Tribuna Sibiului, noiembrie 1971 (Anul 4, nr. 1149-1173)

1971-11-26 / nr. 1170

116 HOT uC A,..ASTRA* SIBIU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA 1 Comunicat comun româno-iugoslav ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul IV»-nr. 1170 I Vineri, 26 noiembrie 1971 4 pagini, 30 bani ntreprinderile industria­­e din judeţ raportează: Mîine, 27 no­iembrie, pianul producţiei pe 11 luni va fi realizat! Colectivele de muncă din tini' taţile economice ale judeţulu nostru, animate de amplul pro gTam de măsuri elaborat de Co miletul Executiv al C.C. al P.C.R privind ridicarea nivelului poli tico-ideologic şi de educare a tu luior oamenilor muncii, şi-au con centrat eforturile în direcţia rea Uzării, înainte de termen, a sar cinilor de plan pe cele 11 luni Acestea vor H realizate, aşa cum arătăm în titlu, mîine, 27 noiem­brie. Frumosul rezultat, înscris cu majuscule pe panoul succeselor de prestigiu ale oamenilor muncii din industria judeţului Sibiu mar­chează nu numai înţelegerea de către aceştia a măreţelor sarcini ce Ie revin, ci, în acelaşi timp, hotărârea de a mobiliza in con­­tinuare toate rezervele dc care dispun pentru terminarea în bune condiţiuni a primului an din ac­tuala] cincinal. Printre unităţile fruntaşe, care au avut un. rol ho­­tărîtor In atingerea acestui avans valoros, se situează: Uzina meca­nică gaz metan Mediaş, U.M.M.N. Copsa Mică, „Independenta” Si­biu; Uzina mecanică Sibiu, „Auto­­mecanica“ Mediaş, fabrica ..Stea ua'-săpun Sibiu, „Garbosin" Cop şa Mică, Fabrica de geamuri Me diaş, „libertatea“ Sibiu, „Steaua roşie“, „7 Noiembrie", „Drapelul roşu“, „Dumbrava“, „13 Decem­brie", „Flamura roşie“ din Sibiu, precum şi „Timava“, „8 Mai“, „Vitrometan“, „Emailul roşu“ din Mediaş, Uzinele textile, „11 Iu nie“, Mătasea roşie“ din Cîsnă­­die, Fabrica de tricotaje şi cea de încălţăminte-pielărie din Agni­ta, „Firul roşu“ Tălmaciu, „Sticla“ Avrîg, Topitoria de în de la Cîr­­ţa ţi Dumbrăveni, „Victoria“, U- zina da reparaţii, I.M.C.C., între­prinderea poligrafică din Sibiu şi altele. Pînă la siîişitul lunii se esti­mează realizarea unei producţii suplimentare în valoare de ISO milioane lei, care se va concreţi za în obţinerea unor însemnate cantităţi de: oţel — 69 tone, oţel aliat — 121 tone, ţesături textile 160,5 mil mp, încălţăminte insu­­mînd 1421 mii lei, prefabricate din beton armat —• 2 237 mc, ma­teriale plastice şi răşini sintetice — B7,2 tone, maşini-unelte pen* trn «şchierea metalelor în valoa­re de 854 mii lei, cherestea de răşinoase — 120 m c, mobilă 1 932 mii Iei, tricotaje — 56,9 mii bucăţi etc. Urmărirea parametrilor funcţionali eu ajutorul aparatelor înregistratoare în laboratorul sectorului de cercetare al Centrale! industriale de gaz metan Mediaş Departe de a Ii o s/mp/ă te/in/că de lucru. Eşalonarea optimă a sarcinilor de plan pe 1072 constituie, înainte de toate, o cerinţă obiectivă! tn paralel cu desfăşurarea uneî rodnice activităţi de amplificare a succeselor pe care le-au obţinut in lunile care au trecut pe linia rea­lizării sarcinilor de plan, pentru îndeplinirea şi depăşirea angajamen­telor luate în cadrul adunărilor generale, colectivele de muncă din unităţile economice ale judeţului nostra au declanşat un amplu pro* gram de acţiuni care urmăreşte crearea unor condiţii optime de des­făşurare a activităţii economice pe întregul an 1972. Acest lucru este posibil ca urmare a înfăptuirii măsurilor de perfecţionare a conducerii şi planificării economiei, stabilite de Conferinţa Naţională a P.C.R. din decembrie 1967, a noilor legislaţii adopfafe în ultimii ani cu pri­vire la contracte, investiţii, comerţ exterior etc. Traducerea lor în lapt este puternic susţinută de recentele documente de partid, care vizează ridicarea nivelului politico-ideologic al oamenilor muncii. In acest context, care este stadiul de pregătire a producţiei anului viitor? S-a întreprins totul pentru ca cel de-al doilea an al “cincina­lului să demareze aşa cum se cuvine? Sínt întrebări at căror răspuns l-am căutat investigînd diversele do­menii de activitate din cadrul unei întreprinderi. Deosebit de important este modul în care se face defalcarea sarcinilor planului anului viitor, pe trimestre, luni şi decade, deoarece de această operaţiune depinde ritmicitatea produc­ţiei, lucru ce se reflectă pozitiv asu­pra proceselor de muncă, financiare, de circulaţie a mărfurilor, asupra e­­ficienţei întregii activităţi economice. Este motivul care pledează serios pen­tru o defalcare fundamentată pe a­­naîiae, înlălurînd mecanicismul sau aşa­­zisele „tehnici de lucru“, av!ndu-se în permanenţă în vedere folosirea cit mai deplină a capacităţilor de pro­ducţie existente şi a celor ce vor m­\ „rOn mg, & mied atenţie... Sintern obişnuiţi — şi e bine — să purtăm un respect deosebit unor profesii (medic, farmacist, profesor etc.) care, în împreju­rări deosebite, ori ne redau viaţa, ori ne ajută să dăm societăţii, prin fiii noştri, oameni de nădej­de. E bine — repetăm — să pur­tăm respect acestor oameni. Unii dintre moi şi-au făcut un obicei de a însoţi acest gest de gratitu­dine de „o mică atenţie“. Obice­iul acesta, al mi­cii atenţii, — la început simbolice — a luat in cursul vremii un chip, o înfăţi­şare, de-a dreptul mercantile. De la gestul simbolic al micii atenţii — o floare nevinovată — unii doctori au-ajuns să pretindă şi să primească „atenţii“ în plocoane si bani, pe care legea ie numeşte „infracţiune penală“. Sínt, din fe­ricire, puţini aceşti urmaşi infi­deli ai jurămîntuîui lui Hipoorat. Dar mai sínt! Nu o dată, cînd . sínt surprinşi asupra faptelor, a­­ceştl oameni se „explică“ astfel: „Eu n-am cerut. Omul a vrut să-şi arate recunoştinla. Puteam să-l jignesc?“ Ceea ce nu spun aceşti oameni este faptul că ei sínt cei care determină, în mod calculat, in fel şi chip, această „recuno­ştinţă“. Cei mai grosolani — şi sínt şi din aceştia — comerciali­zează „recunoştinţa" ca-n talcioc: „dacă-mi dai atîta, te fac bine-'; reflex cotidian sau „dacă-mi dai atîta, copilul ia examenul“; sau „se aranjează an­gajarea, dar te costă atîta“. Există însă, trebuie să recunoaştem, şi un revers al „recunoştinţei“. Sínt oameni care nu fac un pas mai mare, în viaţă fără a arata că ei ştiu să se poarte. Dacă au odrasla la şcoală, şi mai şi şchioapătă la învăţătură, — „atenţiile“ se ţin lanţ. „Vă rog, o ________ mică atenţie — e lucrată de mi­ne" (ori de soţul meu, formula di­feră) — aşa se netezeşte drumul cadoului spre mina celor „slabi de înger“. Cu aceeaşi formulă sau alta, se ne­tezeşte şi calea spre favoritism şl alte surate de-ale lui, spre in­echitate. Ce e de făcut? Maladia „atenţiilor1 nu se poa­te eradica peste noapte. Dar re­centele documente de partid — adevărate norme de purificare morală a societăţii — ne indică soluţia-soluţiilor: noi toţi, în ca­litate de membri ai colectivităţii, să fim mai atenţi la astfel de „atenţii“, să nu mai admitem ca ele să ne infesteze climatul nos­tru de cinste $i muncă cinstită. E o soluţie — fireşte nu unica, fiindcă astfel de „maladii“ se tra­tează şi pe calea represivă a le­gii, — şi merita să acţionăm în spiritul ei. CAMIL P RUTE AN U tra în funcţiune în perioada respecti­vă, utilizarea cit mai raţională a for­ţei de muncă şi a fondului de timp disponibil. în principiu: ritmicitate în realitate: salturi! Pare de-a dreptul paradoxal că fac­tori de răspundere din unele între­prinderi industriale, deşi înţeleg pînă în cele mai mici detalii însemnăta­tea desfăşurării unei activităţi ritmi­ce, admit totuşi „mici“ dereglări ale procesului de producţie, care nu fac .altceva decît să creeze salturi seri­oase, greu de trecut. Edificator în a­­cest sens este felul în care a fost realizată producţia globală în 1970— 1971, cînd se observă că în primele trimestre nixmlul realizărilor se si­tuează cu 2—3 procente sub cota ma­tematică a perioadelor respective, în timp ce în ultimul pătrar se’înregis­trează realizări ce depăşesc cu mult pe cele precedente. Fireşte, ar fi cel mai bine ca în toate trimestrele să se realizeze cîte 25 la sută din planul anual. începînd chiar cu primul trimestru. Faptul că nu se intîmplă aşa, nu înseamnă alt­ceva decît că modul în care au fost stabilite aceste sarcini pe trimestre r.u a fost întotdeauna cel corespun­zător. Desigur, in final, sarcinile a­­nuale sínt realizate, dar in ce fel, este lesne de înţeles. Toate acestea cer un efort suplimentar în ultimul trimestru. De altfel, nu sínt prea greu de imaginat eforturile ce le fac întreprinderile — în această situaţie — pentru ca planul anual să fie în­deplinit. Extinzînd această analiză asupra modului in care sínt defalcate şi în­deplinite sarcinile de plan pe anul în curs la cîteva unităţi economice din judeţ, reies următoarele: atît la U.P.A.S., Uzina mecanică, Î.R.U.M cit şi la „Tîrnava“ Mediaş, „Emailul roşu“ Mediaş şi F.I.P. Agnita, nive­lul realizărilor primului trimestru va­riază între 22,1—22,9 Ia sută, ceea ce a determinat în trimestrele următoa­re nereaîizarea, în proporţia necesa­ră, a sarcinilor de plan, afectîndu-se astfel serios, ritmicitatea. Or, în a­­ceastâ situaţie, cine nu-şi dă seama de greutăţile pe care trebuie să le depăşească întreprinderile amintite în scurtul interval de timp care ne mai desparte de finele anului. Pentru ca anul să fie încheiat cu „brio“ acestea trebuie să-şi suplimenteze eforturile, ştiut fiind faptul că, la rîndul lor, neriitmicitatea ce o întreţin dereglea­ză circulaţia materialelor şi produ­selor din economie, aprovizionarea u­­nor întreprinderi care folosesc pro­dusele realizate de către .acestea, sau livrările către fondul pieţii şi export. Nu rare sínt cazurile cînd sîîrşitul lunii sau trimestrului coincide cu un „asalt“ în producţie, în care oame­nii şi utilajele sínt solicitate la maxi­ba invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România, tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele U- niunii Comuniştilor din Iugoslavia, a iăcut o vizită de prietenie în Repu­blica Socialistă România în zilele de 23 şi 24 noiembrie 1971. Înalţii oaspeţi au vizitat cu acest prilej municipiul Timişoara, întreprin­derile industriale „Electromotor" şi Industria linii" şi s-au întreţinut prieteneşte cu muncitorii, tehnicienii şi inginerii acestor întreprinderi. Oamenii muncii din oraşul Timişoa­ra au făcut o călduroasă primire înal­ţilor oaspeţi — expresie vie a senti­mentelor de prietenie şi stimă reci­procă ce caracterizează relaţiile ro­­mâno-iugoslave. în timpul vizitei, au avut loc con­vorbiri ta Timişoara între secre­tarul general ai Partidului Comu­nist Român, preşedintele Consi­liului de Stat al Republici! Socia­liste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele U- rnii Comuniştilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito. la care au participat: Din partea română, tovarăşii: Ion Gheorgbe Maurer, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiului Perma­nent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Pani Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Execu­tiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al,P.C.R.. llie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al C.C. al P.C.R., prim­­vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii ro­mâne in Comisia mixtă româno-iu­­goslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R.. ministrul afacerilor exter­ne, Vasile Vlad, membru supleant ai C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, membru supleant al C.C. al P.C.R., şef de sec­ţie Ia C.C. al P.C.R., Constantin Mi­­tea, membru supleant al C.C. al P.C.R., consilier Ia C.C. al P.C.R., Vasile Şandru, ambasadorul Republi­cii Socialiste România tn R.S.F. Iugo­slavia, şl Gheorgbe Colţ, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă, tovarăşii: Genial Bîedici, preşedintele Consiliu­lui Executiv Federal al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Dta­­goslav Markoviéi, preşedintele Adu­nării Repnblicii Socialiste Serbia, membru al Prezidiului Republicii So­cialiste Federative Iugoslavia, Stane Dolanţ, preşedintele în funcţiune al Biroului Executiv al Prezidiului U­(Conţinu are în pag. a III-a) BARBU DIN SUMAR: • DIN ACTUALITA­TEA COTIDIANĂ • SPORT • Rubrica de informaţii AZI... AZI... • Publicitate • Sa demarăm din vreme sporturile sezonului alb ! • Noutăţi utilitare pag. a 2-a • Căminul cultural şi educaţia tineretului pag. a 3-a • VIAŢA INTERNAŢIONALĂ pag. a 4-a niunii Comuniştilor din Iugoslavia, Mirko Tepavaţ. secretarul federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Duşan Gligorievici, mem­bru al Consiliului Executiv Federal, preşedintele părţii iugoslave în Co­misia mixtă româno-iugoslavă de co­laborare economică, Iso Njegovan, ambasadorul Republicii Socialiste Fe­derative Iugoslavia în Republica So­cialistă România, Marko Vrhoneţ, şeful ad-interim al Cabinetului pre­şedintelui republicii, Miloş Melovski, consilierul preşedintelui republicii pentru probleme de politică externă, Giuro Vukolici, director in Secreta­riatul Federal pentru Afacerile Ex­terne, Murat Agovici, consilier in Secretariatul Federal pentru Aiace­­rile Externe. In cadrul convorbirilor, desfăşura­te într-o atmosferă prietenească, cor­dială, de deplină înţelegere şi încre­dere reciprocă, cei doi preşedinţi au eiectuat un schimb de păreri pri­vind promovarea în continuare a prieteniei şi colaborării dinire Repu­blica Socialistă România şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, din­tre Partidul Comunist Român şi U- niunea Comuniştilor din Iugoslavia, problemele actuale ale relaţiilor in­ternaţionale, precum şi problemele mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Ei s-au informat asu­pra realizărilor, succeşpior şi dez­voltării viitoare ale celor două ţări şi au avut un schimb de păreri cu privire la experienţa României şi Iu­goslaviei in opera de construire a socialismului. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au evidenţiat cu deo­sebită satisfacţie că prietenia tradi­ţională româno-iugoslavă, întemeiată Ca urmare a măsurilor întreprin­se pe plan judeţean, în organizarea producerii legumelor $*au făcut paşi importanţi pe linia îmbunătăţirii teh­nologiilor de lucru, a sporirii su­prafeţelor de terenuri ocupate cu legume. Dovada incontestabilă a creşterii conştiinţei oamenilor muncii din agricultura este abnegaţia şi perseverenţa cu care multe colecti­ve de lucrători de1 pe ogo-are au muncit p.entru materializarea pro­priilor lot hotărîri în privinţa spori­rii suprafeţelor cultivate cu legume şi a creşterii producţiilor medii ce se obţin. Bineînţeles, în această ac­ţiune de.mare■ responsabilitate socia­lă au fost angajate toate forţele or­ganelor agricole judeţene, ale uni­tăţilor agricole socialiste, iar rezul­tatele... Despre rezultate $e pot spune două lucruri. Primul — că acţiunea de îmbunătăţire a activităţii în legumi­cultura s-a concretizat în sporirea suprafeţelor ocupate cu legume, în obţinerea unor producţii bune in majoritatea fermelor specializate. Al doilea — că organul judeţean care tutelează acţiunea nu a dovedit tot­deauna capacitatea de a Tezolva problemele de mai mare complexi­tate ale producerii şi valorificării superioare a legumelor. Să ne expli­cam. în primăvară, alături de cele­lalte organe judeţene care au depus eforturi evidente pentru organizarea muncii şi a producţiei în legumicul­tura, a fost şi întreprinderea jude­ţeană pentru producerea şi valorifi­carea legumelor şi fructelor. S-a so­licitat consiliilor de conducere, co­operatorilor să-şi intensifice activita­tea pentru redresarea situaţiei pri­vind asigurarea populaţiei cu Segume în cantităţi cît mai mari şi de cali­tate , superioară. Unul din argumen­tele folosite în această acţiune a pe legăturile istorice dintre popoare­le celor două ţări şi pe lupta lor pentru independenţă naţională şi progres social, cunoaşte astăzi, in condiţiile construirii societăţii socia­liste în România şi Iugoslavia, o în­florire continuă, multilaterală. Ei au apreciat că în perioada care a trecut de Ia intîlnirea de la Brdo- Kranj din 3—4 noiembrie 1970, co­laborarea bilaterală între Republica Socialistă România şi Republica So­cialistă Federativă Iugoslavia, între Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia s-a am­plificat şi s-a îmbogăţit în conţinut: au devenit tot mai intense şi mat fructuoase întilnirile şi schimburile de păreri dintre reprezentanţii parti­delor şi guvernelor, ai instituţiilor, organelor şi organizaţiilor de partid şi de stat. obşteşti şi economice. A- ceastă colaborare, care reprezintă o afirmare elocventă a deplinei egali­tăţi în drepturi a două ţări socialis­te suverane şi a bunei vecinătăţi, se caracterizează printr-un înalt grad de înţelegere, încredere şi stimă re­ciprocă. In colaborarea dintre cele două ţări au fost obţinute rezultate impor­tante în domeniile politic, economic, cultural, tehnico-ştiinţific, al trans­porturilor, consular şi în zona de frontieră, al agriculturii şi econo­miei apelor, turismului, sănătăţii ş.a. Au fost încheiate noi acorduri, con­venţii şi alte înţelegeri bilaterale. De asemenea, s-au înregistrat progre­se însemnate în dezvoltarea colabo­rării directe între organizaţii de ma­să şi obşteşti, între organe locale de partid şi de stat. Cei doi preşedinţi au recomandat extinderea acestor forme de colaborare menite să con­tribuie la o mai bună cunoaştere şl apiopiere reciprocă. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au dat o deosebit (Continuare în pag. a.-IV-a) Multisecularul municipiu dp pe Tîrnava trăieşte, astăzi, o nouă tine­reţe. Mărturiilor arhitectonice ale secolelor trecute li se adaugă, me­reu mai impozante prin ţinută edilitară — noi edificii, răspuns con­temporan marcat de modern, funcţional şi estetic urban în preluarea producţiei de legume ; t. Se cer eforturi conjugate pentru prevenirea fost, desigur, şl eficienţa economică a Iegumiculturii. Cum mai apar azi însă în faţa cooperatorilor acei lucră­tori ai I.J.P.V.L.F. care în primăvară vorbeau de eficienţă economică, iar acum, in toamnă, refuză să preia producţia de legume obţinută, adu­­cînd prejudicii materiale şi morale deosebit de grave cooperativelor a­­gricole, întregii activităţi din agricul­tura cooperatistă? De exemplu, în acest an, la C.A.P. Brateiu s-a cultivat cu legume o su­prafaţă de 90 hectare. Producţiile ob* ţinute sînt meritorii. Dar valorifica­rea acestor produse este cu totul necorespunzătoare. în vară, produc­ţia de pe cca 4 hectare mazăre a fost aproape compromisă, ea urmare a nepreluării la timpul potrivit. A­(Contînuare în pag. a IJI-a) GH. GRĂDINARI! ■ Buenos Aires. In cadrul „16-milor" de finală ale turneului in­ternaţional de tenis de la Buenos Aires, ultimul concurs pentru „Ma­rele premiu — F.I.L.T." jucătorul român llie Năstase l-a învins cu 3—6, 7—6, 6—3. 6—0 pe cehoslovacul Milan Holecek. S-au desfăşurat şi primele partide din optimi. Cunoscutul tenisman american Stan Smith, prezent la acest turneu pentru a-şi apăra pozi­ţia de lider în clasamentul „Marelui premiu—-F.I.L.T." l-a întîlnit pe argentinianul Ricardo Aubone pe care l-a întrecut cu 6—2, 6—0, 6—1. Alte rezultate: Gulyas (Ungaria! — Gorman (S.U.A.) 2—6, 6—2, 6—0, 6— 2; Roberto Aubone (Argentina) — Lynch (Argentina) 4—6, 0—6, 7— 5, 6—3, 7—5; Richey (S.U.A,) — Vilas (Argentina) 3—6, 6—4, 4—6, 7—6, 6—2; Froehling (S.UA.) — Pinto Bravo (Chile) 8—6, 7—5, 7—5; Leschly (Danemarca) — Graebner (S.U.A.).6—1, 6—3, 1—6, 6—1. .llie Năstase va dispula astăzi partida din optimile de finală. ■ Moscova. — Aparatura fran­ceză ' instalată la bordul staţiei interplanetare sovietice „Mars-3“, lansată în luna mal a.c., funcţio­nează în condiţii deosebit de bu­ne, — relatează agenţia TASS. Această aparatură pentru studie­rea structurii radiaţiei radiosola­­re, executată potrivit programu­lui sovieto-francez de colaborare în cercetarea spaţiului cosmic în scopuri paşnice, intră în funcţiu­ne, zilnic, la aceeaşi oră, în cadrul experimentului „Stereo“, pus la punct de specialiştii Observato­rului francez de la Meudon. ■ Roma. — Valul de frig care s-a abătut asupra Italiei în ulti­mele zile s-a deplasat din nordul ţării spre sud. In unele zone din Toscana stratul de zăpadă a atins 30 cm. Marea continuă să fie agi­tată în Golful Napoli, iar insulele Capri şi Ischia sínt de trei zile izolate de continent. In regiunea Napoli, rafalele de vînt au atins viteza de 100 kilometri pe oră. Ninsoarea continuă să cadă dea­supra Vezuviului, iar frigul s-a abătut şi asupra Sardiniei. Meteo­rologii prevăd noi căderi de ză­padă în nardul şi centrul Italiei şi o înăsprire a vremii in sud. ■ Washington. Un cutremur de pămînt de intensitate ridica­tă ş-a produs miercuri in apropierea coastei vestice a Insulei Am­­chitka. Agenţia Reu­ter precizează că este a treia mişcare seis­mică majoră, surveni­tă în această zonă după experienţa nu­cleară subterană efec­tuată de S.U.A. la 6 noiembrie.

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék