Tribuna Sibiului, noiembrie 1971 (Anul 4, nr. 1149-1173)
1971-11-25 / nr. 1169
Pagina 4 Toastul tovarăşului KIME CEAUSESCU » (Urmare din pag. 1) fie aşa, deoarece suntem vecini şi Întotdeauna între popoarele noastre au fost relaţii de prietenie, nu a existat nici o problemă care să întunece aceste relaţii. Nu o dată in decursul istoriei, popoarele noastre au luptat împreună pentru eliberarea lor naţională şi socială. Construim cu succes socialismul şi noi şi dumneavoastră; suntem interesaţi să realizăm asemenea forme de dezvoltare a relaţiilor care să asigure bunăstarea şi fericirea ambelor noastre popoare. De aceea există o bază foarte puternică pentru o largă cooperare in toate domeniile de activitate. Am discutat, de asemenea, multe probleme internaţionale — şi este de înţeles aceasta pentru că construind socialismul in ţările noastre, dorim să avem condiţii de pace, spre a ne putea consacra eforturile in această direcţie. în acelaşi timp, înţelegem că nu se pot realiza progrese fără o largă colaborare cu toate statele , atit cu ţările socialiste, cit şi cu celelalte ţări. Suntem interesaţi ca în Balcani să se realizeze o zonă a păcii şi cooperării. Dorim ca zona Balcanilor să nu mai poată fi niciodată manevrată de forţele imperialiste, ci, dimpotrivă, să devină un puternic centru al cooperării şi păcii. De asemenea, sîntem interesaţi in realizarea securităţii in Europa. Considerăm că sunt condiţii favorabile pentru a se ajunge la o conferinţă europeană, pentru a se pune bazele unor relaţii noi pe acest continent, care să exindă folosirea forţei sau ameninţarea cu forţa in raporturile dintre state, să asigure deplina egalitate între toate statele, respectul independenţei şi securităţii tuturor naţiunilor, şi, totodată să creeze condiţii pentru o largă cooperare economică, ştiinţifică şi culturală, fără nici o îngrădire. Ştim că realizarea securităţii europene corespunde nu numai intereselor statelor de pe acest continent, dar şi cauzei cooperării şi păcii în întreaga lume. Nu vreau să mă mai refer la celelalte probleme pe care le-am discutat. în convorbirile noastre, noi am discutat şi despre Orientul Apropiat, despre situaţia din Indochina, despre agravarea relaţiilor dintre India şi Pakistan, precum şi despre necesitatea de a se depune eforturi pentru încetarea războiului din Peninsula Indochineză, pentru a se ajunge la pace in Orientul Apropiat, pentru a se rezolva toate problemele litigioase pe calea tratativelor, in interesul păcii in lume. Ne-am preocupat, totodată, de avintul luptei de eliberare naţională, de sprijinirea popoarelor care luptă pentru dreptul de a trăi libere şi de a-şi dezvoltă patria lor, aşa cum o doresc. De asemenea, ne-am preocupat de dezvoltarea relaţiilor între partidele noastre, de întărirea colaborării cu partidele comuniste şi muncitoreşti, cu toate forţele revoluţionare, de eliberare naţională, antiimperialiste. Fiind comunişti, sîntem interesaţi in întărirea mişcării revoluţionare, a forţelor antiimperialiste, pentru ca ele să joace un rol tot mai important in dezvoltarea omenirii pe calea păcii şi progresului. Consider că tot ceea ce noi am discutat corespunde pe deplin intereselor partidelor şi popoarelor noastre, Intereselor tuturor ţărilor socialiste, mişcării comuniste şi revoluţionare şi izvorăşte din dorinţa sinceră de a face totul pentru triumful ideilor socialismului, păcii şi cooperării internaţionale. De aceea, noi dăm o apreciere deosebită rezultatelor vizitei şi convorbirilor, — care sunt, de altfel, o continuare a celorlalte întîlniri şi convorbiri pe care le-am avut — şi doresc să exprim convingerea că ele vor fi urmate de noi asemenea întîlniri, de adîncirea în continuare a colaborării şi cooperării între partidele şi popoarele noastre. Doresc să ridic acest pahar pentru înflorirea continuă a relaţiilor româno-iugoslave şi să urez popoarelor Iugoslaviei succese tot mai mari în construcţia socialismului. Urez tovarăşului Tito, tovarăşului Biedici şi celorlalţi tovarăşi un călduros drum bun şi îmi exprim speranţa că vor duce cu ei cele mai bune sentimente din partea poporului şi partidului nostru; le doresc multă sănătate şi succes în activitatea lor în sănătatea dumneavoastră! Toastul tovarăşului IOSIP 101 TITO (Urmare din pag. î) Sunt total de acord cu cele spuse, de tovarăşul Ceauşescu în toastul rostit aici, de aceea nu aş dori să intru in detalii. Aş dori să subliniez doar cîteva probleme, in primul rind aceea a situaţiei din această zonă a Balcanilor. Nu aş putea spune că este vorba de o zona nevralgică. Ar trebui să acţionăm mai mult, să facem in aşa fel incit situaţia din Balcani să aibă influenţe pozitive şi asupra situaţiei mai largi, internaţionale. Un Balcan ferm, realizat in acest sens, poate să constituie o importantă contribuţie la Înfăptuirea dorinţei noastre mai largi, şi anume la asigurarea securităţii europene şi a păcii in lume. Timpul cind Balcanii erau consideraţi un „butoi de pulbere“ a trecut, este un timp depăşit de noi. De aceea, Balcanii trebuie să contribuie, prin reglementarea lucrurilor din această zonă, la evoluţia intr-un mod pozitiv a situaţiei din întreaga lume. In măsura in care mai există încă unele elemente care mai apar in distonanţă, noi putem, prin eforturi, să le rezolvăm cu uşurinţă. Aceasta este dorinţa noastră, acesta este lucrul pe care ni-1 cer popoarele noastre. Şi această tendinţă a popoarelor noastre o vom înfăptui! Aşa cum a spus tovarăşul Ceauşescu, în lume există încă multe probleme care-şi caută soluţionarea. Prin eforturi neîntrerupte însă , ale popoarelor mici şi mijlocii, ale popoarelor mari, fiindcă şi popoarele ţărilor mari nu urmăresc altceva decit ceea ce urmărim şi noi, soluţionarea acestora — vom ajunge la aceste scopuri pe care le urmărim, scopuri dorite de toate popoarele, indiferent de mărimea lor. Popoare mici sau mijlocii, sau popoare mari au scopul de a trăi în egalitate, fară amestec din afară, de a-şi reglementa fiecare problemele sale aşa cum doreşte. Evident că răspunderea cea mai mare apasă asupra marilor puteri. Dacă privim în urmă cu trei ani, putem constata, de pildă, ce salt mare şi pozitiv s-a realizat in aceşti ani in ce priveşte evoluţia situaţiei din lume. Această evoluţie pozitivă nu s-a născut de la sine, ea a venit în urma unor eforturi neîntrerupte, a unor acţiuni continue, pozitive, care au influenţat şi asupra marilor puteri. Evident că aceasta s-a realizat in cea mai mare măsură prin intermediul Naţiunilor Unite. Am obţinut anul acesta un lucru deosebit de pozitiv în direcţia transformării Naţiunilor Unite într-o organizaţie universală. Intrarea Chinei în Naţiunile Unite reprezintă un succes deosebit de însemnat în ce priveşte universalizarea organizaţiei, deci şi structura internaţională s-a schimbat; forţele progresiste se evidenţiază tot mai mult. în aceste zile ale vizitei noastre în România am avut, într-adevăr, din program plin; am discutat foarte mult, am avut în schimb şi puţine clipe libere pentru a vizita două fabrici, împreună cu tovarăşul Ceauşescu, pentru a stabili contacte cu muncitorii de aici, cărora — ca şi clasei muncitoare din întreaga Românie — le doresc succes deplin in îndeplinirea programului pe care îl au de realizat. Ne-am înţeles ca între ţările noastre colaborarea să se extindă şi mai mult. Să colaborăm mai mult, nu numai in ce priveşte relaţiile noastre bilaterale, cişi în ce priveşte situaţia internaţională. Cred că ne întoarcem din această ţară vecină, prietenă, cu rezultate bune. Vom avea ce spune popoarelor noastre, cărora le vom transmite simpatia de care ne-am bucurat din partea poporului dv. în acest oraş, vom fi interpreţii fideli, la noi, ai acestei simpatii a oraşului dv., transmiţîndu-ie popoarelor noastre că au în poporul român un prieten foarte bun şi că perspectiva noastră este foarte pozitivă. Va trebui să facem totul pentru a asigura construirea noii orînduiri sociale în ţările noastre. A sosit timpul să încheiem totuşi vizita noastră in această foarte ospitalieră ţară, să ne luăm rămas bun de la dumneavoastră, dragi tovarăşi. Ridic paharul in sănătatea dv'., tovarăşe Ceauşescu şi tovarăşe Maurer, în sănătatea tuturor! Pentm prosperitatea României! Pentru relaţiile de prietenie dintre ţările noastre! In unităţi industriale timişorene joinare din pag. 1) Sosirea conducătorilor de partid şi Ele stat ai României şi Iugoslaviei la această întreprindere prilejuieşte o puternică manifestare a sentimentelor de prietenie pe care poporul nostru Ie nutreşte faţă de popoarele iugoslaviei. In secţia de filatură, directorul unităţii, Dumitru Vinereanu, informează pe cei doi preşedinţi că această întreprindere s-a dezvoltat simţitor. Se arată că s-a construit o vopsitorie nouă, s-a reutilat complet filatura de lină cardată şi pieptănată, iar recent a fost dată în funcţiune o nouă hală de producţie pentru filatură, care a dus le creşterea capacităţii acestui sector cu 650 tone pe an. Importante lucrări de investiţii s-au făcut şi pentru dezvoltarea sectorului de ţesătorie, a cărui capacitate a crescut în ultimul an cu circa 1 milion mp ţesături. Oaspeţii sunt invitaţi să viziteze, apoi, o expoziţie cu produse ale industriei uşoare, fabricate de întreprinderile timişorene, care deţin o pondere însemnată in producţia industriei uşoare naţionale. Sunt apreciate aici varietatea confecţiilor fabricate de întreprinderea ..1 Iunie“, a ţesăturilor realizate de Uzinele textile, pantofi purtînd marca fabricii „Guban“, a fabricii de Încălţăminte „Victoria“, produsele Fabricii de mănuşi şi ale altor întreprinderi. Pretutindeni, prin toate secţiile vizitate oaspeţii sunt înconjuraţi cu dragoste şi căldura. Un grup de muncitoare se apropie de tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito, le oferă flori, le string mîiniie. Oamenii îşi manifestă sentimentele de profundul internaţionalism de care sînt animaţi, exprimîndu-şi, totodată, dragostea faţă de conducătorul încercat al partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Se face, apoi, un popas in noul cartier muncitoresc „Zona.. tipografilor“, unde se vizitează unităţi de desfacere a produselor alimentare din cadrul marelui complex comercial de pe bulevardul Leontin Sălăjan. Aici, oaspeţii se interesează îndeaproape de modul în care este organizată buna aprovizionare a populaţiei, apreciind varietatea produselor, organizarea vinzării. Întîlnirea oaspeţilor cu colectivele de muncă din cele două mari întreprinderi timişorene, cu zecile de mii de cetăţeni ai oraşului, care au ţinut să-i salute cu bucurie şi entuziasm, a constituit o nouă şi grăitoare manifestare a sentimentelor de preţuire şi stimă ale poporului nostru pentru popoarele Iugoslaviei socialiste. Aşa cum sublinia în toastul rostit la recepţia de miercuri seara, tovarăşul Nicolae Ceauşescu: „Aţi putut constata că oamenii muncii din Timişoara, ca întregul nostru popor, ştiu să-şi primească bine prietenii, doresc să dezvolte relaţii de prietenie cu vecinii iugoslavi, ca de altfel cu toţi vecinii“. Aceste întâlniri directe cu oamenii muncii din Timişoara au îmbogăţit agenda vizitei tovarăşului Iosip Broz Tito în ţara noastră, încheiată cu rezultate deosebit de fructuoase. Plecarea spre patrie Miercuri seara, s-a încheiat vizita de prietenie făcută în ţara noastră, la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, de tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Oamenii muncii din Timişoara — români, germani, maghiari, sîrbi şi de alte naţionalităţi —, care timp de două zile au întîmpinat cu căldură şi dragoste pe oaspeţii iugoslavi, exprimîndu-şi, asemeni întregului popor, sentimentele de sinceră prietenie care unesc partidele, ţările şi popoarele noastre, şi-au luat un vibrant rămas bun de la solil poporului iugoslav. Pe traseul străbătut pînă la gara oraşului se aflau mii de cetăţeni, care au ţinut şi cu acest prilej să-şi manifeste — prin urale şi aplauze — satisfacţia deplină pentru vizita făcută de tovarăşul Iosip Broz Tito, pentru rezultatele fructuoase cu care s-au încheiat convorbirile dintre conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări, în gara Timişoara, oaspeţii iugoslavi au fost conduşi de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române in Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, şef de secţie la CC. al P.C.R. Erau, de asemenea, prezenţi pe platoul din faţa gării conducători ai organelor locale de partid şi de stat, un mare număr de oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile municipiului Timişoara, în vizita de prietenie făcută în ţara noastră, preşedintele R.S.F. Iugoslavia a fost însoţit de tovarăşii Gemal Biedici, preşedintele Consiliului Executiv Federal, Dragoslav Markovici, preşedintele Adunării R.S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F. Iugoslavia, Stane Doianţ, preşedintele în funcţiune al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Mirko Tepavaţ, secretar federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului U.C.I., Duşan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă de colaborare economică iugoslavo-română, şi de alte persoane oficiale. Este ora 21,30. In vasta piaţă a gării, împodobită cu drapelele române şi iugoslave, o gardă militară prezintă onorul. Se intonează Imnurile de stat ale celor două ţări. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito trec în revistă garda militară. Mulţimea prezentă scandează „Ceauşescu-Tito“, „Ceauşescu- P.C.R.“. Cei doi preşedinţi şi persoanele oficiale care îi însoţesc se îndreaptă spre peronul gării. Tovarăşul Tito şi ceilalţi conducători de partid şi de stat iugoslavi îşi iau rămas bun de la conducătorii de partid şi de stat români. înainte de despărţire, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito se îmbrăţişează prieteneşte. Un mare număr de cetăţeni prezenţi pe peronul gării aplaudă, ovaţionează îndelung pentru prietenia româno-iugoslavă, pentru dezvoltarea colaborării dintre partidele şi popoarele celor două ţări. In aplauzele mulţimii, trenul special cu care călătoreşte tovarăşul Iosip Broz Tito părăseşte gara Timişoara, îndreptîndu-se spre patrie. De la fereastra vagonului, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia răspunde urărilor de drum bun adresate de cei vveniţi sa conducă pe solii poporului iugoslav. Pînă la punctul de frontieră Stamora Moraviţa, tovarăşul Iosip Broz Tito şi ceilalţi oaspeţi au fost însoţiţi de tovarăşii Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., primvicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Mihai Telescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, precum şi de Isa Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti. In aceeaşi seară, preşedintele Iosip Broz Tito a sosit la Belgrad. La sosire a fost salutat de Mialko Todorovici, preşedintele Adunării Federale a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Krste Trvenkovski, vicepreşedinte al Prezidiului R.S.F. Iugoslavia, de alţi conducători de stat şi de partid iugoslavi, precum şi de membri ai Ambasadei române la Belgrad. Întîlnirea dintre tovarăşii NicolaeCeauşescu şi Iosip Broz Tito constituie o nouă şi remarcabilă contribuţie la întărirea şi dezvoltarea continuă a relaţiilor româno-iugoslave, pe multiple planuri. Opinia publică din ţara noastră a urmărit cu deosebit interes vizita în Republica Socialistă România a solilor poporului iugoslav, dînd o înaltă apreciere spiritului de cordialitate, deplină înţelegere şi încredere reciprocă, care au caracterizat întreaga desfăşurare a vizitei şi convorbirilor. -X Tribuna Sibiului viaţa internaţională ■a R.S.F. IUGOSLAVIA. In luna decembrie 1970 a fost deschis primul pasaj subteran pentru automobile din Belgrad. Lung de 244,67 m, pasajul traversează adevăratul centru al oraşului, Piaţa Terazije. O dată cu construirea acestui pasaj şi a podului „Gazelle“ pe Sava, și prin folosirea vechiului pod de pe Sava, s-au rezolvat punctele principale ale problemei traficului din Belgrad, în foto: intrare in pasajul subteran .Terazite" din partea de sus, venind dinspre riu! Sava spre centru. Nu are trotuar pentru pietoni încheierea lucrărilor conferinţei Federaţiei mondiale a oamenilor de ştiinţă Berlin 24. — Corespondentul Agerpres, Ştefan Deju, transmite: La Berlin şi-a încheiat lucrările conferinţa Federaţiei mondiale a oamenilor de ştiinţă, pe tema „Pericolul pe care îl prezintă armele atomice, chimice şi bacteriologice, posibilităţile de dezarmare generală şi răspunderea oamenilor de ştiinţă". La conferinţă au participat personalităţi ştiinţifice din 21 de ţări, între care şi o delegaţie din ţara noastră, compusă diin acad. Nicolae Teodorescu, vicepreşedinte al Asociaţiei oamenilor de ştiinţă din Republica Socialistă România, prof. Corneliu Penescu, secretar general al asociaţiei, şi prof. Ludovic Takacs. Participanţii au făcut un schimb de păreri în legătură cu mijloacele care pot duce la dezarmarea generală, la crearea unui climat de înţelegere între popoare, pentru eliberarea omenirii de povara înarmărilor. Ei au subliniat necesitatea convocării unei conferinţe mondiale pentru dezarmare, la care să participe toate statele. Conferinţa a examinat rolul şi răspunderile omului de ştiinţă în lumea contemporană, în cadrul conferinţei, delegaţia română a prezentat referatul „Rolul oamenilor de ştiinţă în susţinerea unui climat de înţelegere şi colaborare internaţională". * Delegaţii române peste hotare Cairo 24. — Corespondentul Agerpres, Nicolae N. Lupu, transmite: Delegaţia Uniunii Generale a Sindicatelor din România, condusă de tovarăşul Virgil Trofin, preşedintele Consiliului Central al U.G.S.R., a vizitat miercuri complexul industrial de la Heluan, una dintre cele mai mari realizări ale Egiptului de azi. Aici se află principalele obiective ale industriei grele egiptene. Vizitînd diferitele sectoare ale combinatului metalurgic de la Heluan, membrii delegaţiei române au putut cunoaşte, în mod nemijlocit, realizările colectivelor acestor unităţi şi au avut convorbiri cu conducerea întreprinderii, a sindicatului, s-au întreţinut cu numeroşi muncitori. In cadrul acestor discuţii, a fost exprimată hotărârea comună de a dezvolta relaţiile economice între cele două ţări, precum şi legăturile între organizaţiile sindicale din România şi Republica Arabă Egipt. In cursul vizitei la Heluan, delegaţia a fost însoţită de Ibrahim Hassan Khaina, secretar pentru relaţii internaţionale al Federaţiei Muncii din Republica Araba Egipt, şi de alte cadre de conducere ale sindicatelor egiptene. Tokio 24. — Corespondentul Agerpres, Florea Ţuiu, transmite: In cadrul vizitei pe care o întreprinde la Tokio, la invitaţia Asociaţiei de prietenie Japonia-România, prof. dr. Mihnea Gheorghiu, prim-vicepreşedinte al Institutului Român pentru Relaţii Culturale cu Străinătatea I.R.R.C.S., a făcut miercuri o vizită la Ministerul de Externe, unde s-a întîlnit cu T. Kagawa, director general al Direcţiei pentru relaţii culturale, cu care a discutat probleme de interes comun. A fost prezent Iosif Gheorghiu, ambasadorul României în Japonia. Tot miercuri, oaspetele român a avut. Ia. Societatea dramaturgilor contemporani japonezi, o întilnire cu conducători ai acestei societăţi, cu dramaturgi, actori şi regizori, în faţa cărora a făcut o expunere cu privire la dramaturgia română contemporană şi mişcarea de amatori. Au fost prezenţi vicepreşedintele Asociaţiei de prietenie Japonia-România, Azusa Kubo, şi alte persoane oficiale şi membri ai Ambasadei române. The Observer: Europa occidentală a fost cuprinsă de temerile depresiunii. Cercurile industriale şi bancare din Franţa, R.F. a Germaniei şi Italia, mai ales, sunt profund alarmate de perspectivele anului 1972. Scăderea pronunţată a producţiei industriale, creşterea şomajului şi reînvierea măsurilor protecţioniste în detrimentul altor ţări au determinat aceste cercuri să tragă concluzia că Europa occidentală se îndreaptă spre o criză economică majoră. Ţările vast-europene, ca şi restul lumii occidentale, suportă în prezent consecinţele tulburărilor economice ale S.U.A. Inflaţia americană, însoţită de deficitul cronic al balanţei de plăţi, s-a dovedit a fi molipsitoare în rindul partenerilor comerciali ai S.U.A. şi a distorsionat sistemul monetar occidental. Evoluţia economică defavorabilă este ilustrată de preţurile burselor de valori. In ultimele luni, în Franţa ele au scăzut cu 12 la sută, iar in Germania federală cu 16 la sută. Deşi Franţa pare mai puţin amenintată decât R.F. a Germaniei sau Italia, industria sa are de suferit în prezent de pe urma reducerii programelor de investiţii, hotărâtă de perspectiva unor vremuri dificile. Ministrul francez al economiei şi finanţelor, Giscard d'Estaing, fixează în continuare ca obiectiv realizarea DIN PRESA STRĂINĂ in 1972 a unui ritm de creştere de 5,2 la sută — cel mai ridicat din Europa occidentală, dar oamenii de afaceri nu-i împărtăşesc optimismul. Un sondaj recent a indicat că, din 51 firme industriale de frunte, 49 au hotărît reducerea cheltuielilor capitale. Germania federală se află într-o situaţie evident de „Stagflation“ (stagnare plus inflaţie — N.T.) — industria sa bate pasul pe loc, simultan cu provocarea de către presiunile inflaţioniste a celor mai vertiginoase majorări de preţuri din ultimii 20 de ani. Hotărîrea de instituire a cursului fluctuant al mărcii, destinată in primul rind să reducă inflaţia, a lovit puternic exporturile. In condiţiile reevaluării de facto de 10 la sută a mărcii în raport cu dolarul, R.F. a Germaniei a încetat de a mai fi competitivă pe o serie de pieţe de export de primă importanţă. Cu peste un milion de şomeri şi cu aproximativ 800 000 de muncitori obligaţi la săptămîna de lucru redusă, Italia se află într-o situaţie mult mai dificilă decit Franţa sau R.F. a Germaniei. In cursul primelor opt luni ale anului, producţia industrială a scăzut în această ţară sub nivelul perioadei corespunzătoare a anului trecut. Temerile legate de viitorul economic constituie, pe de altă parte, unul din principalele motive ale dezacordului celor şase ţări membre ale Pieţei comune în problema actualei crize monetare interoccidentale. „Temerile depresiunii“ Dezbaterile din Adunarea Generală a N. O. cu privire la necesitatea convocării unei conferinţe pentru dezarmare Cuvîntul reprezentantului român New York 24. — Corespondentul Agerpres, C. Alexandroaie, transmite, în continuarea dezbaterilor din plenara Adunării Generale a O.N.U. asupra propunerii sovietice cu privire la necesitatea convocării unei conferinţe mondiale de dezarmare, au luat cuvîntul reprezentanţii Belgiei, Norvegiei, României, Venezuelei şi Mexicului. Edouard Longestaly (Belgia) a subliniat că în cadrul consultărilor preliminare pentru pregătirea conferinţei, ce trebuie, ţinută sub auspiciile O.N.U., este esenţial să se asigure cea mai largă participare a statelor, iar dezbaterile să se axeze pe iniţierea unor măsuri concrete, capabile sa asigure progresul omenirii pe calea dezarmării generale şi totale şi în primul rind, a dezarmării nucleare. Reprezentantul Norvegiei, Osmund Faremo, a subliniat că pericolele mari pe care le prezintă continuarea cursei înarmărilor nucleare şi convenţionale pentru pacea şi securitatea lumii, lipsa unor progrese concrete în dezbaterile de pînă acum asupra dezarmării recomandă conferinţa mondiala pentru dezarmare drept un for competent să adopte masurile necesare reversării acestui curs periculos. A urmat la cuvînt Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, care a salutat iniţiativa Uniunii Sovietice de a se convoca o conferinţă mondială asupra dezarmării şi a subliniat necesitatea de a se da curs unei asemenea propuneri. Cursa înarmărilor şi îndeosebi a înarmărilor nucleare, a subliniat vorbitorul, constituie un anacronism cu repercusiuni grave pentru viaţa şi munca popoarelor, contravine sensului general de dezvoltare a istoriei, tendinţelor pozitive din viaţa internaţională, paşilor întreprinşi sau pe cale de realizare în vederea îmbunătăţirii climatului politic şi destinderii, a întăririi securităţii şi cooperării statelor. Un anacronism, rămăşiţă a epocii „războiului rece“, îl constituie menţinerea blocurilor militare opuse, un factor generator de animozitate şi suspiciune, o piedică in calea procesului firesc de conlucrare fructuoasă şi de bună înţelegere între naţiuni. După cum un anacronism îl reprezintă şi faptul că, la aproape 27 de ani de la terminarea războiului, continuă să se menţină trupe şi baze străine pe teritoriile altor state. Vorbitorul a arătat că interesele superioare ale tuturor naţiunilor lumii, ale păcii şi securităţii internaţionale, impun intensificarea eforturilor destinate înfăptuirii dezarmării. El a opinat că este necesar să se adopte în Adunarea Generală o hotărâre privind convocarea conferinţeimondiale pentru dezarmare şi să se treacă la efectuarea pregătirilor practice pentru ţinerea ei. Referindu-se la problematica unei asemenea conferinţe, vorbitorul a subliniat că delegaţia noastră porneşte de la poziţia de principiu a guvernului român, potrivit căreia nici o chestiune care priveşte soarta popoarelor, indiferent de natura sa, nu poate fi rezolvată numai de unele state sau de anumite grupuri de state. Viaţa a impus adevărul şi oferă mereu noi confirmări. In centrul preocupărilor conferinţei mondiale trebuie să se afle problemele cardinale privind încetarea cursei înarmărilor şi realizarea dezarmării generale, în primul rind cele referitoare la interzicerea şi distrugerea armelor nucleare. Subliniind faptul că Organizaţiei Naţiunilor Unite îi revine un rol esenţial în menţinerea păcii şi securităţii lumii, reprezentantul român a arătat că O.N.U. va trebui să-şi aducă întreaga contribuţie la pregătirea, organizarea şi desfăşurarea cu succes a conferinţei. In ce priveşte activitatea de pregătire a conferinţei, este indispensabilă crearea din timp a unei structuri organizatorice corespunzătoare. In acest scop, s-ar putea avea in vedere constituirea unui comitet special, soluţie preconizată, de altfel, de mai multe delegaţii. în încheiere, vorbitorul a subliniat că alături de celelalte ţări socialiste, alături de toate statele lumii, România îşi va aduce contribuţia la pregătirea, convocarea şi desfăşurarea cu succes a conferinței mondiale de dezarmare. • ADUNAREA GENERALĂ A O.N.U. A ALES, marţi, membrii Consiliului economic şi social (ECOSOC), care îşi vor prelua funcţiile la 1 ianuarie 1972. Printre membrii aleşi figurează Chile, R.P. Chineză, Polonia, Uniunea Sovietică, Finlanda, Marea Britanie, Bolivia şi Japonia. • CAMERELE ADUNĂRII FEDERALE A R.S.F. IUGOSLAVIA au fost convocate în şedinţă pentru data de 2 decembrie. Deputaţii iugoslavi vor dezbate proiectul planului de dezvoltare a ţării pe anii 1971—1975, probleme actuale ale agriculturii şi vor examina unele proiecte de legi. • AGENŢIA CHINA NOUĂ INFORMEAZĂ CĂ LA PEKIN AU CONTINUAT CONVORBIRILE DINTRE CIU EN-LAI, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, premierul Consiliului de Stat, alţi conducători de partid şi de stat chinezi şi delegaţia de partid şi guvernamentală vietnameză, condusă de Fam Van Dong, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului celor ce Muncesc din Vietnam, primul ministru al R.D. Vietnam, care se află în vizită la Pekin. Convorbirile, precizează agenţia, s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. • INTÎLNIREA DINTRE PREŞEDINTELE FRANŢEI, GEORGES POMPIDOU, ŞI CANCELARUL R.F. A GERMANIEI, WILLY BRANDT, a fost fixată pentru 3 şi 4 decembrie, anunţă comunicate oficiale publicate simultan la Paris şi Bonn. După cum se ştie, acestei întîlniri, care va avea loc la Bonn, i se conferă o importanţă deosebită, aşteptîndu-se ca ea să permită soluţionarea divergenţelor care persistă între cele două ţări in problemele actualei crize monetare occidentale şi care împiedică adoptarea unei poziţii comune a membrilor C.E.E. în confruntarea cu S.U.A. • PREŞEDINTELE GUATEMALEI, CARLOS ARANA OSORIO, a anunţat ridicarea stării excepţionale instituite în întreaga ţară la 13 noiembrie 1970. Guvernul guatemalez, a spus el, consideră că este necesar „să se revină la funcţionarea normală a instituţiilor". rr Mtsf * .sar** • LUCRĂTORII DE IA SERVICIILE VAMALE ITALIENE au declarat o grevă de trei zile, revendicînd îmbunătăţirea condiţiilor de trai. Pe de altă parte, la Roma, angajaţii companiilor aeriene străine au încetat lucrul timp de 24 de ore, în semn de protest faţă de concedierea a 84 de funcţionari ai companiilor B.O.A.C. şi B.E.A., datorită unei restructurări a serviciilor. INTRE PREŞEDINTELE JOMO KENYATTA ŞI PREŞEDINTA TANZANIEI, JULIUS NYERERE. După cum relevă agent Reuter şi France Presse, la Nairobi se apreciază acestei vorbiri ca o nouă etapă în activitatea de mediere pe preşedintele Kenyei o desfăşoară în vederea slăbirii tensii dintre Tanzania şi Uganda. Sunt de amintit, în acest si convorbirile pe care Jomo Kenyatta le-a avut cu preşedint ugandez, Idi Amin, săptămâna trecută şi în urma cărora clunică s-a anunţat redeschiderea graniţei ugando-tanzaniene • DIRECTORUL GENERAL AL ORGANIZAŢIEI NAŢIUNII UNITE PENTRU ALIMENTAŢIE ŞI AGRICULTURĂ (FIV. ADDIcKE BOERMA, a propus, marţi, „să fie luate măşti necesare pentru ca Republica Populară Chineză să-şi po ocupa locul în această organizaţie", iar acest lucru să posibil fără îndeplinirea unor „formalităţi speciale". Addi Boerma a declarat că dreptul de reprezentare al emisari canjcaisişti a fost contestat formal încă din 1951, reprezantul legitim al Chinei în organizaţie fiind guvernul Replicii Populare Chineze. Dl CAILORI AI PATRONATULUI - desfăşurate în zenţa unui mediator federal — au eşuat, docherii amer din porturile de pe coasta Atlanticului şi din Golful au hotărît să continue greva.. Declanşată în urmă cu 6 zile, acţiunea docherilor va continua pînă cînd cereril privind îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi ridicarea Iului de trai vor fi satisfăcute. r * aar jr *mr * a iIIs IV : i I I is» »* V *i s Is Anul IV, nr. 1169 REDACTIA Si ADMINISTRATIAs Sibiu, str. O ctombm Rosu, nr. 2, TeL ar. 12810—16567, I SI 83. AboMiuentel» f» i*o (« frficii poştale, factorii poştali *1 difuzorii dia Întreprinderi şi instituţii. Tiparuri întreprinderea poligrafică Sibiu —140 064 I