­ţine o tendinţă de îmbunătăţire con­tinuă pe măsura descoperirii şi pu­nerii în valoare a noi rezerve legate de capacităţile de producţie. Fără îndoială, realizările obţinute sînt corolarul unui complex de mă­suri tehnico-organizatorice, între care ponderea cea mai însemnată o deţine generalizarea schimbului II şi extin­derea schimbului III. Utilizarea in­tensivă a maşinilor şi utilajelor oferă, de altfel, largi posibilităţi de mobili­zare a rezervelor interne, ele privind îndeosebi gradul de perfecţionare a tehnicii folosite, calificarea cadrelor, organizarea muncii şi producţiei etc. Toate acestea pot impulsiona poten­ţialul productiv, conferind noţiunii, de capacitate un caracter pregnant dina­mic. Ca să concretizez voi arăta, că sporul de producţie realizat în acest mod de uzina noastră pe primele zece luni depăşeşte prevederile ini­ţiale cu peste 1,4 milioane lei.. In procesul de producţie un rol deosebit de important îl au şi mij­loacele circulante, care de obicei re­prezintă valori foarte ridicate. Prac­ (Continuare în pag. a 11-a) IOSIF PLEȘCA contabil șef la Uzina mecanică Sibiu NHMHMVMM Vă prezentăm (in fotografie) un nou cuptor de forjă cu recuperator de căldură, avînd un randament, ridicat, dat în funcţie în cursul tri­mestrului III a. r. la Uzina mecanici gaz metan Mediaş, sectorul pre­lucrări la cald Foto: Fr. M­SS Arături adinei pe suprafeţe cît mai mari de terenuri! Necesitatea pregătirii temeinice a producţiei agricole a anului viitor impune efectuarea araturilor de toamnă pe toate suprafeţele de tere­nuri ce vor fi insămînţate în primă­vară. Mecanizatorii au înţeles pe de­plin care le sînt sarcinile în această perioadă şi, ca atare, sunt mobilizaţi zilnic la executarea arăturilor adinei, la fertilizarea terenurilor. în multe unităţi se lucrează din zori­ şi pînă-n noapte la arături, fiind folosită din plin fiecare oră prielnică, fiecare „fe­reastră“ dintre două ninsori etc. Conform situaţiei operative a Di­recţiei generale judeţene a agricul­­turii,­ la data de­ 25 noiembrie a.c., arăturile de toamnă au fost efectuate pe 35 382,ha, ceea ce reprezintă 83 la sută din indicatorul planificat. Faţă de prevederi, realizările constituie 88 la sută in cooperativele agricole şi 64 la sută în întreprinderile agri­cole de stat. In multe unităţi, cum sunt coope­rativele agricole din Aciliu, Agnita, Marile pasiuni ale celor mici. Secvenţă de la cercul radio al Casei pionierilor din Sibiu Alma, Aţei, Cristian, Gusu, Merghîn­­deal, Mihaileni, Ponimbacu de Jos, Poplaca, Săcel, Orlat, Vărd, Vurpăr ş.a., precum şî Întreprinderea agricolă de stat din Dumbrăveni, ritmul înregis­trat la aceste acţiuni este aproape de cel planificat şi, ca urmare, în momentul actual aici s-a terminat sau se apropie de sfîrşit efectuarea ară­turilor de toamnă. Lipsa de preocupare a consiliilor de conducere­ din unele cooperative agricole, a unor şefi de ferme şi a conducerilor unor I.A.S. a avut drept consecinţa o folosire incompletă a forţelor de lucru existente, ceea ce a determinat o serioasa rămînere în urmă a acestor unităţi in­ privinţa efectuării arăturilor adinei de toam­nă. De exemplu, la cooperativele a­­gricole din Alămor, Alţîna, Biertan, Bruiu, Chirpăr, Ighişu, Vechi,­ Li­duş, Micăsasa, Moşna, Nocrich, Retiş,­­Să­­cădate, Şeica Mare, Şeica, Mica,­ şi la întreprinderile agricole­­de­­stat din Agnita, Apoldu de Sus, Sibiu­ se în­registrează existenţa­­ unor'mari’su­prafeţe de terenuri încă nearate. Este necesar ca în toate unităţile să fie impulsionată acţiunea de eli­berare,’a terenurilor, prin tăierea co­­cenilor şi Transportul producţiei de pe cîmp,­ pentru a se crea un front de lucru, cît mai larg pentru , trac­toare. Organizarea, exemplară a muncii va conduce, fără îndoială, la­­impulsio­narea ritmului, de efectuare a ară­miilor, astfel incit, această acţiune să fie încheiata in toate unităţile în următoarele zile, pentru a se crea condiţii favorabile realizării unor producţii agricole cît mai bune în anul viitor. Culcuş pentru dihori? Luptăm astăzi ca, prin puterea legii, a influenţei opiniei sănătoase a colectivităţii noastre socialiste, să întronăm un climat de cinste şi echitate în toate sectoarele vieţii sociale. Nu este uşor, dar nici im­posibil de atins un asemenea dezi­derat. Este vorba de intensificarea razei de acţionare a legii, dar, mai ales, de amplificarea muncii de e­­ducaţie. Apărarea avutului obştesc de mina şi pofta unor amatori de înavuţire prin muncă necinstită constituie una din componentele principale ale acestui proces: în­trebarea pe care ne-o punem în faţa cazurilor, şi nu puţine la nu­măr, de înfruptare din avutul ob­ştesc, este următoarea: nu se află protecţia bunului public sub pa­tronajul legii? Ba da! Dar — fiind­că există un „dar" — se mai gă­sesc oameni (şi e vorba de condu­cători) care închid ochii în faţa legii şi pregătesc culcuş moale pen­­tru—­dihori. In timp ce legea ges­tiunilor conţine numeroase condiţii preventive, — între care şi preci­zarea expresă ca solicitantul să nu fi avut antecedente penale, — con­ducerile unor unităţi se fac că „uită“ de existenţa acestora şi an­gajează în astfel de posturi şi din aceia care „vînează“ zi şi noapte banul. Şi vorba aceea: cind pui dihorii şi vulpile să păzească o­ reflex cotidian grada, rămii,fără picior de orătâ­­nie în curte! Cam aşa stau lucrurile şi cu an­gajarea unor oameni necinstiţi sau necorespunzători în funcţia gestio­nare. Este de-a dreptul ciudat că sunt unităţi economice şi instituţii care, chiar după ce organe in drept (Procuratura, de pildă) le atrag a­­tenţia asupra încălcării prevederi­lor legii, nu catadicsesc să scoată dihorii şi vulpile din culcuşul lor. Pentru a nu generaliza — fiindcă în cele mai multe locuri legea se respectă — vom numi citeva uni­tăţi unde asemenea „rozătoare" sunt ţinute in braţe. întrebăm: de ce conducerea întreprinderii gaz metan Mediaş a angajat în funcţii gestionare doi salariaţi cu antece­dente penale?; de ce conducerile de la AMET şi Uzinei Mirşa con­tinuă să fie surde in faţa sesizări­lor procuraturii de a schimba din funcţiile gestionare cadrele neco­respunzătoare­. Iată, aşadar, că detractorii avu­tului obştesc nu-şi pregătesc sin­guri culcuşul. Drumul spre ograda cu „bunătăţi“ este deschis fie prin atitudinea de gură-cască a unora, fie prin eludarea directă a legii de către alţii. Ce trebuie făcut a­­tunci? Nimic altceva decit ceea ce prevede legea. Or, „leacul“ pentru astfel de cazuri este stabilirea res­ponsabilităţii acestora pentru a fi „buni de plată”. Atunci vulpile şi dihorii nu vor mai găsi culcuş în ograda proprietăţii socialiste. CA­MIL PRUTEANU |BIBLIOTECA/­ASTRA"! s­i B­i­u | PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITIVA ! DIN SUMAR: • DIN ACTUALITA­TEA COTIDIANĂ • SPORT — Coloana diverselor • Rubrica de informaţii AZI... AZI... • Publicitate , • pag. a 2-a • VIAŢA CULTURA­LĂ ŞI ARTISTICĂ pag . 3-a • VIAŢA INTERNAŢIONALĂ pag. a 4-a x " ! I­S Is I­ Is Is Is II Is I Is Is IX Is Is Is Is Is I I X Is IX I N I I V L PE GLOB-m».PE GLOB ■ 2 400 DE SALARIAŢI DINTR-O ÎNTREPRINDERE VEST-BERLINEZĂ a concernului „Daliţiler-Benz" şi-au pierdut locurile de muncă, in urma hotărîrii arbitrare a conducerii concernului de a sista complet producţia întreprinderii.­­­IN CAPITALA IRANULUI A LUAT SFIRŞIT cel de-al VI-lea festival internaţional al filmului pentru copii şi tineret. Premiul juriului internaţional şi medalia de aur pentru cel mai bun film pentru tineret a fost decernat fil­mului românesc „1 plus 1 egal 1“, realizat de Ion Popescu Gopo. Premiul „Delfinul de aur“ pen­tru cel mai bun film de educaţie şi Premiul Arhivei Naţionale de Film din Iran au fost conferite unui alt film românesc — „Moar­tea căprioarei“ al regizorului Cristu Polaxis.4 . PREŞEDINTELE FILIPINELOR, FERDINAND MARCOS, a anunţat că 21 de militari, care s-au făcut vinovaţi de uciderea în timpul recentelor alegeri parţiale a 34 de oameni in provincia meridională Lanao del Norte, vor fi judecaţi de un tribunal civil. în acelaşi timp, preşedintele Fi­­lipinelor a făcut cunoscut că, în urma acestor incidente, a hotarît retragerea din Insula Mindanao a unui batalion al fortelor militare.­­ PRIMUL MINISTRU AL TUR­CIEI, NIHAT ERIM, s-a pronunţat pentru încetarea focului şi o re­zolvare pe cale paşnică a dispu­tei dintre India şi Pakistan, in­formează agenţia Associated Press. Nihat Erim a făcut această de­claraţie după ce preşedintele Tur­ciei, Cevdet Sunay, a primit un apel personal din partea preşedin­telui Pakistanului, Yahya Khan, menţionează agenţia.­­ PREMIERUL IRANULUI, AMIR ABBAS HOVEIDA, şi-a încheiat vizita oficială efectuată în Iugo­slavia, la invitaţia preşedintelui , MII DE STUDENŢI SPANIOLI au organizat la Madrid o serie de demonstraţii, cerînd democratizarea sistemului de învăţămînt. Totodată,, în incinta universităţii madrilene s-au produs ciocniri între studenţi şi poliţie, urmate de effestarea citorva zeci de studenţi, Consiliului Executiv Federal, Ge­nial Biedici. In comunicatul dat publicităţii la încheierea vizitei se arată că cei doi premieri au procedat la un schimb de păreri privind pro­blemele internaţionale actuale şi căile de îmbunătăţire a relaţiilor bilaterale. Ei au subliniat necesi­tatea de a se depune eforturi­ pentru afirmarea colaborării între toate ţările pe baza egalităţii şi respectului reciproc.­­ RADIODIFUZIUNEA FINLAN­DEZĂ A TRANSMIS, ÎN CADRUL EMISIUNII „MUZICA IN LUME", un program de muzică simfonică românească — lucrări de George Enescu, Pascal Bentoiu, Ştefan Ni­­culescu, precum şi piese corale în interpretarea formaţiei „Madri­gal“. De asemenea, posturile de radio şi televiziune finlandeză au inclus în programele lor o serie de lucrări de muzică uşoară şi populară românească. Is Is * Is Is I I­ I V I\ IN *\ Is I Is *s Is Is Is * Is Is I\ Is r,t ANUL IV nr. 1171 Sîmbătă 27 noiembrie 1971 4 pagini 30 bani Din experienţa organizaţiilor de partid Caracterul specific al măsurilor asigură eficienţa lor Convorbire cu tovarăşul DANILA BO­DOC, secretarul comitetului de partid de la AMET Sibiu — Cercetînd planul d­e măsuri al comitetului de partid cu privire la îmbunătăţirea activităţii ideologice, ridicarea nivelului general al cu­noaşterii, adoptat de comuniştii de la AMET ca urmare a expunerii tovarăşului Nicolae Ceauşescu in iulie curent, se constată un lucru îmbucurător: măsurile cuprinse in plan se înfăptuiesc cu succes. Cum a acţionat comitetul de partid in această direcţie? — Lipsurile şi greutăţile care s-au manifestat în acest an în întreprin­derea noastră, atit pe linie de pro­ducţie cit şi in domeniul ridicării con­ştiinţei socialiste a salariaţilor, ne-au determinat să luăm o serie de măsuri politice care să corespundă in cel mai înalt grad transpunerii in viaţă a pro­gramului de educaţie comunistă adop­tat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., de­ plenara partidului din 3—5 noiembrie. In întreaga noastră activi­tate am avut in vedere urmărirea sistematică a finalizării fiecărei mă­suri cuprinse în plan. Astfel, fiecare membru al comitetului de partid, alţi tovarăşi din activul nostru, au parti­cipat nemijlocit la înfăptuirea preve­derilor cuprinse în planul de măsuri. O muncă asiduă s-a depus mai ales în aşezarea învăţămîntului de partid din unitate pe baze noi, cerute de exigenţele actuale. Considerăm că or­ganizarea acestuia în cadrul organi­zaţiilor de bază va contribui mai efi­cient la ridicarea nivelului general al cunoaşterii. Când spunem acest lu­cru ne bazăm pe faptul că în acest an ne-am ocupat foarte serios de se­lecţionarea propagandiştilor, a tovară­şilor care fac informări politice -Ut în adunările generale de partid si U.T.C., cit şi in grupele sindicale. , Condiţiile asigurate participanţilor la cele două forme de învăţămînt: Stu­dierea­­Statutului P.C.R. şi Studierea politicii economice a P.C.R. (ambele avînd 9 cursuri) răspund în mai mare măsură cerinţelor cursanţilor noştri. Astăzi, datorită condiţiilor create, pu­tem vorbi de o frecvent la cursuri de apora­ pe sută de­rută. Dar nu reamai învăţă­mint’di de partid funcţionează bine. Ad”*’?r’le generale ale organizaţiilor de lrră dezbat cu mai multă răspundere r—-g etniile ce revin comuniştilor­, prior* lalţi salariaţi. Spiritul critic şi cu tu* critic stă la baza îmbunătăţirii cii noastre. De altfel, datorită acestui lucru, multe din lipsurile semnalate în decursul anului, mai ales pe linie de producţie, au fost lichidate sau sunţ în curs de rezolvare. De asemenea, la capitolul acesta aş mai putea adăuga un fapt semnifica­tiv. In toate organizaţiile de bază sunt în curs convorbiri vizînd­ o mai bună­­ cunoaştere a drepturilor şi îndatoriri­lor membrilor de partid, necesitatea respect*-': obligaţiilor statutare. Ca urmare, abaterile săvlrşite de unii membri de partid sunt analizate cu mai mult simţ de răspundere, ele împuţinîndu-se vădit de Ia o lună la alta. — Se cunoaşte faptul că in acest an Ia AMET a intervenit în pro­cesul de producţie o dereglare care a avut repercusiuni asupra înde­plinirii integrale a tuturor indica­torilor economici şi financiari. Pla­nul­ adoptat de plenara comitetului de partid cu activul prevede o se-­­­rie de măsuri pentru ridicarea «m- 1 ştiinţei socialiste a salariaţilor, în­­ scopul mobilizării lor la recupera­rea răminerii în urmă. Ce ne pu­teţi relata în acest sens?­­ — Este adevărat că după zece iutii de activitate economică se înregistrea­ză o substanţială rămînere în urmă în îndeplinirea planului de producţie: valoarea producţiei globale reprezintă doar 96,5 la sută, iar a producţiei marfă 95,5 la sută. Beneficiul planifi­cat continuă să înregistreze o nein­­deplinire de 2,9 milioane lei­. Rămine­­rea în urmă a fost insă cu mult mai mare acum citeva luni, dar situaţia s-a îmbunătăţit şi continuă să se ame­lioreze treptat în sensul că sfîrșitul anului ne va găsi cu foarte mici ne­­indepliniri la unii indicatori. Acest (Continuare în pag. a IIIa) Convorbire realizată de IOAN NISTOR Curs de pregătire a propagandiştilor de la sate­ ­Timp de patru zile, in staţiunea Păltiniş s-au desfăşurat cursurile de pregătire a propagandiştilor din satele şi comunele judeţului nostru. In acest cadru, tovarăşul Richard Winter, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetu­lui judeţean Sibiu al P.C.R. a pre­zentat celor peste 250 de propa­gandişti prezenţi la curs expune­rea: „Direcţiile principale ale dez­voltării economiei şi societăţii noastre în cincinalul 1971—1975 şi perspectivele pînă în 1990 — dezvoltarea multilaterală a jude­ţului Sibiu în această perioadă“. Numeroasele întrebări adresate după prezentarea expunerii, răs­punsurile date de tovarăşul Richard Winter au contribuit la edificarea şi fixarea cunoştinţelor. în timpul perioadei de pregătire, propagandiştii au studiat documen­tele Plenarei C.C. al P.C.R. din 3-1-5 noiembrie 1971, iar lectori ai­­CC. al P.C.R. şi activişti ai Co­mitetului judeţean de partid Sibiu, au prezentat­­expuneri privind e­­ducaţia patriotică, internaţionalists ■ şi materialist-ştiinţifică a oameni­lor muncii. Cursul de pregătire a constituit cadrul unui larg şi­­util schimb de experienţă privind cunoaşterea şi aplicarea în practică a diferi­telor mijloace de propagandă. „Cele mai eficiente modalităţi de propagandă şi folosirea lor în diferitele sfere ale activităţii ideo­logice şi politice“ a constituit şi tema unei expuneri prezen­tate de tovarăşul Ion Muntea­­nu, şeful secţiei propagandă a Comitetului judeţean de partid Si­biu. Numeroase afişe, pliante, şi diapozitive au însoţit expunerea. Tot cu prilejul cursurilor de pregătire, în faţa propagandiştilor a fost prezentat un ciclu de filme realizate pe plan focal, sub egida secţiei de propagandă a Comite­tului judeţean de partid, avînd ca tematică problemele actuale pri­vind formarea profilului etic şi moral al constructorului societăţii, socialiste multilateral dezvoltate, precum şi consecinţele unor­­ma­nifestări retrograde in unele do­menii de activitate. Propagandiştilor le-au fost in­­minate tematici, manuale şi ma­teriale utile desfăşurării cursuri­lor în toate formele de învăţămînt de partid. La închiderea cursului a avut loc un frumos spectacol, la care şi-au dat concursul orchestra de muzică populară a Filarmonicii de stat din Sibiu, solişti şi soliste ale formaţiilor artistice de amatori din întreprinderile şi instituţiile sibiene. A. C. Magazinul .Legume şi fructe" cu autoservire din Piaţa Republicii din Sibiu

Next