Tribuna Sibiului, noiembrie 1971 (Anul 4, nr. 1149-1173)

1971-11-27 / nr. 1171

Pagina 2 ŞTIRI '• INFORIM­­AŢII • JOWSKMMARI • ŞTIRI • INFORM­AŢII • CONSEMNĂRI • ŞTIRI • INFORMAŢII • CONSEMNĂRI • ŞTIRI • INFORMAŢII «"^onrrKxxx^AAAwiAvvvvyYinofxxxxxxwwwvvvvyYinf Cadru din farmacia din Poiana Sibiului, recent renovată Cu a doua,... Ion Chiara, domiciliat în Mediaş, str. Ştefan cel Mare nr. 2, nu şi-a... dezminţit apucăturile de „înveterat“ delapidator nici după cei 8 ani petrecuţi la închisoare. De curind, el a „solicitat“, în supliment, încă 4 ani şi 5 luni de penitenciar. Iată î­n ce mod şi-a redobîndit un loc sub cheie. Fiind angajat la T.A.P.L. Mediaș (am dori să aflăm dacă conducerea T.A.P.L. îi cunoștea an­tecedentele penale?) el a falsificat mai multe semnături pe un stat de plată fictiv, cu­­ care a ridicat de la casierie suma de 2 438 lei. Dar nici n-a apucat să se bucure de roadele „talentului“ său de... scamator în acte, că a şi fost prins. Cu această a doua detenţie va în­suma 12 ani şi 5 luni. 99Cotcodac66 Mai mulţi cetăţeni din comuna Şura Mare au constatat că de la, o vreme le dispăreau fără urmă păsările. Au dat vina oamenii pe uliu, pe dihor... Pînă cînd, într-o noapte, o găină mai sensibilă, su­părată că a fost trezită înainte de cintatul cocoşului, a dat drumul unui „cotcodac“ de-a pus in pi­cioare tot satul. Atunci, oamenii au putut vedea, la lumina lunii, cum fug trei indivizi cu găinile sub braţ. La scurtă vreme au a­­flat şi cum ii cheamă: I. Trifan, de la nr. 370, I. Rupă, de la nr. 347 şi I. Fekete, toţi trei consăteni cu... păgubaşii. Dar, pentru ca „misterul“ să fie pe deplin dezlegat, adăugăm că găi­narilor li s-au dat cite 6 luni în­chisoare. Uliul, dac-ar fi fost prins, ar fi păţit-o mai rău... Cu... luminarea Nici n-au deschis bine ochii — in dimineaţa de 28 octombrie 1971 — că erau deja „făcuţi“. Apoi, de­grabă, s-au dus prin magazine şi au Început „activitatea". Pe care-i întllneau în cale, ii luau in pri­mire. Au înjurat, au bruscat, au aruncat vorbe grele, aşa orbeşte, asupra unor oameni necunoscuţi... Cînd au trecut pe lingă o fabrică, au făcut „haltă“. Alte înjurături s-au năpustit din senin asupra oa­menilor. Pe unii, nici mai mult, nici mai puţin — să-i ia la bătaie! De ce? Ei, de ce? Pentru că nu le convenea mutra lor! Aşadar, N. Seiceanu din Mediaş, str. Aurel Vlaicu nr. 35, şi Ioan Grigore, din Ighişul Vechi, au căutat toată di­mineaţa scandalul cu luminarea! L-au căutat atît de insistent, incit atunci cînd s-au dumirit erau deja condamnaţi: primul la 1 an şi 8 luni, al doilea cu 4 luni mai pu­ţin... 99A căzut în recidivă66 Cristof Ştefan Petru, din Mediaş, str. Gruia de Sus nr. 2, a mai fost condamnat pentru o faptă asemă­nătoare... Dar nu s-a astimpărat! In seara zilei de 2 octombrie a.c., el a furat de la I.A.S. Mediaş can­titatea de 432 kg porumb ştiuleţi. Descoperit, a fost deferit justiţiei, fiind condamnat la 3 ani închi­soare. La stabilirea pedepsei s-a ţinut, evident, seama şi de faptul că Cristof este­­ un hoţ nărăvit. Poate că acum se va dezvăţa de „obiceiul“ acesta condamnabili... Rubrică realizată de V. Lucu 27 NOIEMBRIE • Se împlinesc 153 de ani de la naş­terea lui Aron Pumnul, profesor lingvist şi patriot, participant revoluţia din 1848 din Transilvania (m. 1856). • 103 ani­ de la naşterea lui Emil Racoviţă, mare biolog, fondatorul biospeologiei (m. 1947). • Se împlinesc 90 de ani de la naş­terea lui George Oprescu, istoric, critic şi colecţionar de artă (m. 1960). • La 27 noiembrie 1885 s-a născut Liviu Rebreanu (m. 1944). • 76 de ani de la moartea scriitoru­lui francez Alexandre Dumas fiul (n. 1824). • 18 ani de la moartea scriitorului Eugene O’Neill, laureat al Premiu­lui Nobel (n. 1888). TIMPUL Centrul metereologic Sibiu comuni­că: vreme rece cu cerul mai mult acoperit. Izolat, va ninge slab. Vîntul va sufla potrivit din sectorul vestic. Minimele vor fi cuprinse între minus 4 şi minus 2 grade, iar maximele vor oscila între plus 2 şi 4 grade. Dimi­neaţa ceaţă locală. BAZNA-BĂI: Omul din Sierra (ore­le 17,00 şi 19,00). APOLDO DE SUS: 23 AUGUST. Cadavrul viu (ora 17,00). TELEVIZIUNE 16,15 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană. 18,00 Bună seara, fete! Bună seara, băieţi! 19,15 Publicitate. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejurnalul de seară. 20.00 Săptămîna internaţională. 20,15 Tele-enciclopedia. 21.00 Film serial: „Invadatorii" (II) In rolul principal Roy Thinnes. 21,50 Teledivertisment. Dicţionar muzical-distractiv. Litera „G“. 22,50 Telejurnalul de noapte. Sport. 23,05 Un cintec de demult. Seară de romanţe cu Doina Badea, Ileana Sărăroiu, Nico­­lae Niţescu.. la CINEMA SIBIU: PACEA: Aeroportul (orele 9,00; 11,30; 14,30; 17,30; 20,30); ARTA: Eu sunt Jerom (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); TINERETULUI: întoarcerea sfintului Luca (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); 7 NOIEMBRIE: Dincolo de barieră le­reie 10,00; 14,00; 16,00; 18,00 și 20,00). MEDIAŞ: PROGRESUL: Articolul 420, seriile I și II; TINERETULUI: l’orto-franco (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30); UNIREA: Numai statuile fac orele 10,00; 14,00; 16,00; 18,00 și 20,00). CISNADIE: POPULAR: Săptămîna nebunilor (orele 11,00; 16,00; 18,00; 20,00). AGNITA, 8 MAI: Mihai Viteazul, seriile I şi II (orele 10,00; 16,00 şi 19,00). DUMBRĂVENI, 7 NOIEMBRIE: Trandafiri roşii pentru Angelica (o­rele 18,00 şi 20,00). OCNA SIBIULUI: Ultimul drum (orele 17,00 şi 19,00). Pentru o valorificare integrală (Urmare din pag. 1) fica vieţii economice a dovedit că în coordonarea cit mai economicoasă a activităţii, hotărîtoare rămîne reali­zarea unui volum cit mai mare de producţie cu un volum cit mai mic de mijloace circulante. Acest dezide­rat se poate materializa în condiţiile accelerării vitezei de rotaţie. Este semnificativ faptul că Uzina mecanică Sibiu a reuşit, după 3 trimestre, o accelerare a vitezei de rotaţie a mij­loacelor circulante cu 13 zile, ceea ce echivalează cu o eliberare de mijloace de peste 4 milioane lei. Un asemenea mod de lucru așează problema financiară, economico-ges­­tionară a uzinei la nivelul în care sunt posibile rezultate economice cu o eficiență sporită în urma unei gos­podăriri judicioase a tuturor resurse­lor materiale. Importante prevederi din legea amintită mai sus se referă la inter­zicerea abaterilor de la tehnologiile stabilite sau aplicarea unor tehnolo­gii neomologate, la o mai mare elas­ticitate în stabilirea normelor de con­sum, care vor putea fi revizuite ori de cite ori se vor aduce îmbunătă­ţiri în procesul de producţie. Pe pla­nul aprovizionării tehnico-materiale, esenţială rămîne stabilirea unor re­laţii optimale între furnizori şi bene­ficiari, îmbunătăţirea permanentă a ritmicităţii livrărilor pentru diminua­rea imobilizărilor de resurse mate­riale în stocuri. In lege sunt prevă­zute ca stocuri normate — stocurile de siguranţă, ce vor putea fi utili­zate numai în cazuri excepţionale, cu aprobarea organului ierarhic superior. Prevederea aceasta mi se pare cit se poate de firească, stocurile respective fiind strict necesare activităţii de pro­ducţie; ea va trebui bine înţeleasă şi aplicată de acei care socoteau în mod mecanic aceste stocuri ca o imo­bilizare sau o dotare inutilă. O reală însemnătate­­prezintă preve­derea referitoare la construirea de spaţii noi de depozitare pentru crea­rea tuturor condiţiilor favorabile gos­podăririi elementelor materiale. La­tură lăsată pînă în prezent în mod nejustificat pe un plan periferic, ea aduce adesea prejudicii însăşi acţiunii de gospodărire chibzuită a resurselor. Din experienţa uzinei noastre, care în prima etapă de dezvoltare a con­struit, pe lingă obiective de impor­tanţă hotărîtoare, şi un sistem com­plex de magazii de depozitare mo­derne, pot afirma că acestea au con­stituit un mijloc eficace de păstrare corespunzătoare a materialelor, de diminuare a pierderilor şi risipei. Legea amintită reprezintă pentru noi, în coordonatele actualului cinci­nal, un cod al valorificării integrale a tuturor rezervelor interne, un mij­loc prin care vom putea atinge mai lesne obiectivele pe care ni le-am propus. In lumina acestor imperative, încă de pe acum uzina noastră — uzină în curind semicentenară — mobili­­zîndu-şi toate forţele, şi-a propus ca ţel primordial în acest prim an al cincinalului îndeplinirea tuturor sar­cinilor de plan cu cel puţin 8 zile înainte de termen. Tribuna Sibiului R­KXAAAAAAA * aaaAAAA/WNA^„ De vorba cu prof. Dumitru Dobrescu, directorul Şcolii sportive ^Şoimii“, despre­ CLIMATUL DE \1II\CA SI... TREPTELE AFIRMĂRII SPORTIVE Rep.: Cu cîtva timp în urmă Şcoala sportivă „Şoimii“ a găzduit o consfătuire a tuturor directorilor de şcoli sportive din ţară, acţiune iniţiată de Ministerul învăţămîn­­tului. Cum se vor reflecta roadele acestei întruniri în activitatea ce urmează să se desfăşoare în anul şcolar curent la şcoala pe care o conduceţi? D. D.: Intr-adevăr, întîlnirea la care vă referiţi a constituit un remarcabil punct de plecare în activitatea noas­tră. Cu acest prilej a fost prezentat şi dezbătut calendarul competiţiilor sportive pe anul in curs. Totodată, colocviul respectiv a prilejuit un larg schimb de experienţă. Astfel, aplicînd întocmai normele de muncă şi fructi­­ficînd cunoştinţele dobindite prin ex­perienţa colegilor, la şcoala noastră, ca şi la celelalte cu acelaşi profil, se scontează pe o reală îmbunătăţire a muncii. Accent deosebit se va pune pe consolidarea laturii organizatorice, pe intensificarea muncii educative, ur­­mărindu-se, în acelaşi timp, asigura­rea unei activităţi competiţionale con­tinue, precum şi îmbunătăţirea mun­cii de propagandă. Bilanţul, pe care ni-l dorim cit mai edificator, va cu­prinde, neîndoielnic, afirmarea a tot mai multor nume din cadrul şcolii noastre in diferitele ramuri sportive, pe plan naţional. Rep.: La ce competiţii mai de seamă vor participa elevii Şcolii sportive „Şoimii“? D. D.: In afara campionatelor şi concursurilor cu caracter republican, organizate de C.N.E.F.S. şi Ministerul Invăţămîntului, calendarul sportiv al acestui an şcolar va cuprinde şi com­petiţii cum ar fi cea dotată cu „Cupa şcolilor­­sportive“ pentru box, lupte, haltere, judo şi rugby. Aceste între­ceri vor fi organizate de către şcolile sportive care pregătesc elevii din şco­lile profesionale şi liceele de specia­litate. în acest sens, şcoala noastră va organiza o asemenea competiţie pentru rugby. Partea importantă a organizării a­­cestor întreceri este aceea că asigură o activitate competiţională continuă pentru disciplinele sportive care pînă în prezent aveau prevăzute, în calen­darul central, doar două-trei compe­tiţii pe an. Tot cu ocazia consfătuirii s-au per­fectat o serie de întilniri între elevii şcolilor sportive, întilniri al căror nu­măr depăşeşte cu mult pe ai celor din anii precedenţi. Rep.: Care sunt speranţele spor­tive de la „Şoimii" a căror afir­mare este aşteptată? D. D.: Conform obiectivelor generale stabilite, anul şcolar 1971/72 va tre­bui să fie anul unei şi mai puternice afirmări, pe plan naţional, a Şcolii sportive „Şoimii“. In vederea realiză­rii acestui fapt contăm în mod deose­bit pe afirmarea sportivilor din sec­ţiile de: judo, haltere, box, handbal, fotbal, atletism. Rezultatele foarte bune pe care scontăm in urcarea pe treptele afirmării sperăm să le ob­­­­ţinem prin impunerea unor sportivi cum sunt: Dumitru Ionescu, Ionel Chioreanu, Constantin Mărgineanu, Eugen Mocanu, Traian Balaban (judo), Dumitru Negru, Wilhelm Stengel, Şte­fan Balint (box), Viorel Sîrbu, Gheor­­ghe Sîrbu, Gerhard Reuss (handbal), Florin Ioniţă, Octavian Lupaş, Daniel Mladin (rugby), Martin Szegedi, Ionel Mocanu (fotbal) şi a altor elevi cu reale perspective. Dar pentru afirmarea despre care vorbeam ne aşteaptă aproape un an de muncă asiduă, muncă pe care vrem s-o desfăşurăm cu valenţe şi mai ri­dicate decit pînă în prezent. MARIN NIŢA I Panoramic competiţîonal SÎMBĂTĂ FOTBAL — Sibiu teren Voinţa, ora 14.30, Metalul I.O.S.—Unirea Tălmaciu şi teren C.F.R., ora 14.30, Metalur­gica Sibiu—C.F.R. Sibiu; Mîrşa, ora 14.30, Carpaţi Mîrşa—Construcţii Si­biu; Copşa Mică, stadion 1 Mai, ora 14.30, Carbosin C. Mică—Flamura ro­şie Agnita­ Mediaş, teren Textila, ora 14,30, Sparta Mediaş—Avîntul Ciclos şi teren Record, ora 14,30, Stăruinţa Mediaş—Textila Mediaş (toate în ca­drul ultimei etape a turului campio­natului judeţean de seniori). NATAŢIE — Sibiu, bazinul Neptun, începînd cu orele 9,30 şi 17,30, între­ceri la înot pentru „Cupa municipiu­lui Sibiu“ la care participă copii şi juniori (fete şi băieţi) de­ la Brăila, Galaţi, Mediaş şi Sibiu. i­ Media? Posibilităţi suficiente, legu­me multe, dar şi... cîteva goluri In aceste zile, piaţa şi magazinele Mediaşului oferă cumpărătorilor can­tităţi suficiente de legume şi fructe. Aprovizionarea pentru iarnă se des­făşoară, deci, în condiţii mult mai bune decit în perioadele anterioare. Constatarea aparţine organelor de con­trol, dar, mai ales, cetăţenilor. Chiar in aceste condiţii, întrebarea dacă există concordanţă deplină între bo­găţia de produse şi aprovizionarea cămărilor cetăţenilor merită o inves­tigaţie. Mai ales că, pe un fond po­zitiv apar, uneori, discordanţele. Primul popas îl facem la Centrul de producerea şi valorificarea legu­­melor, unitatea cu rol de regulator al aprovizionării cu legume şi fructe. — In acest an aprovizionarea pen­tru iarnă cu legume şi fructe se des­făşoară mai bine — ne spune ing. Iosif Lazăr, şeful centrului Mediaş. La cartofi, de pildă, faţă de 1 000 tone necesar, centrul nostru are asigurate deja 4 300 tone. O situaţie îmbunătă­ţită se observă şi la alte produse, ca de exemplu la ceapă (160 tone) la fasole uscată (din 40 tone necesare s-au asigurat 30). In ceea ce priveşte cartofii necesari pentru perioada de iarnă—primăvară au fost luate măsuri de insilozare. La silozurile din apro­pierea oraşului, la cele din Şaroş, Brădeni, Boarţa, însemnate cantităţi de cartofi sunt însilozate în condiţii optime, asigurîndu-se — după cum ne declara interlocutorul — întregul ne­cesar al sezonului rece. O activitate susţinută se desfăşoară şi la deshidratorul de la Dumbrăveni unde, pe lingă mari cantităţi de ceapă, sunt deshidratate şi alte produse, prin­tre care cartofi, morcovi, praz. O situaţie oarecum nesatisfăcătoare prezintă asigurarea pieţii cu rădăci­­noase, la care din 130 tone necesar încă nu s-a asigurat nimic. Motivul întîrzierii — după cum ni s-a spus — este acela că cooperativele agricole de producţie, fiind angrenate în re­coltarea sfeclei de zahăr şi a porum­bului, au slabe realizări la recoltarea rădăcinoaselor. Or, cu promisiunea că „vom avea“ gospodina nu poate face mare lucru. Slabă este aproviziona­rea la fructe, în special la mere, asi­gurîndu-se doar 63 tone faţă de 200 tone necesar. A fost acordată atenţie şi asigurării magazinelor cu murături (40 tone castraveţi, 20 tone gogonele, suficiente cantităţi de varză etc.). Dar, dacă, aşa cum arătăm mai sus, magazinele şi piaţa sunt în pre­zent bine aprovizionate, totuşi mai sunt cazuri cînd se creează goluri în aprovizionare. Unul dintre motive, pe lingă altele, este desigur slaba orga­nizare a transportului de la producă­tor la unităţi.­­ Cu cele 27 de maşini pe care le are, C.P.U.L.F. nu poate face faţă cerinţelor unei bune aprovizionări. Ţinînd seama şi de­ faptul că zilnic 6—7 dintre acestea sunt plecate în ţară după marfă, precum şi că pre­luarea din cîmp este încă greoaie, (se pierde mult timp cu încărcatul) uneori se află în situaţia de a nu avea maşini care să facă transportul legumelor şi fructelor de la depozit la magazine. Am vizitat şi cîteva unităţi ale C.P.V.L.F. La unitatea nr. 8 de pe Şoseaua Sibiului, suficientele canti­tăţi de cartofi, varză, ceapă, usturoi, mere, pere, morcovi etc. dădeau im­presia unei bune aprovizionări. Lip­seau, însă, felina, păstîrnacul. Bine aprovizionată se prezintă şi unitatea C.P.V.L.F. din piaţă. In schimb o slabă aprovizionare am întîlnit la ma­gazinul nr. 2 de pe strada Spitalului, unde lipseau perele, rădăcinoasele, spanacul, guliile, ridichile etc. In timpul vizitei prin unităţi am înti­lnit şi unele „derogări“ de la re­gulile generale de comerţ. La unita­tea din cadrul complexului comercial „Vitrometan“ una dintre vînzătoare a refuzat să-l servească pe un cumpă­rător cu castraveţi muraţi. La centrul din cartierul Gura Cîmpului, zilele trecute erau puşi în vînzare cartofi necorespunzători. Din discuţiile avute cu şeful cen­trului de legume şi fructe Mediaş, precum şi din constatările făcute pe teren, la unităţi, reiese că populaţia Mediaşului poate fi bine aprovizio­nată cu legume şi fructe şi că îşi pot umple cămările pentru iarnă. Dar se desprind şi unele carenţe ca, de pildă, goluri în aprovizionarea uni­tăţilor, nerespectarea regulilor de co­merţ, deficienţe organizatorice, lip­suri pe care conducerea centrului va trebui să le înlăture. Nu este permis ca pentru desfacerea murăturilor că­tre consumatori unităţile să oblige pe cetăţeni să se prezinte cu vase sau pungi speciale, întrucît acestea se pot da direct de către unitate. Este o ce­rință elementară pentru un comerț civilizat. E. SANDU Caracterul specific al măsurilor (Urmare din pag. I) lucru nu s-a făcut fără efort. In pe­rioada la care mă refeream comite­tul de partid a declanşat o serie de măsuri organizatorice şi politice pen­tru lichidarea unor neajunsuri. Din­tre ele aş aminti intensificarea acti­vităţii gazetelor de perete şi satirice, organizarea de convorbiri cu grupuri de salariaţi sau individual, la care o contribuţie importantă au adus-o agi­tatorii, înfiinţarea panourilor calită­ţii etc. Aceste forme politice au acţio­nat mai ales in atelierul de zincare, unde, cazurile de indisciplină influen­ţau grav producţia. Dacă cu luni în urmă, producţia de găleţi zincate — ca să dau numai un exemplu — nu depăşea 580 bucăţi în cele trei schim­buri, acum ea a ajuns la 1 000 — cu tendinţe de creştere de la o lună la alta — şi toate de o bună calitate. Pentru aceasta, pe lingă formele mun­cii politice folosite, împreună cu con­ducerea unităţii am luat o serie de măsuri organizatorice. Multe propu­neri venite din masă şi-au găsit re­zolvarea in termenul cel mai scurt. In acelaşi spirit am lucrat şi la secţia lemn-mobilă. In plus, aci, am îm­prospătat cadrele din conducerea sec­ţiei, am creat condiţii adecvate la toate locurile de muncă. Un mare accent s-a pus pe ridicarea calificării salariaţilor, lucru ce s-a răsfrint po­zitiv asupra producţiei. Greutăţi am întîmpinat şi la sec­ţia III-a. Unii muncitori, din care mulţi tineri, nu-şi realizau normele de producţie. Am stat de vorbă cu fiecare în parte, aflindu-le doleanţele, ajutîndu-i zi de zi. Astfel, s-a reuşit ca o mare parte din rămînerea în urmă a producţiei să fie recuperată. In luna octombrie, de exemplu, pla­nul de producţie a fost depăşit cu 20 la sută. Iată, aşadar, că organi­zaţiile de bază cit şi cele sindicale ştiu şi pot să mobilizeze întregul co­lectiv pentru traducerea în fapt a sarcinilor mari ce stau în faţa lucră­torilor din industria locală. S-au creat premise ca pînă la sfirşitul anului bilanţul activităţii noastre să se în­cheie in mod favorabil. — Vrem să ştim în ce măsură acţiunile politice-educative vor spori, vor completa planul de mă­suri, în urma sarcinilor reieşite din lucrările plenarei C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie. — Fără îndoială că planul de mă­suri se va îmbunătăţi substanţial cu noi acţiuni de substanţă printre care aş aminti: organizarea unor convor­biri cu salariaţii pe diferite teme po­litice, economice, de educaţie, foto­­anchete la locul de muncă, populari­zarea rezultatelor pozitive prin dife­rite mijloace şi, in acelaşi timp, sati­rizarea unor abateri. Vom căuta, de asemenea, ca activitatea de la om la om să devină factorul principal al muncii noastre politice. Anul IV, nr. 1171 Programul magazinelor Atenţiune cumpărători! Următoarele unităţi funcţionează zilnic cu orar fără întrerupere de la orele 8—19,45 şi anume: — 14 „UNIVERSAL“, str. N. Bălcescu nr. 11 — 10 „ANTILOPA“ — încălţăminte fină pen­tru femei şi bărbaţi, str. N. Bălcescu nr. 37 — 9 „URSULEŢUL“ — încălţăminte pentru copii, str. N. Bălcescu nr. 26 — 13 „CLUJANA“ — încălţăminte pentru băr­baţi, str. N. Bălcescu nr. 25 — 21 „CĂPRIOARA“ — încălţăminte pentru femei, Piaţa Republicii nr. 9 — 24 „MODA“ — confecţii pentru femei, Piaţa Republicii nr. 16 — 26 „MODA“ — confecţii pentru bărbaţi şi adolescenţi, Piaţa Republicii nr. 16. r *■ jmr s jmr s * a Fabrica de produse ceramice „Record“ Sibiu I angajează bărbaţi pentru calificare prin cursuri, cu o durată de 6 luni, în meseria de MAŞINIST în ceramică. |j t Pe durata şcolarizării se asigură: — cazare gratuită — îmbrăcăminte de protecţie — indemnizaţie de 400 lei lunar pentru cei care­­ nu au mai fost în cîmpul muncii sau salariul­­ mediu pe ultimele 3 luni, pentru cei ce au­­ mai fost în cîmpul muncii. — se asigură pentru nefamilişti cazarea în blocu­rile de locuinţe ale fabricii. Informaţii suplimentare la sediul fabricii „Record“, 1­­5 Sibiu, str. Podului nr. 127, telefon 2­36 08, autobus­t I­zul 4 sau 6. N­­­IN IS IN IS Întreprinderea de industrie locală AMET str. Kogălniceanu nr. 1 angajează urgent: — MUNCITORI LĂCĂTUŞI — MUNCITORI TURNĂTORI — MUNCITORI STRUNGARI — MUNCITORI TÎMPLARI — MUNCITORI NECALIFICAŢI — PRIMITORI­ DISTRIBUITORI. Informaţii suplimentare la sediul întreprinderii. i I.C.S. Metalo-chimice e , Piaţa Unirii nr. 4. • ANGAJEAZĂ URGENT: • — gestionar pentru chioşcul din staţiunea Păltiniş. • Informaţii suplimentare la biroul personal al întreprin­­­derii, telefon 1­17­46. « Întreprinderea de reţele electrice Sibiu str. Uzinei nr. 7, angajează imediat: — 1 şofer automacaragiu autorizat de I.S.C.I.R. — 1 conducător tractor rutier — 4 şoferi rezervă cate­goriile B, C, D şi E — 1 lăcătuş auto catego­ria 2 —1 1 lăcătuş auto catego­ria 4. Fabrica Frigoriferul Sibiu angajează de urgenţă: — 20 muncitori necalifi­­ caţi (bărbaţi) pentru echipa încărcări­­descărcări — 2 muncitori calificaţi în meseria de electro­­carist (cu carnet de ca­lificare) — 1 croitoreasă calificată (act calificare) — 4 femei necalificate (pentru echipa de dezinfecție). Informații suplimentare la biroul personal al fabricii, între orele 7—13 zilnic. MICA PUBLICITATE inginer, singur, caut cameră roabi­­lată. Sibiu, telefon 2 10 00, interior 1 64 sau 2 32. Vînd mobilă furnir nuc, sufrageria și recameu. Telefon 1 46 52, seara.

Next