Tribuna Sibiului, noiembrie 1971 (Anul 4, nr. 1149-1173)

1971-11-26 / nr. 1170

Pagina 4 Tribuna Sibiului I.... ...: Anul IV, nr. 1170 Comunicat coi POl tmn âno*iugoslav (Urmare din pag. 1) de înaltă apreciere rezultatelor ob­ţinute în dezvoltarea şi diversiiica­­rea relaţiilor economice şi au evi­denţiat că gradul înalt de creştere a schimbului de mărfuri — care în anul 1972 va atinge valoarea de a­­proximativ 150 milioane dolari, de­­păşindn-se nivelul prevăzut in acor­dul comercial de lungă durată pentru anul 1975 —, lărgirea însemnată a cooperării şi specializării în produc­ţie, încheierea Convenţiei privind înfiinţarea Consorţiului bancar româ­­no-iugoslav, precum şi colaborarea tehnico-ştiinţiiică, conieră stabilitate relaţiilor economice şi creează con­diţii favorabile pentru dezvoltarea continuă, multilaterală a acestora. Exprimîndu-şi marea satisiacţie pentru faptul că lucrările de con­struire in comun a Sistemului hidro­energetic şi de navigaţie de ia Por­ţile de Fier au intrat în faza finală, cei doi preşedinţi au dat o înaltă a­­preciere activităţii muncitorilor, teh­nicienilor şi inginerilor români şi iugoslavi care au contribuit la rea­lizarea înainte de termen a acestui mare obiectiv — exemplu al coope­rării cu succes şi ai bunei vecină­tăţi —- care are o mare însemnătate pentru economiile naţionale ale ce­lor doua ţări şi prin care s-au îmbu­nătăţit radical condiţiile de naviga­ţie în acest sector ai Dunării. Subli­niind importanţă acestui obiectiv, preşedinţii au convenit să participe la festivitatea ce va ii organizată cu prilejul încheierii lucrărilor, prevăzu­tă pentru primăvara anului 1972. Hi apreciază favorabil continuarea activităţii organelor şi organizaţiilor interesate ale celor două ţări în le­gătura cu folosirea complexă pe mai departe a potenţialului hidroener­getic comun al Dunării. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi losip Broz Tito, apreciind pozitiv re­zultatele obţinute pînă in prezent, au subliniat că există încă posibilităţi nefolosite pentru intensificarea, îm­bogăţirea şi diversificarea colaboră­rii româno-iugoslave. Ei au eviden­ţiat în mod deosebit importanta pro­movării im continuare a relaţiilor e­­conomice şi au relevat necesitatea ca guvernele celor două ţări. Comi­sia mixtă româno-iugoslavă de cola­borare economică, întreprinderile şi organizaţiile economice — a căror activitate de pînă in prezent în a­­cest domeniu a primit o înaltă apre­ciere — să exploreze noi posibili­tăţi de lărgire a colaborării econo­mice, ştiinţifice şi tehnice, îndeosebi cooperarea în producţie şi speciali­zarea in astfel de domenii, cum sini; petrochimia, construcţiile de maşini, electronica, automatica, lărgirea ba­zei de materii prime şi altele. Cel doi preşedinţi au evidenţiat, de asemenea, necesitatea ca, prin dezvoltarea şi intensificarea contac­telor şl colaborării dintre instituţiile şi organizaţiile ştiinţifice, tehnice şi culturale, dintre organele de presă şi alte mijloace de informare în ma­să şi prin întărirea legăturilor directe dintre acestva, să se apro­fundeze cunoaşterea reciprocă a va­lorilor spirituale şi a altor realizări ale popoarelor celor două ţări. Tot­odată, ei au indicat să se întreprin­dă noi măsuri pentru intensificarea relaţiilor în zona de frontieră, acor­­dfnd o atenţie deosebită colaborării pentru amenajarea şi exploatarea tu­ristică a regiunii Porţilor de Fier. II ' t» cursul schimbului de păreri privind situaţia internaţională actua­lă s-au evidenţiat şi cu acest prilej identitatea sau marea apropiere a poziţiilor şl punctelor de vedere ale celor două părţi privind problemele •esenţiale ale relaţiilor internaţionale. ■S-a constatat, de asemenea, caracte­rul actual al poziţiilor şi aprecieri­­ior fundamentale cuprinse în comu­nicatul comun, publicat cu prilejul Intîlniril celor doi preşedinţi de la Brdo-Kranj. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi losip Broz Tito au reafinnat hotărî­­rea Republicii Socialiste România şi a Republicii Socialiste Federative Iu­goslavia de a dezvolta, pe baza prin­cipiilor independenţei, suveranităţii, »egalităţii in drepturi, avantajului re­ciproc, neamestecului in treburile in­terne şi respectului mutual, relaţii de prietenie şi colaborare multilaterală cu toate ţările socialiste, cu cele­lalte state ale lumii, indiferent de orînduîrea lor socială, de a-şi aduce si în viitor contribuţia la apărarea şi întărirea păcii, la soluţionarea paş­nică a problemelor internaţionale, la consolidarea destinderii şi înţelege­rii între state. Cele două părţi apreciază cu sa­tisfacţie că în situaţia internaţională actuală se afirmă tot mai puternic forţele socialismului, democraţiei şi păcii, năzuinţele popoarelor şi ţări­lor pentru păstrarea şi întărirea in­dependenţei naţionale, pentru redu­cerea decalajului între ţările în curs de dezvoltare şi cele dezvoltate, pentru înţelegere şi colaborare in­ternaţională bazată pe egalitate, rn drepturi, lupta împotriva imperialis­mului, colonialismului, neocolonialis­­raului, politicii de agresiune, de do­minaţie şi amestec în treburile in­terne ale altor state. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi losip Broz Tito constată că în ul­tima perioadă s-au intensificat con­tactele directe şi schimburile de ve­deri dintre şefii de state şi guverne din diverse ţări, ceea ce reprezintă o contribuţie la promovarea destin­derii şi la normalizarea raporturilor internaţionale şi deschide posibili­tăţi pentru soluţionarea paşnică a problemelor internaţionale actuale, pentru dezvoltarea continuă a cola­borării între state. Ei şi-au exprimat convingerea că soluţionarea proble­melor actuale din lume reclamă par­ticiparea activă a tuturor tarilor mari, mijlocii şi mici, ceea ce con­stituie calea eficace pentru asigura­rea şi întărirea păcii, promovarea co­laborării internationale şi apărarea intereselor legitime ale tuturor po­poarelor. Cei doi preşedinţi au subliniat cu satisfacţie că procesul de destinde­re, colaborare şi înţelegere intre sta­tele europene, la care Republica So­cialistă România şi Republica Socia­listă Federativă Iugoslavia aduc o contribuţie activă, înregistrează pro­grese continui. Ei consideră că re­cunoaşterea caracterului definitiv al graniţelor şi inviolabilitatea acestora, precum şi respectarea integrităţii te­ritoriale .a tuturor ţărilor europene reprezintă premisa indispensabilă a acestui proces. Cele două părţi şi-au exprimat convingerea că ratificarea apropiată a acordurilor dintre U.R.S.S. şi R.F.G., dintre R.P. Polonă şi R.F.G. ar influenţa favorabil evoluţia pozi­tivă a situaţiei din Europa. La a­­ceasta contribuie acordul realizat a­­supra Berlinului occidental, tratati­vele dintre R.D.G. şi R.F.G., precum şi tratativele dintre R.S.C. şi R.F.G. Ele acordă, de asemenea, importan­ţă normalizării relaţiilor dintre cele două state germane, participării lor cu drepturi depline la viaţa inter­naţională şi în organizaţiile interna­tionale. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi losip Broz Tito consideră că s-au creat condiţiile pentru pregătiri mai intense în vederea convocării Con­ferinţei pentru securitate şi colabo­rare europeană la care să participe cu drepturi egale — în toate fazele de pregătire şi desfăşurare — toate ţările europene, precum şi S.U.A. şi Canada. Cele două părţi sínt de a­­cord că ar trebui să se treacă cit mai curîncL şi fără condiţii la con­sultări multilaterale la Helsinki, pen­tru examinarea problemelor concrete in legătură cu convocarea conierin­­ţei, convinse că această conferinţă va contribui la edificarea unui sis­tem de securitate europeană care să garanteze în mod eficace pacea, in­dependenţa şi suveranitatea tuturor statelor europene şi colaborarea pe bază de egalitate în drepturi. Pornind de la convingerea că pa­cea şi stabilitatea in Europa sínt in­divizibile, salutînd şi sprijinind ten­dinţele pozitive actuale de dezvol­tare a raporturilor în Balcani, cele două părţi consideră că întărirea în continuare a colaborării egale în drepturi, bilaterale şi multilaterale, la nivel guvernamental şi negnverna­­mental, a înţelegerii, încrederii şi respectului reciproc între toate sta­tele din Balcani — la care România şi Iugoslavia, prin activitatea şl po­litica lor iubitoare de pace, îşi aduc contribuţia — ar constitui un aport însemnat la procesele pozitive actua­le de pe continent, la stabilirea şi stabilizarea relaţiilor, a prieteniei, bunei vecinătăţi şi colaborării in Balcani, la transformarea acestei re­giuni într-o zonă fără arme nuclea­re. Cele două părţi şi-au reafirmat de­plina solidaritate şi sprijinul activ faţă de lupta eroică a poporului vietnamez şi a celorlalte popoare din Indochina împotriva agresiunii ame­ricane. Ele consideră că, pentru a se pune capăt războiului din Indo­china, este necesară retragerea ne­­întirziată a tuturor trupelor S.U.A. şi aliaţilor lor de pe teritoriul Viet­namului de sud, Laosului şi Cambod­­giei, ceea ce va crea condiţii pen­tru o soluţie politică în conformita­te cu interesele şi voinţa popoarelor vietnamez, laoţian şi khmer. Părţi­le susţin ferm propunerile in şapte puncte ale Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud, convinse că ele reprezintă o bază reală pentru găsirea unei so­luţii paşnice echitabile. Exprimîndu-şi îngrijorarea în legă­tură cu continuarea crizei din Orien­tul Apropiat, cele două părţi consi­deră că rezoluţia Consiliului de Securitate din 22 noiembrie 1967 constituie o bază reală pentru re­glementarea politică a conflictului. Totodată, ele consideră că pentru a se instaura o pace durabilă în Orien­tul Apropiat esle necesar să fie so­luţionată problema palestiniană, în conformitate cu dorinţele şi năzuin­ţele nationale ale populaţiei palesti­niene. Cele două părţi constată cu îngri­jorare că încordarea relaţiilor din­tre India şi Pakistan, inclusiv pro­blema refugiaţilor, reprezintă o sur­să de pericol pentru pace. Ele îşi exprimă speranţa că va fi găsită o soluţie paşnică, de natură să ducă la normalizarea relaţiilor in această zo­nă, în interesul păcii. A fost relevat rolul ţărilor neali­niate care se afirmă tot mai mult ca o puternică forţă a luptei pentru independenţă, eliberare naţională, propăşire economică a ţărilor în curs de dezvoltare, pentru promovarea u­­nor relaţii de egalitate între state şi însănătoşirea atmosferei internaţiona­le, pentru progres social, pace şi co­laborare între popoare. In cursul convorbirilor, preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi losip Broz Tito au subliniat din nou că înfăptuirea dezarmării generale şi totale, atît nucleare cit şi convenţionale, rămîne în continuare o sarcină deosebit de importantă şi acută în faţa comu­nităţii internaţionale şi că rezulta­tele de pînă acum ale negocierilor de dezarmare, deşi au fost încheiate unele acorduri internationale în a­­cest domeniu care au fost apreciate pozitiv, nu răspund aşteptării po­poarelor, cu atît mai mult cu cit se continuă cursa înarmărilor, inclusiv experienţele nucleare subterane. Ei consideră că singura cale pen­tru eliminarea primejdiei unui răz­boi nuclear nimicitor este interzice­rea folosirii armelor atomice, înce­tarea producţiei şi lichidarea totală a stocurilor existente, cărora trebuie să li se acorde o importantă priori­tară. Sínt necesare, de asemenea, măsuri pentru interzicerea totală a armelor bacteriologice şi chimice, a tuturor mijloacelor de distrugere în masă. , Republica Socialistă România şi Republica Socialistă Federativă Iugo­slavia se pronunţă pentru înfăptuirea unor măsuri practice parţiale de dez­armare, cum sínt: îngheţarea şi re­ducerea bugetelor militare ale tutu­ror statelor; renunţarea Ia eieclua­­rea de manevre militare pe terito­riile altor state, interzicerea creării de noi baze militare şi a amplasării de noi arme nucleare pe teritorii străine; lichidarea bazelor militare străine, retragerea trupelor în inte­riorul graniţelor naţionale; crearea de zone denuclearizate în diferite părţi ale lumii; desfiinţarea blocu­rilor militare ş.a. Părţile sprijină convocarea unei conferinţe generale de dezarmare cu participarea tuturor statelor lumii. Cei doi preşedinţi au subliniat că progresul economic al ţărilor in curs de dezvoltare, reducerea şi elimina­rea decalajelor dintre acestea şi ţă­rile dezvoltate constituie o cerinţă esenţială a păcii şi progresului ge­nerai. Partea iugoslavă a informat partea română despre rezultatele inUlnlrii de la Lima a grupului celor 77 de ţări, la care au fost examinate pro­blemele dezvoltării. Ambele părţi au relevat importanta celei de-a LH-a sesiuni a Conferinţei Naţiunilor U- nite pentru comerţ şi dezvoltare — U.N.C.T.A.D. România, care este ea însăşi în curs de dezvoltare, subliniază nece­sitatea adîncirii colaborării intre sta­tele în curs de dezvoltare, intensifi­carea eforturilor fiecăruia dintre ele pe calea propăşirii economice, pre­cum şi a unirii acestor eforturi cu sprijinul pe care trebuie să-l dea ţă­rile avansate din punct de vedere economic. Cele două părţi au subliniat şi cu acest prilej rolul deosebit ce revine Organizaţiei Naţiunilor Unite ca in­strument important şi necesar al co­laborării internaţionale, păcii şi secu­rităţii în lume. Ele au apreciat po­zitiv rezultatele celei de-a XXVI-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. şi, în primul rînd, repunerea Repu­blicii Populare Chineze în drepturile sale legitime la O.N.U,, ca singurul reprezentant legal ai întregului po­por chinez, pentru care România şi Iugoslavia s-au pronunţat cu fermi­tate şi care are o însemnătate isto­rică şi constituie o expresie a ten­dinţelor pozitive care se afirmă în viaja internaţională contemporană. In acelaşi timp, ele consideră că este necesară realizarea deplinei univer­salităţi a O.N.U. prin primirea celor două state germane, P..D.G. şi R.F.G., precum şi a altor state care încă nu sínt membre ale organizaţiei şi în­deplinesc condiţiile prevăzute prin Carta O.N.U. O condiţie fundamen­tală pentru ca O.N.U. să-şi poată îndeplini cu succes misiunea care îi revine ov constituie participarea acti­vă a tuturor statelor membre Ia so­luţionarea problemelor vieţii inter­naţionale. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi losip Broz Tito au convenit ca gu­vernele celor două ţări să se consul­te in mod regulat asupra probeme­­lor internaţionale şi de interes co­mun. III Secretarul general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Uuniunii Comunişti­lor din Iugoslavia, losip Broz Tito, au efectuat un schimb de păreri pri­vind relaţiile dintre Partidul Comu­nist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia. Dînd o înaltă apre­ciere dezvoltării rodnice a fcolaboră­­rii tovărăşeşti, a prieteniei şi soli­darităţii dintre Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia — factor hotărîtor al dez­voltării trainice a relaţiilor multila­terale dintre cele două ţări — ei au subliniat hotărirea celor două parti­de de a proceda şi in viitor, în spi­ritul prieteniei şi respectului reci­proc, la schimburi de păreri, la stu­dierea reciprocă a experienţei în construcţia socialistă şi perfecţiona­rea relaţiilor sociale socialiste, pre­cum şi pentru stimularea dezvoltării în continuare a colaborării dintre organizaţiile de partid locale, insti­tutele ştiinţifice şi altele. în numele Partidului Comunist Român şi, respectiv, al Uninnii Co­muniştilor din Iugoslavia, secretarul general al Partidului Comunist Ro­mân şi preşedintele Uniunii Comu­niştilor din Iugoslavia s-au pronun­ţat şi cu acest prilej pentru dezvol­tarea şi promovarea în continuare a relaţiilor cu toate partidele comu­niste şi muncitoreşti, pe baza prin­cipiilor independenţei şi colaborării egale în drepturi, respectului şi în­crederii reciproce, solidarităţii inter­naţionale, neamestecului în treburile interne ale altora şi a dreptului fie­cărui partid de a-şi elabora de sine stătător şi în mod creator, pe baza marxism-Ieninismului, politica sa in­ternă şi externă, în conformitate cu condiţiile din propria ţară. Ei îşi ex­primă convingerea că pe aceste baze este posibilă dezvoltarea unei cola­borări fructuoase şi edificarea uni- 1 tatii partidelor comuniste şi munci­toreşti egale în drepturi, ceea ce ar constitui o puternică contribuţie la întărirea socialismului ca proces mondial. Ei au subliniat rolul pe care îl au in zilele noastre clasa muncitoare, masele largi, popoarele de pe toate continentele in lupta pentru progres şi democraţie, pentru independentă naţională şi dezvoltare economică, socială, progresistă, precum şi însem­nătatea participării acestora la so­luţionarea problemelor de bază ale vieţii internationale. Partidul Comunist Român şi Uniu­nea Comuniştilor din Iugoslavia îşi reafirmă convingerea privind necesi­tatea dezvoltării unei colaborări pe bază de egalitate în drepturi cu par­tidele şi mişcările revoluţionare, so­cialiste, democratice, de eliberare, cu toate torţele antiimperialiste. Cele două partide îşi exprimă sprijinul şi deplina lor solidaritate cu aceste forţe şi salută succesele şi victoriile lor in lupta împotriva imperialismu­lui, colonialismului, a tuturor forme­lor de dominaţie străină, pentru li­bertate, pace, democraţie şi progres social. * Evidenţiind cu satisfacţie bilanţul bogat al rezultatelor obţinute în dez­voltarea relaţiilor româno-iugoslave şi apreciind pozitiv consultările şi schimburile de informaţii şi de pă­reri între reprezentanţii conduceri­lor de partid şi de stat. preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi losip Broz Tito au convenit ca partidele, guvernele şi toţi ceilalţi factori corespunzători din cele două ţări să acţioneze în continuare cu hotărire pentru întă­rirea prieteniei şi colaborării multi­laterale româno-iugoslave, în intere­sul popoarelor român şi iugoslave, al cauzei socialismului şi păcii. Timişoara, 24 noiembrie, 1971 | viaţa internaţională Deschiderea lucrărilor Congresului P.C. German Sesiunea O. ]\«U« Dezbateri în Comitetul pentru Düsseldorf 25 (Agerpres). — Co­respondenta de la Petre Stăncescu. In marea sală „Messehalle“ din Düsseldorf a început joi cel de-al 11-lea Congres al Partidului Comunist German. La Congres iau parte 606 delegaţi şi 245 invitaţi, printre care reprezentanţi ai unor organizaţii democratice vest-germane, precum şi delegaţii ale unor partide coriiu­­niste şi muncitoreşti. Din partea Co­mitetului Central al Partidului Co­munist Român participă o delegaţie alcătuită din tovarăşii Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al de solidaritate cu lupta revendicati­vă a metalurgiştilor din landul Ba­den-Württemberg. Pe ordinea de zi a Congresului fi­gurează raportul Comitetului director al P.C.G., raport asupra proiectului de teze ale Congresului P.C.G., dis­cuţii pe marginea celor două docu­mente şi alegerea organelor condu­cătoare ale partidului. La primul punct al ordinii de zi, a luat cuvintul Kurt Bachman, pre­şedintele P.C. German, care a pre­zentat raportul Comitetului director al partidului, C.C. al P.C.R., şi Ştefan Andrei, membru supleant al C.C, al P.C.R. Congresul a adoptat o rezoluţie FLORENŢA Apoi, delegaţii la Congres i-au ales în unanimitate pe Max Reimann ca preşedinte de onoare al P.C. German. Lucrările Congresului continuă. f____ Reuniunea confe­deraţiilor C.G.I.L., C.I.S.L., U.IL. problemele politice şi de securitate al Adunării Generale New York 25. — Corespondentul A- gerpres, Constantin Alexandroaie, transmite: în Comitetul pentru pro­blemele politice şi de securitate al Adunării Generale a O.N.U. conti­nuă dezbaterile la punctul — „Con­secinţele sociale şi economice ale cursei înarmărilor şi cheltuielilor militare $i efectele lor profund dău­nătoare asupra păcii şi securităţii în lume“. După cum se ştie, această problemă a fost înscrisă de România pe agenda precedentei sesiuni a A- dunării Generale, revenind in aten­ţia O.N.U. ca urmare a unui raport aî secretarului general, U Thant, pri­vind consecinţele spiralei înarmări­lor. Luind cuvintul, reprezentantul Ro­mâniei, ambasadorul Corneliu Bog­dan, a relevat urgenţa şi oportunita­tea întreprinderii unor noi şi intense eforturi, de către toate ţările, în ve­derea încetării cursei înarmărilor si . realizării unor progrese pe calea .dezarmării generale. Procesul identi­ficării celor mai urgente şi mai a­­decvate măsuri din cadrul vastei problematici a dezarmării, a arătat el, trebuie să pornească de la in­fluenţa pe care o au armele nuclea­re şi alte arme de distrugere in ma­să asupra vieţii economice şi sociale a popoarelor, asupra păcii şi secu­rităţii lumii. Citind dale edificatoa­re din raport privind amploarea ini­maginabilă a cheltuielilor militare, reprezentantul român a subliniat că spirala înarmărilor este incompatibi­lă cu progresul economic, politic si social normal al naţiunilor. In încheiere, vorbitorul a sprijinit propunerea secretarului general U Thant ca problema consecinţelor so­ciale şi economice ale cursei înar­mărilor să se afle în permanentă în atenţia O.N.U., uimind a se întocmi,; din trei în trei ani, studii în materie, spre a facilita înţelegerea completă a efectelor cursei înarmărilor şi a sti­mula lupta pentru dezarmare gene­rală şi totală. Roma 25 — Corespondentul Ager­pres, Nicolae Puicea, transmite: Timp de trei zile, la Palatul congre­selor din Florenţa s-au desfăşurat lucrările întrunirii consiliilor gene­rale ale Confederaţiei Generale a Muncii (C.C.I.L.), Confederaţiei Sin­dicatelor Oamenilor Muncii (C.I.S.L.) şi Uniunii Italiene a Muncii (U.l.L), consacrate analizării etapei parcurse pe calea realizării unităţii sindicale depline şi a stabilirii datei creării sindicatului unic al oamenilor mun­cii italieni. Hotărînd convocarea congreselor centralelor sindicale respective pen­tru luna septembrie 1972, reuniunea din capitala Toscanei a stabilit, de fapt, încheierea — pînă la acea da­tă — a fazei constituante a sindica­telor unitare pe ramuri de producţie şi teritorial, urmrnd ca, după cel mult cinci luni, deci pînă în februa­rie 1973, să fie convocat Congresul confederal pentru a consemna crea­rea noii confederaţii, unice, a oa­menilor muncii Italieni, liiiînniiimiMiiiiimulHilimnminiiuni I ORIENTUL î ! APROPIAT I E • ; Abu Dhabi 25 (Agerpres). — ; E „Federaţia emiratelor arabe uni- | « te“ va fi proclamată Ia 2 decern- § l brie, anunţă un comunicat oficial ; î publicat joi la Abu Dhabi. : E Comunicatul precizează că gu- I I vernatorii celor şase emirate, 1 I membre ale federaţiei, (Abu Dhabi, Ajman, Sardşah, Dubai, Fujairah şi Utrnn Qaiwain) au ho­tărât să se reunească la 2 decem­brie „pentru a proclama Federaţia emiratelor arabe unite, stat inde­pendent şi suveran“. După cum se ştie, hotărirea privind formarea Federaţiei emi­ratelor arabe a fost luată la 13 iulie a.c. Cu acest prilej, a fost adoptată de către cei şase guver- Şj nalori, constituţia federală, care prevede formarea unui guvern fe­deral şi o adunare consultativă. Capitala provizorie a noului stat va fi Abu Dhabi. Scopul formării federaţiei este de a aduce un element de stabi- Ş litate în zona Golfului Persic du­­£ pă retragerea trupelor britanice, £ prevăzută pentru sfirşitul acestui • an.­ş Cairo 25 (Agerpres). — La se- £ £ diul Ligii Arabe din Cairo s-au I : întilnit miercuri şeii de stat ina­­! jor din 12 ţări arabe (Republica S Arabă Egipt, Iordania, Sudan, I Irak, Arabia Saudită, Siria, Libia, J Kuweit, Liban, Maroc, Republica ■ Democratică Populară a Yemenului Ş • şi Bahrein). Şeful statului major ; al forţelor armate egiptene gene- £ ralul Saad El Din Shazly, care es­te, totodată, secretar general ad­junct al Ligii Arabe pentru pro­blemele militare, a prezentat un raport consacrat evoluţiei situa­ţiei din Orientul Apropiat, men­ţionează agenţia M.E.N, ■ * Tel Aviv 25 (Agerpres). — Pre- S şedinţele Senegalului, Leopold I Sedar Senghor, şeful statului ni- £ gerian, Yakubu Gowon, şi repre- ■ £ zentanţii preşedinţilor Camerunu- £ £ lui şi Republicii Zair, membri ai £ ! misiunii Comitetului O.U.A, pen- | • tru facilitarea aplicării rezoluţiei c £ Consiliului de Securitate privind £ £ reglementarea crizei din Orientul £ ! Apropiat, au avut joi noi convor- » • birt cu primul ministru israelian, • • Golda Meir, şi cu ministrul de £ externe, Abba Eban. Agenţia £ Reuter informează că membrii mi- S I siunii O.U.A. au remis oficialită- 5 tilor israeliene un chestionar, £ pentru a cunoaşte mai bine pozi- £ 15 ţia acestora faţă de situaţia din £ ■ Orientul Apropiat. Alegeri în Uruguay Secretariatele celor trei confedera­ţii au primit mandat din partea con­siliilor generale de a organiza, în primăvara anului viitor, ó mare a­­dunare unitară, Ia care să participe reprezentanţi ai tuturor categoriilor de salariaţi din Italia, pentru a dez­bate şi aproba temele politicii pro­movate de sindicate. Consiliile gene­rale ale C.G.I.L, CI.S.L, şl U.l.L. cer organizaţiilor sindicale din fabrici să acţioneze, în spiritul unităţii depline, „pentru a respinge atacul patronal, a păstra şi asigura succesul deplin al liniei ce revendică o nouă poli­tică economică, pentru reînnoirea profundă a structurilor economice şi sociale ale Italiei". Apreciate unanim ca un moment crucial pentru unitatea mişcării sin­dicale italiene şi succesul luptei ge­nerale a oamenilor muncii împotriva exploatării, pentru reforme social­­economice, deliberările de Ia Flo­renţa sínt considerate în acelaşi timp, drept una dintre cele mai sem­nificative faze ale recuceririi unită­ţii sindicale italiene, cu toate con­secinţele pozitive ce decurg din a­­ceasta. Montevideo 25 (Agerpres). •— A- legerile ce vor avea loc duminică, în Uruguay, sínt apreciate de agen­­' tia Prensa Latina ca „cele mai im­previzibile din istoria acestei ţări", Spre deosebire de cele precedente, nici un comentator nu se mai în­cumetă să facă pronosticuri. Şi a­­ceasta, deoarece, în peisajul electo­ral tradiţional a intervenit, pentru prima dată din 1830, de cînd, în mod invariabil, cele două partide — Co­lorado şi Blanco — s-au succedat la putere, o a treia necunoscută. Prin crearea „Frente Amplio" — o coaliţie a forţelor de stingă, in com­ponenţa căreia intră Partidul Comu­nist, Partidul Democrat-Creşttn, Par­tidul Socialist, aripile dizidente ale partidelor Colorado şi Blanco, pre­cum şi alte grupări independente —■ alegătorilor uruguayeni le-a fost o­­ferită posibilitatea unei alternative. Platforma electorală a candidatului acestei coaliţii a forţelor de stingă, Liber Seregni, conţine un evantai larg de reforme structurale, capabile să scoată ţara din impasul economic in care se află, şi sa asigure dezvol­tarea independentă a tării Chiar şi în condiţiile tensiunii ce domneşte în aceste zile în Uruguay, ca urmare a provocărilor elemente­lor de dreapta împotriva candidaţi­lor şi sediilor forţelor de stingă, o concluzie — subliniată şi de ziarul „Le Monde* * — se impune: „Stingă are, pentru prima oară, şansa să a­­jungă în frunte". Recesiune în economia vest-gerinana Bonn 25 (Agerpres). — Toate in­diciile denotă că actuala recesiune din economia vest-germană se va accentua în cursul anului viitor; gradul de utilizare a capacităţilor de producţie va scădea continuu, ceea ce va determina o reducere a nu­mărului salariaţilor şi o creştere, a şomajului. Aceste previziuni pesi­miste sínt extrase de ziarul francez „Le Figaro" dintr-un raport întocmit, la cererea guvernului R.F.G., de un grup de experţi vest-germani. Raportul apreciază că această si­tuaţie ar putea reedita o recesiune de amploarea celei din anul 1966— 1967. încercînd să prevadă evoluţia preturilor, experţii afirmă că nu există motive de optimism, întrucît industriaşii vor escalada substanţial curba preţurilor. Faţă de anul în curs, pentru anul 1972 se prevede o reducere cu 2 la sută a produsu­lui national total. Raportul, care numără peste 300 de pagini, afirmă într-un capitol dis­tinct că „realinierea parităţii mone­delor şi renunţarea la cursul fluc­tuant nu vor reuşi să rezolve pro­blemele actualei crize monetare in­­teroccidenţale". JAPONIA. Luna aceasta a avut loc la Tokio a 10-a Conferinţă naţională a consumatorilor, la care s-a cerut soluţionarea problemei creşterii continue a preţurilor la bunurile de larg consum. Participanţii au protestat împotriva raportului yen-dolar, care favorizează pe marii afacerişti şi au cerut efec­tuarea unor schimbări în guvern, pentru ca acesta să acţioneze în favoarea intereselor poporului, tu foto: aspect de Ia demonstraţia care a urmat conferinţei J3333333333333333333333333333333333333333 • MINISTRUL DE EXTERNE AL ISLANDEI, EIN AR AGUSTSSON, a declarat miercuri în faţa Parlamentu­lui că guvernul islandez studiază în prezent problema oportunităţii men­ţinerii in continuare pe insulă a ce­lor 3 700 militari americani staţionat! la baza Kellavik. Reafirmînd poziţia guvernului islandez, potrivit căreia nici.un tel de forte străine nu ar trebui să se afle pe insulă în timp de pace, Agustsson a arătat că re­vizuirea termenilor acordului privind staţionarea militarilor americani în ţara sa va duce la o soluţie de na­tură să garanteze securitatea Islan­­dei. • PREŞEDINTELE YAHYA KHAN A PRIMIT DELEGAŢIA GUVERNA­MENTALĂ CHINEZA, CONDUSĂ DE Li SUI-CIN, ministru la Ministerul nr. t at industriei de maşini, sosită în Pakistan pentru a participa la ce­remonia inaugurării unei uzine de utilaj greu, a unei uzine siderurgice şi pentru a face o vizită de priete­nie, la invitaţia guvernului pakista­nez. Agenţia China Nouă menţionea­ză că, între preşedintele Pakistanu­lui şi membrii delegaţiei chineze, a avut loc o convorbire prietenească. • SONDA SPAŢIALA AMERICA­NĂ „MAR1NER-9“ îşi va orienta vi­neri aparatele de luat vederi asupra unuia din cei doi sateliţi naturali ai planetei Marte, şi anume asupra ce­lui mai îndepărtat — Deimos. Spe­cialiştii de la Centrul de urmărire a evoluţiei vehiculului („Jet Propulsion Laboratory“) speră ca fo­tografiile sa nu aibă de suferit de pe urma furtunii de praf care bîn­­tuie încă suprafaţa marţiană. Deimos Evenimentul pe scurt are diametrul de 8 km şi. se roteşte pe o orbită aflata la cîteva mii de kilometri distanţă de planetă. Cel de-al doilea satelit marţian, Phobos, are un diametru dublu şi evoluează pe o orbită ceva mai apropiată de Planeta Roşie. • LA GENEVA A AVUT LOC şe­dinţa Comitetului pregătitor al Con­ferinţei interparlamentare pentru co­operare şi securitate în Europa. Reu­niunea, desfăşurată sub preşedinţia deputatului român Mihai Levente, preşedintele Grupului român al U* niunii interparlamentare, membru al Comitetului Executiv al Uniunii, a examinat problemele legate de pre­gătirea Conferinţei, adoptând măsuri menite să asigure desfăşurarea ei im bune condiţii, • DUPĂ CUM INFORMEAZĂ A­­GENŢIA A.T.A., joi au fost inaugu­rate lucrările de construcţie a hidro­centralei de la Fierza, cel mai mare obiectiv energetic al Albaniei. Au fost prezenţi Mehmet Shehu, pre­şedintele Consiliului de Miniştri; şl alţi conducători albanezi. Construcţia hidrocentralei de lai Fierza se înscrie In programul de investiţii aprobat VI-Iea al P.M.A. ele Congresul al • TRATATIVELE DINTRE MI­CHAEL KOHL, SECRETAR DE STAT LA CONSILIUL DE MINIŞTRI AL R.D. GERMANE, ŞI EGON BAHR, SECRETAR DE STAT IA CANCELA­RIA FEDERALA A R.F. A GERMA­NIEI, au fost continuate ia 24 no­iembrie Ia Bonn şi au durat pînă îns primele ore ale zilei de 25 noiem­brie, informează agenţia A.D.N. Se­cretarul de stat Michael Kohl a ple­cat joi la Berlin, pe calea aepului. In cursul aceleiaşi zile, el s-a înapo­iat la Bonn şi a reluat tratativele cu Egon Bahr. REDASTJA ŞI AnMiNISSFRAŢIAi Sibiu. str. (Betrambrie roşu, 2, Tel nr. îaain—i an e?, I3i»m Abonamentel» se fac Ia efleiiie postaié, factorii poştali şi difuzorii din. tnUenrínderi sl tnstitutu. Tioaruh Intrecrtnderea poligraiică Sibiu 49 064

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék