Tribuna Sibiului, decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1174-1200)
1971-12-08 / nr. 1180
iHumiînnw R (Suportul unor Irealizări Ideosebite Deşi în numărul de ieri al ziarului nostru anunţam că unităţile U.J.C.M. şi-au realizat planul anual la principalii indicatori, ne-anj propus să detaliem de data aceasta cîteva din preocupările colectivului de cooperatori de la „Tehnica nouă", care cu solicitudine faţă de populaţia Sibiului, prin dăruire şi pricepere au contribuit în mod substanţial la obţinerea acestor frumoase rezultate. Consemnînd faptul că la această dată planul anual al producţiei marfă este îndeplinit, trebuie arătat că in perioada ce a mai rămas pînă la întoarcerea ultimei zile din calendarul anului 1971 , muncitorii, tehnicienii, specialiştii , acestei cooperative sînt hotărîţi să realizeze suplimentar o producţie marfă în valoare de aproape 1,5 milioane lei. Şi, bineînţeles, pen- tru a demonstra eficienţa activită- Ş ţii acestui colectiv nu se poate tre- ; ce cu vederea faptul că se va rea- liza un volum important de be- neficii suplimentare. La finele a , ie luni, ca să apelăm la o cifră certă, beneficiul peste plan se ri- ■ dica la peste 650 mii lei. Sigur că in asemenea situaţii es- « te greu să individualizezi cîţiva fruntaşi, deoarece întreaga masă de cooperatori şi-au adus in mod substanţial contribuţia la aceste realizări. Apelînd totuşi la cifrele realizărilor care departajează uni- S tăţile, evidenţiem în mod deosebit colectivele de muncă de la secto- I rul de reparaţii auto-moto, unita- I tea de reparaţii obiecte de uz casnic, unitatea 26 mecanică, unităţi-s Ie de producţie de mică serie etc . Pentru diversificarea activităţilor 50 de deservire, pentru îmbunătăţirea r calităţii lucrărilor executate, pe : * parcursul acestui an unităţile au ; * * * S fost dotate cu noi maşini şi uti-î « laje, şi-au lărgit spaţiile de pro- se ducţie. La staţia de reparaţii au • « to-moto, de exemplu, s-a pus în |î funcţiune un spălător rotativ me- ; * canizat, uimind ca în anul viitor j î această secţie să se extindă şi cu o : ■ vopsitorie auto. De asemenea, în strada Avram lancu s-a deschis ; un atelier corespunzător de re- ; parat şi confecţionat bijuterii. Toate aceste măsuri, toate rea- ;■ lizările prezentate nu exclud, bî- ! neînţeles, posibilitatea îmbunătăţi- ; rii şi pe mai departe a activităţii ! I acestei cooperative, în special în indirecţia diversificării lucrărilor, 5 . a promptitudinii şi solicitudinii fa- i iţă de pretenţiile populaţiei, cerin- ; S te pe care harnicul colectiv de ! I muncă de la cooperativa „Tehnica S şi le-a trecut pe agenda de ■ muncă de la cooperativa I nouă’e lucru a anului viitor. : s : sI tm i ■■■ * C. D. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, MNTTT-VAJ ORGAN AU COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul IV, nr. 1180 Miercuri, 8 decembrie 1971 4 pagini, 30 bani Pentru crearea unui cabinet pedagogic în ajutorul părinţilor „Tineretul, de azi s-a obişnuit cu luxul. Are maniere urîte. Este lipsit de respect faţa de cei mari. Copiii se ceartă cu părinţii. Mănîncă lacom şi scot sufletul învăţătorilor“.. Citind aceste rînduri eşti dispus să crezi că este vorba de unii tineri din zilele noastre. Nici n-ai crede că aceste cuvinte au fost scrise acum 2 300 de ani, de marele învăţat al antichităţii Aristotel, profesorul lui Alexandru cel Mare. Bineînţeles că Aristotel vorbeşte despre copiii aristocraţilor. Cuvintele lui Aristotel mi-au venit în minte vizionînd la televizor reportajul lui Alex. Stark ,. 000 de răspunsuri la o scrisoare“. Era vorba de o problemă socială foarte serioasă, de situaţia cîtorva tineri care au renunţat să-şi trăiască frumos tinereţea, „floarea vieţii“, şi s-au afundat în mocirla lenei şi parazitismului. Copiii de astăzi din patria noastră se bucură de condiţii excepţionale, de o pregătire pe care noi, cei mai în vîrstă nici nu o puteam visa: creşe, cămine, şcoli gratuite şi cadre bine pregătite, cantine, burse, vacanţe plăcute la mare şi la munte... începînd de la creşa de copii şi pînă la terminarea universităţii, statul nostru socialist oferă toate condiţiile pentru valorificarea creatoare a capacităţilor intelectuale ale tinerilor. Astfel stînd lucrurile, nu e de mirare că avem un tineret minunat, harnic, studios, cu care ne mîndrim. Acest tineret a înţeles că sacrificiile mari pe care le face statul sînt spre binele lor şi s-a încadrat conştient în ritmul impetuos al marilor realizări socialiste. De aceea, e greu de priceput cum de mai sînt tineri —, aşa cum l-am văzut pe ecranul televizorului — care n-au înţeles rostul vremurilor pe care le trăim şi au căzut in băltoaca plină de miazme a falsei „bravade“, de fapt, în haosul inconştienţei. Fără îndoială că sunt multe cauze care au contribuit la această tristă situaţie. Principala cauză trebuie căutată, fără îndoială, în familie. Aci se pune baza „bunei creşteri“, a „celor şapte ani de-acasă“. Pe bună dreptate, spunea intr-un articol din Tribuna şcolii Miron Nicolescu, preşedintele Academiei R.S.R.: „Arta educaţiei am moştenit-o de la părinţi“. Dar sunt opiii pregătiţi toţi părinţii pentru această artă grea? Ca să înveţi orice meserie ţi se cere o pregătire. Ca să înveți să conduci o maşină — de exemplu — ţi se cere o pregătire minuţioasă de cîteva luni şi apoi trebuie să dai un examen riguros. Oare pentru a conduce procesul complex de formare a caracterului unui copil, pentru a Învăţa „meseria de părinte“ nu e necesară o pregătire? Noi credeţi că da. . Universitatea populară din Sibiu a încercat, acum cîţiva ani să vină in ajutorul părinţilor cu o astfel da iniţiativă lăudabilă. Acţiuni sporadice se fac şi in şcoli,, prin lectorate şi consultaţii cu părinţii. Totuşi, este insuficient. Ar trebui găsite noi forme organizatorice prin care cadre competente să vină în ajutorul părinţilor. Mulţi dintre aceştia, aşa cum am văzut şi în reportajul amintit, nu pot face faţă— sau nu ştiu cum să facă faţa cerinţelor de educare a copiilor, iar pe măsură ce aceştia cresc şi problemele devin mai complicate, copiii sunt lăsaţi să şi le rezolve singuri şi se înţelege că pot cădea pradă elementelor dizolvante ale străzii. Situaţia poate deveni şi mai tragică atunci cînd în familie intervin unele neînţelegeri. Ca să ajute la îndreptarea unor tineri, la prevenirea alunecării lor pe căi greşite,la Braşov s-a organizat un „Sfat al omenie!“, care a reuşit să rezolve multe situaţii dificile. E un lucru bun de reţinut. Dar s-ar putea merge şi mai departe în scopul de a se preîntimpina astfel de cazuri, prin crearea la Sibiu a unui cabinet pedagogic în ajutorul părinţilor, in cadrul Casei corpului didactic. Acest cabinet, format din cele mai competente cadre de pedagogi, psihologi şi sociologi, ar trebui să dea consultaţii părinţilor care au cazuri mai dificile în familie, pentru preîntîmpinarea sau îndreptarea situaţiei copiilor lor. Credem că acest cabinet pedagogic ar răspunde unei necesităţi stringente şi ar veni în ajutorul multor părinţi. ION ALBESCU Interior din magazinul „Central" din Sibiu, sectorul autoservire, recent amenajat ,, x\xv\x\NNXN\NXVvX\\\\'\\VvN\'\X\\\XNX'CSX\\VNV.VNXV\XXNV.N\X\V\\N\\X\\\XN\N\V.'OO.XV\N\\\\XX\XXX\\\N\\\\\VVvNN\\\\\X\\'.X\X\\\XXNXXXX\VvNN\XXV.XV^NN\X\\XXXNXX\\N\NN^; Revelion... Obiceiul revelionului, existent la noi de secole, obligă pe toată lumea să trăiască o „perioadă de pregătire", de ceea ce se cheamă avanpremiera acestui unic şi generos, prin respectarea tradiţiei şi datoriei- spectacol. Dar, iată, am păşit în luna care deschide porţile marelui invitat, Revelionul, şi apropierea acestei întîlniri se face încă prea puţin simţită în viaţa oraşului. Să fim drepţi: primul ei mesager.— Luna cadourilor — şi-a făcut apariţia. Dar simpla apariţie în vitrinele magazinelor a unor reclame ceremonioase, fără a fi insoţite de prezenţa în vitrine a întregului arsenal de articole si cadouri specifice revelionului, nu conferă momentului strălucirea şi bogăţia de fantezie pe care o aşteptăm de la el. Dacă suntem in „Luna cadourilor" acest lucru trebuie să-l simţim zilnic, permanent, oriunde ne-ar purta paşii în oraş. Să simţim, de pildă, că se face un efort în plus, mai mare sau mai mic, pentru a fi mai bine serviţi şi pentru a găsi de toate în magazinele noastre. Să simţim, de pildă, că nu e nevoie ca şi pentru cadouri — felicitări, brazi şi alte articole din arsenalul revelionului — să te lupţi cu cozile, să înfrunţi cerbicia nu ştiu cărui vînzător care nu poate să fie amabil nici măcar în „Luna cadourilor". Să simţim, de pildă, că nu e nevoie să baţi zeci de drumuri de la sindicat pina la O.N.T. sau altă instituţie care se ocupă cu organizarea revelionului pentru a-ţi găsi şi tu un loc „sub soare" în cea mai frumoasă noapte a anului.. Ar trebui ca nimeni să nu fie uitat şi nimeni să nu fie refuzat. Intrăm, peste cîteva zile, in numărătoarea inversa a revelionului. Comerţul, cooperaţia, celelalte instituţii „profilate" pe pregătiri pentru sfîrşitul de an ar trebui să facă apel la toate forţele şi resursele lor incit să ne ofere toate serviciile în condiţii cit mai civilizate şi prompte. Am vrea să ştim încă de pe acum la care telefon vom suna pentru a primi la domiciliu felicitări, torturi, brazi şi alte asemenea „mărunţişuri". De ce trebuie să alergăm oraşul de la un capăt la altul, de ce trebuie să ne călcăm toţi pe picioare in ultimele zile, cînd pe baza unor comenzi anticipate toţi putem fi liniştiţi şi bine serviţi. Nu ştim dacă la toate aceste „amănunte" nu s-au gîndit şi organizatorii revelionului nostru. Dacă au făcut-o, cu atît mai bine! Dacă nu, observaţiile şi sugestiile noastre nu sunt altceva decit o invitaţie pentru a îmbrăca mai repede ţinuta lui Moş Gerilă şi de a fi gata să ne spună „La mulţi ani!" CAMIL PRUTEANU reflex co Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Congresul al Vl-lea al P.M.U.P. Stimaţi tovarăşi, Ne este deosebit ţie plăcut să luăm parte la lucrările celui de-al Vl-lea Congres al Partidului Muncitoresc Unit Polonez şi să vă adresăm dumneavoastră, participanţilor la Congres, comuniştilor şi tuturor oamenilor muncii din Polonia socialistă un fierbinte mesaj de prietenie şi solidaritate internaţionalistă din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a comuniştilor, a întregului popor. Faptul că acest înalt forum al comuniştilor polonezi are loc în preajma aniversării a 30 de ani de la crearea Partidului Muncitoresc Polonez sporeşte şi mai mult însemnătatea Congresului, îi conferă semnificaţia unui bilanţ atît al luptei pentru instaurarea puterii, populare, cit şi al activităţii desfăşurate în anii construcţiei socialiste. Raportul Comitetului Central şi raportul prezentat Congresului de tovarăşul Gierek oferă o amplă imagine a realizărilor pe care clasa muncitoare, oamenii muncii polonezi le-au dobîndit — sub conducerea partidului — în construcţia societăţii socialiste, precum şi a programului de dezvoltare multilaterală a patriei dumneavoastră. Comuniştii, oamenii muncii din România urmăresc cu profund interes cursul înnoitor determinat de Partidul Muncitoresc Unit Polonez pentru soluţionarea problemelor complexe ale edificării noii societăţi, pentru dezvoltarea economiei, ştiinţei şi culturii, creşterea bunăstării poporului, pentru afirmarea tot mai puternică a rolului conducător al partidului şi întărirea legăturilor sale cu clasa muncitoare şi masele populare, pentru participarea largă, nemijlocită a oamenilor muncii la conducerea vieţii politico-sociale a întregii ţări. Ca prieteni ai poporului polonez, ne bucură din inimă, dragi tovarăşi, că partidul dumneavoastră a reuşit, sub conducerea tovarăşului Gierek, să învingă greutăţile de anul trecut şi să asigure dezvoltarea cu succes a orînduirii socialiste, progresul economic şi social — şi vă dorim succese cit mai mari pe acest drum. Dragi tovarăşi, Intre poporul român şi poporul polonez există vechi relaţii, cu bogate tradiţii făurite in lupta dusă in decursul istoriei pentru libertate şi independenţă naţională, împotriva imperialismului şi fascismului, a exploatării şi asupririi; aceste relaţii au dobîndit un conţinut nou in anii socialismului, avind drept fundament trainic noua orînduire socială, ideologia marxist-feninistă, aspiraţiile şi ţelurile comune în lupta pentru triumful socialismului şi păcii. Consemnăm cu satisfacţie că între România şi Polonia se dezvoltă an de an o colaborare rodnică şi multilaterală, iar progresele obţinute de ţările noastre în construcţia socialistă, Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă deschid largi perspective pentru Intensificarea acestei colaborări. O contribuţie însemnată la dezvoltarea prieteniei româno-polone o aduc partidele noastre — Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc Unit Polonez, schimburile de delegaţii, de informaţii, contactele pe linie de partid înlesnind mai buna cunoaştere reciproca a experienţei şi rezultatelor obţinute în construcţia socialistă, intensificarea colaborării pe multiple planuri. Partidul Comunist Român şi guvernul Republicii Socialiste România vor acţiona cu consecvenţă şi în viitor pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor româno-polone, cu convingerea că aceasta corespunde intereselor ambelor popoare, serveşte unităţii ţărilor socialiste, întăririi forţelor socialismului, cauzei progresului şi păcii. Stimaţi tovarăşi, In prezent, întregul nostru popor înfăptuieşte neabătut programul adoptat de Congresul al X-lea al partidului in vederea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate — program care prevede continuarea în ritm susţinut a industrializării socialiste, modernizarea structurii întregii economii în vederea creşterii avuţiei naţionale, a apropierii de ţările dezvoltate din punct de vedere economic. Noul plan cincinal, 1971— 1975, prevede creşterea producţiei industriale în ritm mediu anual de 11—12 la sută, dezvoltarea agriculturii, introducerea pe scară tot mai largă a ştiinţei şi tehnicii înaintate, creşterea mai rapidă a venitului naţional. Avind ca obiectiv de prim ordin ridicarea sistematică a nivelului de trai al întregului popor, planul prevede creşterea însemnată a salariilor şi a veniturilor oamenilor muncii, în primul rînd a salariilor mici, precum şi sporirea cheltuielilor socialculturale ale statului. Rezultatele obţinute pe primele 11 luni ale acestui an — cînd sarcinile de plan au fost nu numai îndeplinite, dar chiar depăşite — demonstrează realismul prevederilor cincinalului, hotărîrea cu care întregul popor român acţionează pentru transpunerea lui în viaţă. Dezvoltăm economia naţională în strînsă colaborare cu ţările socialiste, acordăm o atenţie deosebită promovării formelor noi de cooperare in producţie şi în alte domenii de activitate. în acest sens, apreciem importanţa Programului complex al adincirii şi perfecţionării in continuare a colaborării şi dezvoltării integrării economice socialiste adoptat In vara acestui an la Bucureşti. Intensificăm, totodată, relaţiile noastre cu toate ţările, participînd activ la diviziunea internaţională a muncii, la schimbul mondial de valori. In ultimii ani, partidul nostru a luat un şir de măsuri pentru perfecţionarea conducerii economiei şi a întregii vieţi sociale, a relaţiilor de producţie, a creat, în toate întreprinderile şi unităţile economicosociale, organe de conducere colectivă din care fac parte şi oameni ai muncii care lucrează nemijlocit in producţie; asigurăm, astfel, cadrul pentru participarea tot mai intensă a maselor populare la elaborarea şi înfăptuirea politicii interne externe, dezvoltăm în forme noi democraţia socialistă. Acordînd o atenţie deosebită ridicării conştiinţei socialiste a întregului popor, recent Comitetul Central al partidului a elaborat un program de îmbunătăţire a activităţii ideologice şi de educaţie socialistă, de aşezare a relaţiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste. In acelaşi timp, asigurăm condiţii pentru dezvoltarea mai rapidă a învăţămîntului, ştiinţei, culturii — ca factori de prim ordin ai progresului rapid şi multilateral al întregii societăţi socialiste. Acţionînd pentru desfăşurarea cu succes a întregii opere de construcţie socialistă, partidul nostru îşi îndeplineşte atît înaltele sale îndatoriri faţă de propriul popor, cit şi datoria internaţionalistă, de răspundere faţă de clasa muncitoare de pretutindeni, faţă de cauza socialismului. In cadrul politicii sale externe, România situează pe primul plan prietenia, alianţa şi colaborarea cu toate ţările socialiste. Relaţiile de tip nou, internaţionaliste, dintre ţările socialiste trebuie să contribuie la înflorirea şi progresul fiecărei naţiuni socialiste, a tuturor ţărilor socialiste — ca state suverane, egale in drepturi — la cauza unităţii şi coeziunii lor. Considerăm că deosebirile de păreri existente nu trebuie să afecteze relaţiile interstatale, că trebuie acţionat pentru înlăturarea divergenţelor şi găsirea căilor ca, pe baza a ceea ce uneşte ţările socialiste, să se dezvolte între ele relaţii strînse de colaborare întemeiate pe stimă şi încredere reciprocă. Pornind de la convingerea că toate statele lumii — fie ele mari sau mici — trebuie să participe activ la soluţionarea problemelor care preocupă omenirea, România desfăşoară o politică activă de extindere a relaţiilor cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială, îşi aduce contribuţia la promovarea înţelegerii şi apropierii între popoare. La baza relaţiilor cu toate statele situăm principiile respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, deplinei egalităţi în drepturi, neamestecului in treburile interne şi avantajului reciproc , pe care viaţa le-a confirmat pe deplin drept singurele care pot asigura dezvoltarea unor raporturi normale între ţări şi popoare. Ţara noastră se preocupă consecvent de înfăptuirea securităţii pe continentul european, de instaurarea unor relaţii care să excludă folosirea forţei sau ameninţarea cu forţa in raporturile interstatale, să asigure colaborarea largă, neîngrădită a tuturor ţărilor. Considerăm că ratificarea cît mai neîntîrziată a tratatelor intre U.R.S.S. şi Republica Federală a Germaniei, între Republica Populară Polonă şi Republica Federală a Germaniei, acordul la care s-a ajuns în problema Berlinului occidental ca şi desfăşurarea şi încheierea cu succes a tratativelor dintre cele două state germane, precum şi dintre Republica Federală a Germaniei şi Republica Socialistă Cehoslovacă sunt menite să favorizeze noi paşi înainte pe calea securităţii europene. Apreciind condiţiile favorabile existente, credem că este necesar să se acţioneze pentru trecerea la pregătirea multilaterală a conferinţei consacrate securităţii europene, astfel incit ea să poată avea loc anul viitor. Ne pronunţăm, totodată, pentru dezvoltarea relaţiilor de bună vecinătate în Balcani, pentru transformarea acestora într-o zonă denniclearizată, într-o regiune a colaborării, înţelegerii şi păcii. Condamnînd cu fermitate politica cercurilor imperialiste, reacţionare, de dominaţie şi agresiune, de dictat şi amestec in treburile interne ale altor popoare, partidul şi guvernul român sprijină cu fermitate lupta eroică a poporului vietnamez, a celorlalte popoare din peninsula indochineză, se pronunţă pentru încetarea actelor de război şi retragerea tuturor trupelor S.U.A. şi ale aliaţilor lor din această zonă. De asemenea, ne pronunţăm pentru soluţionarea, in spiritul rezoluţiei Consiliului de Securitate din 1967, a conflictului din Orientul Mijlociu. In actualele condiţii internaţionale trebuie acţionat ca problemele litigioase dintre state să fie rezolvate pe cale politică, prin tratative paşnice, pentru a se pune capăt focarelor de conflicte şi incordare existente şi a se împiedica ivirea de noi surse de tensiune care ar putea pune în primejdie pacea popoarelor lumii. Acordăm o deosebită atenţie luptei pentru înfăptuirea dezarmării generale şi, în primul rînd, a dezarmării nucleare, mobilizării largi a popoarelor lumii pentru a impune măsuri concrete in această direcţie. Republica Socialistă România sprijină activ lupta de eliberare naţională a popoarelor de sub dominaţia străină, dezvoltă colaborarea cu ţările care au scuturat jugul colonial şi care luptă pentru dezvoltarea lor independentă pe calea progresului şi păcii, considerînd că aceasta face parte integrantă din lupta împotriva imperialismului. Partidul nostru acţionează cu consecvenţă pentru dezvoltarea relaţiilor de colaborare şi solidaritate frăţească cu toate partidele frăţeşti, pentru depăşirea dificultăţilor existente şi restabilirea pe o bază nouă, principială, a unităţii şi colaborării dintre partidele comuniste şi muncitoreşti. în acelaşi timp, partidul nostru dezvoltă relaţii cu celelalte forţe revoluţionare, cu partidele socialiste şi social-democrate, cu mişcările de eliberare naţională şi cu alte mişcări democratice şi progresiste, hotărît să-şi aducă întreaga sa contribuţie la întărirea forţelor antiimperialiste din lumea întreagă. Stimaţi tovarăşi, In încheiere, doresc să-mi exprim convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare dintre partidele şi ţările noastre vor cunoaşte o continuă dezvoltare spre binele ambelor popoare, al cauzei socialismului şi păcii. Doresc să urez partidului dumneavoastră, tuturor comuniştilor şi oamenilor muncii succes deplin în înfăptuirea programului ce va fi adoptat de Congres pentru dezvoltarea economiei, a întregii vieţi sociale, pentru bunăstarea şi fericirea poporului polonez. Trăiască prietenia şi colaborarea frăţească dintre popoarele român şi polonez, dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc Unit Polonez! Trăiască unitatea ţărilor socialiste, a partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste! Trăiască socialismul! Trăiască pacea! Cuvintarea a fost subliniată in repetate rînduri cu vii şi puternice aplauze. DIVERSIFICAREA - atribut al unei activităţi economice dinamice ideea de diversificare cîştigă astăzi teren în cele mai diferite sectoare de activitate. Fertilizată de amplele măsuri pe care conducerea de partid şi de stat le-a adoptat consecvent, în scopul de a conferi participării economiei noastre în circuitul schimburilor internaţionale de valori un caracter mai larg, mai activ şi mai dinamic, diversificarea — ca atribut indispensabil al unei economii moderne — revendică o atenţie permanentă. Evident, ea nu poate fi îmbrăţişată oricum, de pe orice poziţii, ci în contextul unor factori de primă importanţa, între care aş aminti corelarea atentă a obiectivelor proprii cu cele mai noi realizări in tehnica mondială, cu cerinţele de perspectivă ale consumatorilor. Fapt este că această acţiune oferă, prin amploarea sa, multiple posibilităţi de valorificare a rezervelor interne, un vast câmp de afirmare a potenţialului tehnico-ştiinţific propriu şi mijloace eficiente pentru continua modernizare a produselor şi creşterea competitivităţii acestora. Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului din Sibiu deţine în această privinţă o experienţă proprie, rod al unor preocupări constante din partea conducerii, a întregului detaşament de specialişti, fapt care îi conferă posibilitatea participării cu deplin succes în „competiţiile“ interne şi internaţionale din ramura respectivă. Diversificarea producţiei de mobilă — obiectiv de primă importanţă a combinatului — se desfăşoară pe coordonatele precise ale satisfacerii exigenţelor sporite ale cumpărătorilor, şi pentru asigurarea unei prezenţe tot mai prestigioase la export. Este edificator faptul că de la începutul acestui an s-au lansat în producţie 8 modele noi, între care: garnituri de bucătărie, cuiere, birouri, diferite tipuri de mese. Este o incontestabilă realizare care probează cu elocvenţă că diversificarea, departe de a constitui o preocupare sporadică, de competenţa unuia sau altuia din compartimente, a cîştigat caracterul unei veritabile mişcări de masă ce antrenează „incorpore“ specialiştii. Şi nu întîmplător. Conducerea combinatului a căutat cele mai eficiente mijloace pentru stimularea iniţiativei creatoare a cadrelor tehnico-inginereşti, între care se detaşează iniţierea unor concursuri cu o largă participare pe baza cărora să se selecţioneze cele mai reuşite modele. în anul acesta (anul de debut al iniţiativei) concursul s-a desfăşurat în două etape consecutive, în care s-au abordat şi teme diferite. Prima etapă a reunit propunerile de biblioteci combinate şi modulate; cea de a doua a fost axată pe mobilierul pentru şedere (canapele, fotolii şi comode). Pentru a oferi o imagine a puternicei emulaţii create în jurul acestor concursuri, este suficient să arătăm că s-au primit în total circa 55 de propuneri (conţinind schiţe de ansamblu ale mobilierului), atît din partea specialiştilor din serviciul tehnic, cit şi din sectoarele de producţie. Evident, totul în condiţiile în care acest efort este înglobat sub titulatura sarcinilor în afara serviciului. O comisie constituită la nivelul întreprinderii a avut dificila mi (Continuare în pag. a Ill-a) E. DAVID iVW^'eIVV^VV,«,WV,i«“»V»’ ÎN PAG. A II-A DIN ACTUALITATEA COTIDIANĂ • Noutăți utilitare • Cronică locală 9 Activități cultural-artistice iW^Vi^V^AV,V»Wi^.VniV^,V*W*V!.VW'«Wi