Tribuna Sibiului, decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1174-1200)

1971-12-08 / nr. 1180

iHu­miînnw R (Suportul­­ unor Irealizări Ideosebite Deşi în numărul de ieri al zia­rului nostru anunţam că unităţile U.J.C.M. şi-au realizat planul a­­nual la principalii indicatori, ne-anj propus să detaliem de da­ta aceasta cîteva din preocupări­le colectivului de cooperatori de la „Tehnica nouă", care cu solici­tudine faţă de populaţia Sibiului, prin dăruire şi pricepere au con­tribuit în mod substanţial la obţi­nerea acestor frumoase rezultate. Consemnînd faptul că la această dată planul anual al produc­ţiei marfă este îndeplinit, trebuie arătat că in perioada ce a mai rămas pînă la întoarcerea ultimei zile din calendarul anului 1971 , muncitorii, tehnicienii, specialiştii , acestei cooperative sînt hotărîţi să­­ realizeze suplimentar o producţie­­ marfă în valoare de aproape 1,5­­ milioane lei. Şi, bineînţeles, pen-­­ tru a demonstra eficienţa activită- Ş ţii acestui colectiv nu se poate tre- ; ce cu vederea faptul că se va rea-­­ liza un volum important de be-­­ neficii suplimentare. La finele a , ie luni, ca să apelăm la o cifră­­ certă, beneficiul peste plan se ri- ■ dica la peste 650 mii lei. Sigur că in asemenea situaţii es- « te greu să individualizezi cîţiva­­ fruntaşi, deoarece întreaga masă­­ de cooperatori şi-au adus in mod substanţial contribuţia la aceste­­ realizări. Apelînd totuşi la cifrele­­ realizărilor care departajează uni- S tăţile, evidenţiem în mod deosebit­­ colectivele de muncă de la secto- I rul de reparaţii auto-moto, unita- I tea de reparaţii obiecte de uz cas­­­­nic, unitatea 26 mecanică, unităţi-­s Ie de producţie de mică serie etc . Pentru diversificarea activităţilor 5­0 de deservire, pentru îmbunătăţirea r­­ calităţii lucrărilor executate, pe : * parcursul acestui an unităţile au ; * * * S fost dotate cu noi maşini şi uti-î « laje, şi-au lărgit spaţiile de pro- s­e ducţie. La staţia de reparaţii au­ • « to-moto, de exemplu, s-a pus în |­î funcţiune un spălător rotativ me- ; * canizat, uimind ca în anul viitor j î această secţie să se extindă şi cu o : ■ vopsitorie auto. De asemenea, în­­ strada Avram lancu s-a deschis ; un atelier corespunzător de re- ; parat şi confecţionat bijuterii. Toate aceste măsuri, toate rea- ;■ lizările prezentate nu exclud, bî- ! neînţeles, posibilitatea îmbunătăţi- ; rii şi pe mai departe a activităţii ! I acestei cooperative, în special în i­n­direcţia diversificării lucrărilor, 5 . a promptitudinii şi solicitudinii fa- i i­ţă de pretenţiile populaţiei, cerin- ; S te pe care harnicul colectiv de ! I muncă de la cooperativa „Tehnica S şi le-a trecut pe agenda de ■ muncă de la cooperativa I nouă’­e lucru a anului viitor. : s : sI tm i ■■■ * C. D. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, MNTTT-VA­J ORGAN AU COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul IV, nr. 1180 Miercuri, 8 decembrie 1971 4 pagini, 30 bani Pentru crearea unui cabinet pedagogic în ajutorul părinţilor „Tineretul, de a­zi s-a obişnuit cu luxul. Are maniere urîte. Este lipsit de respect faţa de cei mari. Copiii se ceartă cu părinţii. Mănîncă la­com şi scot sufletul învăţătorilor“.. Citind aceste rînduri eşti dispus să crezi că este vorba de unii tineri din zilele noastre. Nici n-ai crede că aceste cuvinte au fost scrise acum 2 300 de ani, de marele învăţat al antichităţii Aristotel, profesorul lui Alexandru cel Mare. Bineînţeles că Aristotel vorbeşte despre copiii aris­tocraţilor. Cuvintele lui Aristotel mi-au ve­nit în minte vizionînd la televizor reportajul lui Alex. Stark ,.­ 000 de răspunsuri la o scrisoare“. Era vor­ba de o problemă socială foarte se­rioasă, de situaţia cîtorva tineri care au renunţat să-şi trăiască frumos ti­nereţea, „floarea­ vieţii“, şi s-au a­­fundat în mocirla lenei şi parazitis­mului. Copiii de astăzi din patria noastră se bucură de condiţii excepţionale, de o pregătire pe care noi, cei mai în vîrstă nici nu o puteam visa: creşe, cămine, şcoli gratuite şi cadre bine pregătite, cantine, burse, vacanţe plăcute la mare şi la­­ munte... înce­­pînd de la creşa de copii şi pînă la terminarea universităţii, statul nostru­ socialist­ oferă­ toate condiţiile pen­tru valorificarea creatoare a capaci­tăţilor intelectuale ale tinerilor. Astfel stînd lucrurile, nu e de mi­rare că avem un tineret minunat, harnic, studios, cu care ne mîndrim. Acest tineret a înţeles că sacrificiile mari pe care le face statul sînt spre binele lor şi s-a încadrat conştient în ritmul impetuos al marilor reali­zări socialiste. De aceea, e greu de priceput cum de mai sînt tineri —, aşa cum l-am văzut pe ecranul televi­zorului — care n-au înţeles rostul vre­murilor pe care le trăim şi au căzut in băltoaca plină de miazme a fal­sei „bravade“, de fapt,­ în haosul in­conştienţei. Fără îndoială că sunt multe cauze care au contribuit la această tristă situa­ţie. Principala cauză trebuie căutată, fără îndoială, în familie. Aci se pune baza „bunei creşteri“, a „celor şap­te ani de-acasă“. Pe bună dreptate, spunea intr-un articol din Tribuna şcolii Miron Nicolescu, preşedintele Academiei R.S.R.: „Arta educaţiei am moştenit-o de la părinţi“. Dar sunt opiii pregătiţi toţi părinţii pentru această artă grea? Ca să înveţi orice mese­rie ţi se cere o pregătire. Ca să în­veți să conduci o maşină — de exemplu — ţi se cere o pregătire minuţioasă de cîteva luni şi apoi trebuie să dai un examen riguros. Oare pentru a conduce procesul complex de formare a caracterului unui copil, pentru a Învăţa „mese­ria de părinte“ nu e necesară o pre­gătire? Noi credeţi că da. . Universitatea populară din Sibiu a încercat, acum cîţiva ani să vină in ajutorul părinţilor cu o astfel da iniţiativă lăudabilă. Acţiuni sporadi­ce se fac şi in şcoli,, prin lectorate şi consultaţii cu părinţii. Totuşi, es­te insuficient. Ar trebui găsite noi forme organizatorice prin care ca­dre competente să vină în ajutorul părinţilor. Mulţi dintre aceştia, aşa cum am văzut şi în reportajul amin­tit, nu pot face faţă­­— sau nu ştiu cum să facă faţa cerinţelor de edu­care a copiilor, iar pe măsură ce a­­ceştia cresc şi problemele devin mai complicate, copiii sunt lăsaţi să şi le rezolve singuri şi se înţelege că pot cădea pradă elementelor dizolvante ale străzii. Situaţia poate deveni şi mai tragică atunci cînd în familie intervin unele neînţelegeri. Ca să ajute la îndreptarea unor­­ tineri, la prevenirea alunecării lor pe căi greşite,­­la Braşov s-a organi­zat un „Sfat al omenie!“, care a reu­şit să rezolve multe situaţii dificile. E un lucru bun de reţinut. Dar s-ar putea merge şi mai departe în scopul de a se preîntimpina astfel de ca­zuri, prin crearea la Sibiu a unui cabinet pedagogic în ajutorul pă­­rinţilor, in cadrul Casei corpului di­dactic. Acest cabinet, format din ce­le mai competente cadre de peda­­gogi, psihologi şi sociologi, ar trebui să dea consultaţii părinţilor care au cazuri mai dificile în familie, pentru preîntîmpinarea sau îndreptarea si­tuaţiei copiilor lor. Credem că acest cabinet pedagogic ar răspunde unei necesităţi stringen­te şi ar veni în ajutorul multor pă­rinţi. ION ALBESCU Interior din magazinul „Central" din Sibiu, sectorul autoservire, recent amenajat ,, x\xv\x\NNXN\NXVvX\\\\'\\VvN\'\X\\\XNX'CSX\\VNV.VNXV\XXNV.N\X\V\\N\\X\\\XN\N\V.'OO.XV\N\\\\XX\XXX\\\N\\\\\VVvNN\\\\\X\\'.X\X\\\XXNXXXX\VvNN\XXV.XV^NN\X\\XXXNXX\\N\NN^; Revelion... Obiceiul revelionului, existent la noi de secole, obligă pe toată lumea să trăiască o „perioadă de pregătire", de ceea ce se cheamă avanpremiera a­­cestui unic şi generos,­­ prin respectarea tradiţiei şi datoriei­­- spectacol. Dar, iată,­ am păşit în luna care deschide porţile marelui invitat, Revelionul, şi apropierea acestei întîlniri se face încă prea puţin simţită în viaţa oraşului. Să fim drepţi: primul ei mesager.— Luna cadou­rilor — şi-a făcut apari­ţia. Dar simpla apariţie în vitrinele magazinelor a unor reclame ceremonioase, fără a fi insoţite de prezenţa în vitrine a întregului arsenal de articole si cadouri specifice revelionului, nu conferă mo­mentului strălucirea şi bogăţia de fantezie pe care o aşteptăm de la el. Dacă suntem­ in „Luna cadouri­lor" acest lucru trebuie să-l simţim zilnic, perma­nent, oriunde ne-ar purta paşii în oraş. Să simţim, de pildă, că se face un efort în plus, mai mare sau mai mic, pentru a fi mai bine serviţi şi pentru a găsi de toate în magazinele noastre. Să simţim, de pildă, că nu e nevoie ca şi pentru cadouri — felicitări, brazi şi alte articole din arsenalul revelionului — să te lupţi cu cozile, să înfrunţi cerbicia nu ştiu cărui vînzător care nu poate să fie amabil nici mă­car în „Luna cadourilor". Să simţim, de pildă, că nu e nevoie să baţi zeci de drumuri de la sindicat pina la O.N.T. sau altă instituţie care se ocupă cu organizarea revelionului pentru a-ţi găsi şi tu un loc „sub soare" în cea mai frumoasă noapte a anu­lui.. Ar trebui ca nimeni să nu fie uitat şi nimeni să nu fie refuzat. Intrăm, peste cîteva zile, in numărătoarea inversa a revelionului. Comerţul, cooperaţia, cele­lalte instituţii „profilate" pe pregătiri pentru sfîr­­şitul de an ar trebui să facă apel la toate for­ţele şi resursele lor in­cit să ne ofere toate ser­viciile în condiţii cit mai civilizate şi prompte. Am vrea să ştim încă de pe acum la care telefon vom suna pentru a primi la domiciliu felicitări, torturi, brazi şi alte asemenea „mărunţişuri". De ce trebuie să alergăm oraşul de la un capăt la altul, de ce trebuie să ne călcăm toţi pe picioare in ultimele zile, cînd pe baza unor comenzi anticipate toţi pu­tem fi liniştiţi şi bine serviţi. Nu ştim dacă la toate aceste „amănunte" nu s-au gîndit şi organizatorii revelionului nostru. Dacă au făcut-o, cu atît mai bine! Dacă nu, observaţiile şi sugestiile noastre nu sunt altceva decit o invitaţie pentru a îmbrăca mai repede ţinuta lui Moş Gerilă şi de a fi gata să ne spună „La mulţi ani!" CAMIL PRUTEANU reflex co Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Congresul al Vl-lea al P.M.U.P. Stimaţi tovarăşi, Ne este deosebit ţie plăcut să luăm parte la lucrările celui de-al Vl-lea Congres al Partidului Munci­toresc Unit Polonez şi să vă adre­săm dumneavoastră, participanţilor la Congres, comuniştilor şi tuturor oa­menilor muncii din Polonia socialistă un fierbinte mesaj de prietenie şi so­lidaritate internaţionalistă din partea Comitetului Central al Partidului Co­munist Român, a comuniştilor, a în­tregului popor. Faptul că acest înalt forum al comu­niştilor polonezi are loc în preajma aniversării a 30 de ani de la crearea Partidului Muncitoresc Polonez spo­­reşte şi mai mult însemnătatea Con­gresului, îi conferă semnificaţia unui bilanţ atît al luptei pentru instaurarea puterii, populare, cit şi al activităţii desfăşurate în anii construcţiei socia­liste. Raportul Comitetului Central şi raportul prezentat Congresului de tovarăşul Gierek oferă o amplă ima­gine a realizărilor pe care clasa muncitoare, oamenii muncii polonezi le-au dobîndit — sub conducerea partidului — în construcţia societăţii socialiste, precum şi a programului de dezvoltare multilaterală a patriei dumneavoastră. Comuniştii, oamenii muncii din Ro­mânia urmăresc cu profund interes cursul înnoitor determinat de Parti­dul Muncitoresc Unit Polonez pen­tru soluţionarea problemelor com­plexe ale edificării noii societăţi, pentru dezvoltarea economiei, ştiin­ţei şi culturii, creşterea bunăstării poporului, pentru afirmarea tot mai puternică a rolului conducător al partidului şi întărirea legăturilor sa­le cu clasa muncitoare şi masele populare, pentru participarea largă, nemijlocită a oamenilor muncii la conducerea vieţii politico-sociale a întregii ţări. Ca prieteni ai poporu­lui polonez, ne bucură din inimă, dragi tovarăşi, că partidul dumnea­­voastră a reuşit, sub conducerea to­varăşului Gierek, să învingă greută­ţile de anul trecut şi să asigure dez­voltarea cu succes a orînduirii so­cialiste, progresul economic şi social — şi vă dorim succese cit mai mari pe acest drum. Dragi tovarăşi, Intre poporul român şi poporul po­lonez există vechi relaţii, cu bogate tradiţii făurite in lupta dusă in de­cursul istoriei pentru libertate şi in­dependenţă naţională, împotriva im­perialismului şi fascismului, a ex­ploatării şi asupririi; aceste rela­ţii au dobîndit un conţinut nou in anii socialismului, avind drept fun­dament trainic noua orînduire socia­lă, ideologia marxist-feninistă, aspi­raţiile şi ţelurile comune în lupta pentru triumful socialismului şi pă­cii. Consemnăm cu satisfacţie că în­tre România şi Polonia se dezvoltă an de an o colaborare rodnică şi multilaterală, iar progresele obţinute de ţările noastre în construcţia so­cialistă, Tratatul de prietenie, cola­borare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Re­publica Populară Polonă deschid largi perspective pentru Intensifica­rea acestei colaborări. O contribuţie însemnată la dezvoltarea prieteniei româno-polone o aduc partidele noas­tre — Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc Unit Polonez, schimburile de delegaţii, de informa­ţii, contactele pe linie de partid în­lesnind mai buna cunoaştere reci­proca a experienţei şi rezultatelor obţinute în construcţia socialistă, in­tensificarea colaborării pe multiple planuri. Partidul Comunist Român şi gu­vernul Republicii Socialiste România vor acţiona cu consecvenţă şi în vii­tor pentru dezvoltarea continuă a re­laţiilor româno-polone, cu convinge­rea că aceasta corespunde interese­lor ambelor popoare, serveşte uni­tăţii ţărilor socialiste, întăririi forţe­lor socialismului, cauzei progresului şi păcii. Stimaţi tovarăşi, In prezent, întregul nostru popor înfăptuieşte neabătut programul a­­doptat de Congresul al X-lea al par­tidului in vederea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate — program care prevede continuarea în ritm susţinut a industrializării socia­liste, modernizarea structurii între­gii economii în vederea creşterii a­­vuţiei naţionale, a apropierii de ţă­rile dezvoltate din punct de vedere economic. Noul plan cincinal, 1971— 1975, prevede creşterea producţiei industriale în ritm mediu anual de 11—12 la sută, dezvoltarea agricul­turii, introducerea pe scară tot mai largă a ştiinţei şi tehnicii înaintate, creşterea mai rapidă a venitului na­ţional. Avind ca obiectiv de prim ordin ridicarea sistematică a nivelului de trai al întregului popor, planul pre­vede creşterea însemnată a salarii­lor şi a veniturilor oamenilor muncii, în primul rînd a salariilor mici, pre­cum şi sporirea cheltuielilor social­­culturale ale statului. Rezultatele obţinute pe primele 11 luni ale acestui an — cînd sarcinile de plan au fost nu numai în­deplinite, dar chiar depăşite — demonstrează realismul pre­vederilor cincinalului, hotărîrea cu care întregul popor român acţionează pentru transpunerea lui în viaţă. Dezvoltăm economia naţională în strînsă colaborare cu ţările socialis­te, acordăm o atenţie deosebită pro­movării formelor noi de cooperare in producţie şi în alte domenii de activitate. în acest sens, apreciem importanţa Programului complex al adincirii şi perfecţionării in conti­nuare a colaborării şi dezvoltării in­tegrării economice socialiste adoptat In vara acestui an la Bucureşti. In­tensificăm, totodată, relaţiile noas­tre cu toate ţările, participînd activ la diviziunea internaţională a mun­cii, la schimbul mondial de valori. In ultimii ani, partidul nostru a luat un şir de măsuri pentru per­fecţionarea conducerii economiei şi a întregii vieţi sociale, a relaţiilor de producţie, a creat, în toate în­treprinderile şi unităţile economico­­sociale, organe de conducere colecti­vă din care fac parte şi oameni ai muncii care lucrează nemijlocit in producţie; asigurăm, astfel, cadrul pentru participarea tot mai intensă a maselor populare la elaborarea şi înfăptuirea politicii interne exter­ne, dezvoltăm în forme noi demo­craţia socialistă. Acordînd o atenţie deosebită ridicării conştiinţei socia­liste a întregului popor, recent Co­mitetul Central al partidului a ela­borat un program de îmbunătăţire a activităţii ideologice şi de educa­ţie socialistă, de aşezare a relaţiilor din societatea noastră pe baza prin­cipiilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste. In acelaşi timp, asi­gurăm condiţii pentru dezvoltarea mai rapidă a învăţămîntului, ştiinţei, culturii — ca factori de prim ordin ai progresului rapid şi multilateral al întregii societăţi socialiste. Acţionînd pentru desfăşurarea cu succes a întregii opere de construc­ţie socialistă, partidul nostru îşi în­deplineşte atît înaltele sale îndato­riri faţă de propriul popor, cit şi datoria internaţionalistă, de răspun­dere faţă de clasa muncitoare de pretutindeni, faţă de cauza socialis­mului. In cadrul politicii sale externe, România situează pe primul plan prietenia, alianţa şi colaborarea cu toate ţările socialiste. Relaţiile de tip nou, internaţionaliste, dintre ţă­rile socialiste trebuie să contribuie la înflorirea şi progresul fiecărei na­ţiuni socialiste, a tuturor ţărilor so­cialiste — ca state suverane, egale in drepturi — la cauza unităţii şi coeziunii lor. Considerăm că deose­birile de păreri existente nu trebuie să afecteze relaţiile interstatale, că trebuie acţionat pentru înlăturarea divergenţelor şi găsirea căilor ca, pe baza a ceea ce uneşte ţările socia­liste, să se dezvolte între ele relaţii strînse de colaborare întemeiate pe stimă şi încredere reciprocă. Pornind de la convingerea că toa­te statele lumii — fie ele mari sau mici — trebuie să participe activ la soluţionarea problemelor care preo­cupă omenirea, România desfăşoară o politică activă de extindere a rela­ţiilor cu toate statele, fără deosebi­re de orînduire socială, îşi aduce contribuţia la promovarea înţelegerii şi apropierii între popoare. La baza relaţiilor cu toate statele situăm principiile respectării inde­pendenţei şi suveranităţii naţionale, deplinei egalităţi în drepturi, ne­amestecului in treburile interne şi avantajului reciproc , pe care via­ţa le-a confirmat pe deplin drept sin­gurele care pot asigura dezvoltarea unor raporturi normale între ţări şi popoare. Ţara noastră se preocupă consec­vent de înfăptuirea securităţii pe continentul european, de instaurarea unor relaţii care să excludă folosi­rea forţei sau ameninţarea cu forţa in raporturile interstatale, să asigure colaborarea largă, neîngrădită a tu­turor ţărilor. Considerăm că ratifi­carea cît mai neîntîrziată a tratate­lor intre U.R.S.S. şi Republica Fede­rală a Germaniei, între Republica Populară Polonă şi Republica Fe­derală a Germaniei, acordul la ca­re s-a ajuns în problema Berlinu­lui occidental ca şi desfăşurarea şi încheierea cu succes a tratativelor dintre cele două state germane, pre­cum şi dintre Republica Federală a Germaniei şi Republica Socialistă Cehoslovacă sunt menite să favori­zeze noi paşi înainte pe calea secu­rităţii europene. Apreciind condiţiile favorabile existente, credem că es­te necesar să se acţioneze pentru trecerea la pregătirea multilaterală a conferinţei consacrate securităţii europene, astfel incit ea să poată a­­vea loc anul viitor. Ne pronunţăm, totodată, pentru dezvoltarea relaţiilor de bună veci­nătate în Balcani, pentru transforma­rea acestora într-o zonă dennicleari­­zată, într-o regiune a colaborării, înţelegerii şi păcii. Condamnînd cu fermitate politica cercurilor imperialiste, reacţionare, de dominaţie şi agresiune, de dictat şi amestec in treburile interne ale altor popoare, partidul şi guvernul român sprijină cu fermitate lupta eroică a poporului vietnamez, a ce­lorlalte popoare din peninsula indo­­chineză, se pronunţă pentru înceta­rea actelor de război şi retragerea tuturor trupelor S.U.A. şi ale aliaţi­lor lor din această zonă. De ase­menea, ne pronunţăm pentru soluţio­narea, in spiritul rezoluţiei Consi­liului de Securitate din 1967, a con­flictului din Orientul Mijlociu. In actualele condiţii internaţionale trebuie acţionat ca problemele liti­gioase dintre state să fie rezolvate pe cale politică, prin tratative paş­nice, pentru a se pune capăt focare­lor de conflicte şi incordare exis­tente şi a se împiedica ivirea de noi surse de tensiune care ar pu­tea pune în primejdie pacea popoare­lor lumii. Acordăm o deosebită atenţie lup­tei pentru înfăptuirea dezarmării ge­nerale şi, în primul rînd, a dezarmă­rii nucleare, mobilizării largi a po­poarelor lumii pentru a impune mă­suri concrete in această direcţie. Republica Socialistă România spri­jină activ lupta de eliberare naţio­nală a popoarelor de sub dominaţia străină, dezvoltă colaborarea cu ţă­rile care au scuturat jugul colonial şi care luptă pentru dezvoltarea lor independentă pe calea progresului şi păcii, considerînd că aceasta face parte integrantă din lupta împotriva imperialismului. Partidul nostru acţionează cu con­secvenţă pentru dezvoltarea relaţii­lor de colaborare şi solidaritate fră­ţească cu toate partidele frăţeşti, pentru depăşirea dificultăţilor exis­tente şi restabilirea pe o bază nouă, principială, a unităţii şi colaborării dintre partidele comuniste şi mun­citoreşti. în acelaşi timp, partidul nostru dezvoltă relaţii cu celelalte forţe revoluţionare, cu partidele so­cialiste şi social-democrate, cu miş­cările de eliberare naţională şi cu alte mişcări democratice şi progre­siste, hotărît să-şi aducă întreaga sa contribuţie la întărirea forţelor antiimperialiste din lumea întreagă. Stimaţi tovarăşi, In încheiere, doresc să-mi exprim convingerea că relaţiile de priete­nie şi colaborare dintre partidele şi ţările noastre vor cunoaşte o con­tinuă dezvoltare spre binele ambe­lor popoare, al cauzei socialismului şi păcii. Doresc să urez partidului dumneavoastră, tuturor comuniştilor şi oamenilor muncii succes deplin în înfăptuirea programului ce va fi adoptat de Congres pentru dezvolta­rea economiei, a întregii vieţi socia­le, pentru bunăstarea şi fericirea po­porului polonez. Trăiască prietenia şi colaborarea frăţească dintre popoarele român şi polonez, dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc Unit Polonez! Trăiască unitatea ţărilor socialis­te, a partidelor comuniste şi munci­toreşti, a tuturor forţelor antiimpe­­rialiste! Trăiască socialismul! Trăiască pacea! Cuvintarea a fost subliniată in re­petate rînduri cu vii şi puternice aplauze. DIVERSIFICAREA - atribut al unei activităţi economice dinamice ideea de diversificare cîştigă astăzi teren în cele mai diferite sectoare de activitate. Fertilizată de amplele măsuri pe care condu­cerea de partid şi­ de stat le-a a­­doptat consecvent, în scopul de a conferi participării economiei noastre în circuitul schimburilor internaţionale de valori un carac­ter mai larg, mai activ şi mai di­namic, diversificarea — ca atribut indispensabil al unei economii mo­derne — revendică o atenţie per­manentă. Evident, ea nu poate fi îmbrăţişată oricum, de pe orice poziţii, ci în contextul unor fac­tori de primă importanţa, între care aş aminti corelarea atentă a obiectivelor proprii cu cele mai noi realizări in tehnica mondială, cu cerinţele de perspectivă ale consumatorilor. Fapt este că a­­ceastă acţiune oferă, prin amploa­rea sa, multiple posibilităţi de valorificare a rezervelor interne, un vast câmp de afirmare a po­tenţialului tehnico-ştiinţific pro­priu şi mijloace eficiente pentru continua modernizare a produse­lor şi creşterea competitivităţii acestora. Combinatul de exploatare şi in­dustrializare a lemnului din Sibiu deţine în această privinţă o ex­perienţă proprie, rod al unor pre­ocupări constante din partea con­ducerii, a întregului detaşament de specialişti, fapt care îi con­feră posibilitatea participării cu deplin succes în „competiţiile“ interne şi internaţionale din ra­mura respectivă. Diversificarea producţiei de mo­bilă — obiectiv de primă impor­tanţă­­ a combinatului — se des­făşoară pe coordonatele precise ale satisfacerii exigenţelor sporite ale cumpărătorilor, şi­ pentru asi­gurarea unei prezenţe tot mai prestigioase la export. Este edificator faptul că de la începutul acestui an s-au lansat în producţie 8 modele noi, între care: garnituri de bucătărie, cu­iere, birouri, diferite tipuri de mese. Este o incontestabilă reali­zare care probează cu elocvenţă că diversificarea, departe de a constitui o preocupare sporadi­că, de competenţa unuia sau al­tuia din compartimente, a cîşti­­gat caracterul unei veritabile miş­cări de masă ce antrenează „in­­corpore“ specialiştii. Şi nu în­­tîmplător. Conducerea combina­tului a căutat cele mai eficiente mijloace pentru stimularea ini­ţiativei creatoare a cadrelor teh­­nico-inginereşti, între care se de­taşează iniţierea unor concursuri cu o largă participare pe baza că­rora să se selecţioneze cele mai reuşite modele. în anul acesta (anul de debut al iniţiativei) con­cursul s-a desfăşurat în două e­­tape consecutive, în care s-au a­­­bordat şi teme diferite. Prima e­­tapă a reunit propunerile de bi­blioteci combinate şi modulate; cea de a doua a fost axată pe mobilierul pentru şedere (canape­le, fotolii şi comode). Pentru a oferi o imagine a puternicei emulaţii create în ju­rul acestor concursuri, este sufi­cient să arătăm că s-au primit în total circa 55 de propuneri (conţinind schiţe de ansamblu ale mobilierului), atît din partea specialiştilor din serviciul tehnic, cit şi din sectoarele de produc­ţie. Evident, totul în condiţiile în care acest efort este înglobat sub titulatura sarcinilor în afara ser­viciului. O comisie constituită la nivelul întreprinderii a avut dificila mi­ (Continuare în pag. a Ill-a) E. DAVID iVW^'eIVV^VV,«,WV,i«“»V»’ ÎN PAG. A II-A DIN ACTUALITATEA COTIDIANĂ • Noutăți utilitare • Cronică locală 9 Activități cultural-artistice iW^Vi^V^AV,V»Wi^.VniV^,V*W*V!.VW'«Wi

Next