Tribuna Sibiului, ianuarie 1972 (Anul 5, nr. 1201-1224)

1972-01-28 / nr. 1222

Pagina 2 ȘT.'.ftf.* frt,T.OHW,A­­,S * t,CWSti««IARI « $TIRI « INFIRMAŢII • CONSEMNĂM • ȘTIRI • INFORMAŢII • CONSEMNĂRI • ȘTIRI • INFORMAŢII • Pe tema deservirii » O clientă se adresează unităţii nr. 4 (str. Tribunei), a cooperativei Gheata“ pentru înlocuirea fermoa­rului de la o cismuliţă. Este refu­zată pe motiv că in atelierul res­pectiv nu există maşină de cusut. Se adresează altei unităţi de pe aceeaşi stradă. Este intimpinată cu aceeaşi răceală şi cu acelaşi răs­puns, cu toate că maşina de cusut îşi marca prezenţa. Nici cel puţin n-a putut obţine informaţii precise la care unitate îşi poate repara cismuliţă. Oare e bine, tovarăşi?!­­ De obicei, dimineaţa, autobu­zele I.T.S., circulă defectuos pe unele trasee. Se concretizează, cu date precise, cursele de pe traseul 1. In str. Ştefan cel Mare, în zilele de 11, 12 şi 13 ianuarie, călătorii au stat în staţia „Zam­fir­escu“, în­tre orele 6,15—7,45 aproximativ cite 45 de minute pînă să treacă o ma­şină. In dimineaţa de 14 ianuarie, autobuzul a sosit la timp, la ora 6:30, dar ce folos. La­ staţia din dreptul spitalului a stat in repara­ţie aproape o jumătate de oră, timp în care au trecut alte două autobuze, care, deşi nu erau agro­graptate, n-au oprit. Se cere un mai eficient control pentru asigurarea me­rsului regulat şi pe acest traseu. » In cartierul Hipodrom există un­­centru de colectare a sticlelor şi borcanelor goale, însă aci nu se primesc decît ambalaje pentru iaurt, deşi există un afiş care a­­testă că „Se primesc sticle şi bor­cane goale de orice fel“. In piaţa 1 Mai este un alt centru, care pri­meşte latr-adevăr tot felul de am­balaje din sfăclă. Insă acesta nu funcţion­ează decit înainte de ma­să. In consecinţă, cei ce sunt ocu­paţi In mvnică dimineaţa nu pot să-şi valorifice borcanele şi sticlele goale. Ar­­fi cazul să se ia măsu­rile necesare ca aceste anomalii să nu mai existe. • Transportul navetiștilor pe m­aserul Poplaca—Sibiu și retur este asigurat de către întreprinderea de transporturi Sibiu. „Este asigurat este foarte, foarte mult spus. Pen­tru că în realitate este neasigurat. De circa,­ două lumi sutele de na­vetiști (m­a­j­ori­tat­ea muncitori şi elevi) tace dimineaţa adevărate a­­crobaţii ca să poată ajunge la timp la locurile de muncă sau în bănci. La ora 4,40 ar trebui să plece 2 autobuze, dar, de multe ori, nu pleacă nimic unul, iar la ora 5,50, în loc de 4 maşini pleacă doar dou­ă (concret în zilele de 13, 14 şi 15 ianuarie). Cum să Încapă citeva sute de oameni in două maşini? Cei care au mai Încap în înghe­suiala de iiedescris, rămîn pe jos şi întîrzie de la serviciu. In scri­soare se face invitaţia ca cei res­ponsabili de organizarea transpor­tului pe acest traseu să vină în Faptaca şi să călătorească dimi­neaţa o dată cu navetiştii. Ar fi o soluţie.­ Rubrică realizată de S. MAGEANU (după scrisorile primite de la­­M. * Bucur, Augustin Ganga g. Orăciun şi Bucur Goţea). Plenara Consiliului judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate germană Miercuri, 26 ianuarie, în sala de con­ferinţe a Casei albastre a avut loc plenara Consiliului judeţean al oame­nilor muncii de naţionalitate germană. Pe lingă membrii consiliului, au par­ticipat­­ numeroşi invitaţi, activişti din domeniul culturii şi al vieţii sociale, în darea de seamă prezentată de tovarăşul Heinrich Bitzler, preşedin­tele Consiliului judeţean al oamenilor m­uncii de naţionalitate germană, au fost relevate succesele obţinute pe te­rimul activităţii social-politice şi cul­turale, precum şi unele lacune de care va trebui să se ţină semi1e­ pe viitor. In cuvintul lor, cei 11 vorbitori au făcut propuneri preţioase in vederea îmbunătăţirii activităţi viitoare. Ple­­nara a adoptat planul de muncă­­pen­tru plunul semestru al anului 1272. „Salonul de artă plastică al tineretului Cu prilejul aniversării a 50 de ani de la crearea Uniunii Tineretului Co­munist, Comitetul Central al U.T.C. si Consiliul U.A.S.R. organizează la București, in perioada 15 martie—20 aprilie 1972, „Salonul de artă plastică al tineretului“. Lucrările expuse vor reflecta în imagini artistice lupta şi activitatea Partidului Comunist Român şi a Uniunii Tineretului Comunist pentru socialism, aspecte ale muncii şi creaţiei în industrie, agricultură, învăţământ, viaţa social-culturală a tineretului patriei noastre, peisajul României socialiste. La această expoziţie pot participa tineri muncitori, ţărani, elevi, militari, studenţi, inclusiv cei din institutele de arte plastice şi alte categorii de tineri, membrii cercărilor şi cenaclu­rilor de arte plastice din casele de cultură, cluburi, cămine culturale, școli. Pot fi prezentate lucrări de pictură — ulei, guaşă, tempera, acua­relă etc — sculptură — ghips, lemn, piatră, me­tal — grafică — grafică pu­blicitară, afiş — ceramică. Fiecare participant poate trimite maximum cinci lucrări din fiecare gen, realizate in anii 1971—1972. Lu­crările de pictură, grafică, afiş vor fi prezentate înrămate cu passe,­parto­ut sau caşerate. Pentru întocmirea catalogului talo­­nului şi pentru păstrarea evidenţei lucrărilor, acestea vor fi însoţite de­­o notă care va cuprinde: numele şi pre­numele, ocupaţia şi locul de muncă, data naşterii, titluul lucrării, tehnica în care es­te executată şi dimensiunile ei. Comitetul Central al U.T.C. şi Con­siliul Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din România vor acorda ceja mai bu­ne lucrări prezentate -violente şi pre­mii în bani şi obiecte. Predarea lucrărilor se face până în 15 februarie sef la Comitetul jude­ţean U.T.C. Sibiu, sectorul cultural­­artistic, Bulevardul Victoriei, nr. 11, telefon 1­39­69. ff Ti %A,cLi­mb­a TIMPUL Centrul meteorologic Sibiu comu­nică: vreme rece cu cerul variabil. Vîntul va sulvi slab plnă la potrivit din sectorul nord-estic. Temperatu­rile minime vor fi cuprinse între minus 7 și minus 11 grade, iar cele maxime vor oscila intre plus 1 și 4 grade. TELEVIZIUNE 16:00—17,00 Teleşcoala. 18,00 Căminul. 18,50 Pe Bîrzava în jos. Spectacol muzical-coregrafic. 19,10 Tragerea Loto. 19,20 1001 de seri. Băieţelul de pe afiş. Spiriduşului îi e frig... 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Cronica politică internă de Eugen Mândrie. 20,­10 Filat artistic: „Am fost tineri" producţie a studiourilor cine­matografice din Bulgaria. 21,55 Cadran internaţional. Con­traste in lumea capitalului. 22,35 Farmecul operetei. 23,00 Telejurnalul de noapte. CINEMA SIBIU, PACEA, B. D. la munte şi la mare (orele 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21,00); ARTA: Scoate-ţi pălăria cînd săruţi (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). TI­NERETULUI: Un amanet ciudat (o­rele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); 7 NOIEMBRIE: Crimă in stil personal (orele 10,00; 14,00; 16,00; 18,00; 20,00). MEDIAȘ: PROGRESUL: Ceaik­ovs­­ki, seriile I şi II (orele 10,00; 17,00; 20,00). TINERETULUI: Start la moştenire (orele 10,00; 16,30; 13,30; 20,30). UNIREA: Duminică la ora 6 (orele 10,00; 16,00; 18,00; 20,00). CISNADIE: POPULAR: Aşteptarea (orele 11,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Doar un telefon (orele 16,00; 18,00; 20,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Genoveva de Brabant (orele 18,00 şi 20,00). OCNA SIBIULUI: Atenţie, broasca ţestoasă! (orele 17,00 şi 19,00). BAZNA-BAII: La o­rele 17,00 şi( 14,00). APOLDU DE SUS: 23 AUGUST. Medicul de la asigurări (orele 17,00 şi 19,00). Cadru din filmul UN AMANET CIUDAT, care rulează la cinematograful „Tineretului” din Sibiu Un mijloc eficient (Urmare din pag. I) voltare prin investiţii, dar acest lu­cru nu îndreptăţeşte renunţarea la modernizarea utilajelor vechi exis­tente, la crearea unor condiţii mai bune de muncă în toate sectoarele întreprinderilor. Un bun exemplu, din acest punct de vedere, îl poate constitui întreprinderea „Flamura ro­şie“, unde realizîndu-se, în paralel cu lucrările de investiţii, lucrări de mică mecanizare — în special obiec­tivele de autoutilare — s-a realizat în mod nemijlocit dezvoltarea între­prinderii, lărgirea activităţii ei din punc­t de vedere sortimental şi al calităţii produselor. S-au executat astfel, din credite de mică meca­nizare, lucrări în valoare de peste 2 milioane lei. După cum se ştie, in industria lo­cală se simte intr-un mod mai preg­nant necesitatea modernizării poten­ţialului tehnic, a mecanizării diferi­telor lucrări cu volum mare de mun­că, a lărgirii chiar a spațiilor pro­ductive. De aceea, apelarea la cre­dite de mică mecanizare constituie o importantă sursă de finanțare a anu­mitor lucrări. Cum s-au străduit to­tuși conducerile acestor întreprinderi sa le folosească în anul trecut, în general, răspunsul nu este mulţumi­tor. La AMET, de exemplu, din 17 lucrări planificate, numai pentru 7 s-au prezentat la bancă documenta­ţiile, doar pentru acestea primindu-se credite, deşi aici transporturile in­terne înglobează un volum foarte mare de munca, multe lucrări se exe­cută în spaţii neacoperite, condiţiile de muncă din sectoarele de produc­ţie sunt în mare parte necorespunză­­toare, productivitatea muncii este destul de redusă. Aceleaşi lucruri se pot spune şi despre felul în care în­treprinderile de industrie locală MAGO şi ARCHIMET s-au preocupat de crearea unor condiţii mai bune de muncă pentru realizarea sarcinilor de plan, pentru îmbunătăţirea dotării secţiilor de producţie. Faptul că fie­care din întreprinderile citate a exe­cutat doar cite o lucrare din credite­­de mică mecanizare este edificator. O rem­arca, de data aceasta pozi­tivă, trebuie făcută în legătură cu modul in care­onităţile comerciale din judeţul nostru caută să-şi rezolve problemele de lărgire a spaţiului co­mercial, de mecanizare a manipulării mărfurilor, de creare a anumitor spa­ţii de depozitare prin lucrări de mică mecanizare. Merită in acest sens amintită preocuparea conducerii T.A.P.L. Mediaş şi a I.A.P.L. „Cofe­tarul“, care au executat un număr important de astfel de lucrări in 1971. De asemenea, Oficiul judeţean de turism a utilizat credite pentru 13 lucrări, în valoare de peste 3 mili­oane lei. Sigur că analiza efectuată putea fi lărgită cu multe exemplificări de lu­­crări executate, cu eficienţa obţinută in cadrul fiecărei întreprinderi în parte. Totuşi, suntem­ însă convinşi că problema în discuţie va constitui un subiect de analiză pentru adună­rile oamenilor muncii, ,care se des­făşoară în această perioadă în între­prinderi. O dată cu dezbaterea sar­cinilor acestui an, participanţii la dezbateri vor trebui să stabilească planuri de măsuri care să asigure îndeplinirea în bune condi­uni a in­dicatorilor de plan. Bineînţeles, in cadrul acestor măsuri să nu lipsească executarea unui volum cit mai mare­­ de lucrări de mică mecanizare, care să asigure utilizarea tot mai eficientă a maşinilor­­şi utilajelor, ridicarea nivelului de mecanizare a tuturor operaţiilor ce se execută în între­prinderi. Tribuna SibiuluiAnul V, nr. 1222 Siluete industriale: U.M.M.N., din Copșa Mică Foto: FRED M­SS Noutăţi utilitare In cadrul acţiunilor de moderni­zare a reţelei comerciale şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de deser­vire a publicului larg consumator, Oficiul judeţean de turism, în vede­rea pregătirilor pentru sezonul de vară, începe la data de 1 februarie a. c., ample lucrări de modernizare la restaurantul-pensiune „Unicura“ (pardoseală de marmură, lambriuri, lărgirea spațiului afectat bucătăriei, igienizarea întregului local). Lucră­rile vor fi terminate la 1 Mai a. c., dată cînd restaurantul-pensiune „Uni­com“ va reintra în funcție. • Tot cu data de 1 februarie încep lucrările de montare a 30 de căsuţe­­camping la cabana din Dealul Săliş­­tei. • Din agenda Oficiului judeţean de turism reţinem pentru această săptă­­mînă: 180 de tineri utecişti vor avea prilejul să se destindă în peisajul de iarnă al Păltinişului, unde vor avea loc concursuri de săniuţe. Tot la Păltiniş, în zilele de sîmbătă şi du­minică, va avea loc campionatul ju­deţean de schi, cu probe alpine şi de fond, organizat de C.J.E.F.S. şi la care vor participa asociaţiile sportive din judeţ. Cu autocarul se vor organiza excursii la Agnita, Braşov (salariaţii­­ cooperativei meşteşugăreşti „Munca manuală“ vor vizita principalele­­ obiective industriale braşovene) iar pe traseul Sibiu—Cozia—Rîmnicu Vîl­­cea—Bistriţa—Horezu—Peştera Polo­­vragi—Peştera Muierii vor fi prezenţi 43 de elevi seralişti de la Liceul „Octavian Goga“. • Asociaţia crescătorilor de păsări şi animale mici pregăteşte pentru în­ceputul lunii februarie o interesantă expoziţie cu cele mai frumoase spe­cii de păsări şi animale mici. La această expoziţie, o contribuţie deosebită îşi aduc şi elevii Liceului agricol din Sibiu, sub îndrumarea in­ginerului Constantin Cărăușu. I. I. S. „Libertatea41 Sibiu Tîrgul Finului nr. 12 ORGANIZEAZĂ în ziua de 2 februarie 1972 CONCURS pentru ocuparea postului de maistru cazane-instalații. Informații la serviciul personal. l m­lamnimnimm'W11mI ■■ I ■* i iv ■ ■■ IHI ■■ i ■■ I an I I ■■ I mp IMI v t«t iv t m aa IM1RR­­OT i f, întreprinderea „Electromontaj ‘ SibiuI I ANGAJEAZĂ DE URGENŢĂ: I — 1 inginer mecanic, pentru funcţia de şef serviciu mecanic şef I — lăcătuşi mecanici auto şi utilaje î — şefi coloană auto « — impiegaţi principali şi impiegaţi auto­­ — revizori tehnici. I încadrarea se va face conform Legii nr. 12/1971.­­ Informaţii suplimentare la telefon 1­48 84 — servi­­­­ciul personal. str. Abatorului nr. 12, telefon 2­28 82 ANGAJEAZĂ ingineri tehnicieni maiștri constructori instalatori. I. R.U.M. Sibiu • ANGAJEAZĂ MUNCITORI CALIFICAȚI,­­ în următoarele meserii: — strungari — borwerghiști — frezori — rabotori — rectificatori — lăcătuşi. Salarizarea se va face conform H.C.M. 914 1968. Avmicn str. Vind apartament Sibiu, str. Tribunei 32 si str. 9 Mai 22. Informații str. L. Paneth 24. Vînd motoretă Creangă 16. Mobra, bormașină electrică, compresor, Sibiu, str. I. 988883888888888888888888888888888888888888838888833338388833388333333 8133383338883888333888838383888388883338383888833888888333338883833333 Spirala evoluţiei plantelor şi animalelor O succintă călătorie din istoria Pă­­mîntului ne arată că acesta se pre­zintă ca un tot unitar, în continuă transformare şi dezvoltare sub acţiu­nea agenţilor interni şi externi, care se condiţionează reciproc, dovedeşte că vieţuitoarele care populează astăzi planeta noastră sunt rezultatul unui lung proces de evoluţie a vieţii. Fiind o călătorie în timp geologic, unitatea de măgură este reprezentată de era geologică, cadranul înregistrând erete: precambriană, paleozoică, mezozoică, neozoică. Planeta noastră, scoarţa ei a sufe­rit puternice modificări, care au dus la schimbarea relaţiilor uscat-apă, a reliefului, a climei, safinităţii mărilor etc. Aceste modificări au determinat şi schimbarea treptată a formelor vieţii. Evoluţia biosferei, în timp geo­logic, a avut şi are un caracter pro­gresiv. Interacţiunea organism—mediu a evoluat de la simplu la complex, de la forme primitive la forme cu un înalt grad de organizare. Biosfera a apărut în precamfbmian­c­eră care a durat aproximativ 4,5 milioane de ani — o dată cu forma­rea organismelor simple — proto­­organismele d in golfurile mărilor tropicale. In decursul evoluţiei sale, biosfera s-a extins în scoarţă, cuce­rirea vastelor spaţii abiotice diji ocean şi de pe uscat fiind un proces care a durat probabil milioane de ani Principalul travaliu executat de biosfera precambriană a fost produ­cerea oxigenului atmosferic. Contra­dicţiile componentelor biosferei au fost motorul evoluţiei progresive a acesteia, al evoluţiei desfăşurate în spirală. Vieţuitoarele care au trăit în de­cursul milioanelor de ani au lăsat urme sub formă de fosile, s-au păs­trat în rocile sedimentare schelete şi chiar contururi moi ale organisme­lor, iar uneori vieţuitoare fosilizate în întregime. Au fost descoperite exemplare de mamuţi în terenurile îngheţate din Siberia, insecte în chih­limbar, iar în Polonia s-a găsit un rinocer fosilizat în azochem­ia. Viaţa care a apărut în precambrian sub formă de organisme simple ,ca bacterii, alge, bureţi de mare, viermi a evoluat însă foarte lent. In era paleozoică se constată o abundenţă de vieţuitoare, care evo­luează atît în apă cît şi pe uscat. Plantele, cum sînt algele, cunosc o mare dezvoltare, din depunerea lor formîndu-se depozite de calcar. Prin regresiunile marine, parte din plan­tele acvatice rămîn pe uscat, în te­renuri mlăştinoase şi, prin adaptare, unele reuşesc să supravieţuiască, for­­mindu-se astfel plantele de talie mică, fără frunze, fără flori, cu tulpini aeriene bifurcate. Dacă în această perioadă de început a paleozoicului plantele se dezvoltă mai puţin, s-a constatat o puternică evoluţie a reg­nului animal, în primul rînd a ne­vertebratelor. Apar crustacei — tri­­lobiţii, animale marine asemănătoare scoicilor — stele de mare, arici de mare, crini de mare. Mai tîrziu apar chiar şi insectele de tipul libelulelor de astăzi. Clima fiind caldă şi foarte umedă, cu mult bioxid de carbon în atmosferă, plantele evoluează „rapid“ şi apar ferigile arborescente, care for­mează păduri întregi. Acestea, dintre care amintim Lepidodendron Sigilla­­ria şi chiar Calamites — un fel de coada-caiului de astăzi — vor fi acele plante care, acoperite de mîluri şi izolate da atmosferă, sub presiune, prin procesul de carbonizare au dat naştere cărbunilor de azi (antracitul şi huila). Trecerea de la plantele fără flori la cele cu flori se face prin plante care aveau frunze asemănă­toare ferigilor şi care purtau se­minţe pe margini O plantă asemă­nătoare există şi în ziua de azi, fi­ind considerată o fosilă vie. Ea este numită Cycas. Animalele, având condiţii favora­bile, se dezvoltă şi ele, îndeosebi în mediul marin; pe lîngă nevertebrate, apar primele vertebrate fără fălci şi peştii cu trupul protejat de plăci re­zistente — peştii placodermi. Au evo­luat peştii dipnoi — peşti cu respi­raţie dublă, din care mai trăiesc trei specii şi în ziua de azi, în continen­tele emisferei sudice. Aceştia repre­zintă treapta de trecere spre viaţa de uscat. Alături de peştii dipnoi cu respiraţia dublă — branchială, in pe­rioada în care rîurile duc apă, şi pulmonară în perioada de secetă — evoluează şi cei cartilaginoşi, rechi­nii (peşti de tip asemănător) care îşi păstrează pînă astăzi un caracter de primitivitate, prin aceea că deşi au primit funcţionalitatea tubului diges­tiv, ei nu sunt capabili de o digestie completă a hranei, fapt ce determină marea lor voracitate. In aceeaşi pe­rioadă apar peştii crossopterigieni, din care se desprind ramuri ce vor da primele amfibii, precum şi pri­mele reptile terestre. Scoarţa pămîntului în această eră a suferit puternice modificări: se înalţă munţi — cum sunt Munţii Do­­brogei, Crimeii, Urali — care repre­zintă azi acele vechi lanţuri mun­toase; au loc regresiuni marine, deci la sfîrşitul erei paleozoice configura­ţia uscatului era cu totul deosebită de cea de la începutul ei. Era mezozoică, era vieţii mijlocii, reprezintă o etapă importantă în evo­luţia vieţii, prin aceea că oferă con­diţii de mediu favorabile unei dez­voltări puternice a plantelor şi ani­malelor. Apar coniferele şi plante cu flori şi seminţe închise în fruct. Ani­male marine, coralierii, moluştele — dintre care amoniţii şi befemniţii — se dezvoltă puternic. Dintre ver­tebrate apar peştii cu schelet osos, care se dezvoltă pînă în zilele noas­tre. Era mezozoică este denumită şi era reptilelor mari, care dispar la sfîrşitul acesteia. Reptilele populează mediul acvatic, terestru şi aerian. Cele terestre, dinosaurieni de exem­plu, sînt uriaşe — specia Brontosau­rus atinge lungimi de 20—30 m şi tot atîtea tone greutate. Fapt important în evoluţia vieţui­toarelor este apariţia primei păsări­­reptilă — Archaeopteryx — care face trecerea de la clas­a reptilelor la clasa păsărilor. Această pasăre — de apro­ximativ mărimea unui porumbel — avea corpul acoperit cu pene, aripi, maxilare alungite, vertebre în coadă, dinţi înfipţi în alveole, ghiare la aripi. Deci, avea caractere evidente de reptilă şi în acelaşi timp şi de pasăre. Tot nu era mezozoică aceste reptile­­dispar, urmate fiind de apa­riţia mamiferelor primitive (mono­­trem­e, marsupiale), pe care azi le mai găsim pe continentul australian. Era mamiferelor şi a plantelor cu flori cu săminţa închisă în fruct — angiosperme — este era neozoică, care a început cu aproximativ 70 milioane ani in urmă. Speciile de mamifere erau numeroase. Forme ciudate re­prezentau mamiferele actuale. Pe o arie largă de răspîndire trăiau, intr-o mare varietate, specii de elefanţi, ri­noceri, cămilă, caii primitivi, maimu­ţe, beipurieni, rozătoare, cîini, pisici etc. Evoluţia ne arată că o dată cu trecerea timpului are loc o organizare, paralel cu o diversificare a formelor şi încrengăturilor. Evoluţia, iniţial lentă, se accelerează, încununarea ei fiind apariţia omului. Au fost stabilite seriile de fosile la diferite specii de nevertebrate sau vertebrate. La cal, de exemplu, evo­luţia a putut fi urmărită de-a lungul a aproximativ 70 milioane ani. In forma primitivă el era de mărimea unei vulpi, picioarele avînd 4 şi 3 degete, trăia în pădurile de foioase, hrănindu-se cu vegetaţie. Restringerea pădurilor a determinat ieşirea lui in cîmp deschis — forma evoluînd. Evo­luţia are loc in virtutea legii obiec­tive de perfecţionare a siste­melor biologice. Funcţionarea sis­temelor biologice are un ca­racter activ şi adecvat, deoarece tre­buie să asigure autoconservarea aces­tora in diferite condiţii de mediu. Ie­şirea in cîmp deschis lipseşte anima­lul de posibilitatea de apărare. Aceas­ta duce la creşterea taliei strămoşului calului — mijlocul de apărare fiind fuga. O dată cu mărirea taliei, numă­rul degetelor de la picioare se­ reduce, sporind posibilităţile de alergare ra­pidă. Reacţiile adecvate şi active, ca prin­cipiu universal in evoluţia animale­lor, duc la existenţa sistemelor biolo­gice. Autoreglarea funcţională, prin care se realizează autoconservarea sistemului biologic, se efectuează prin reacţii adecvate variaţiilor condiţiilor de mediu. Aceasta constituie un răs­puns cu utilitate imediată pentru in­divid. Perspectiva se realizează prin corelarea cu sensul modificărilor ulterioare ale mediului biotic şi abur­­ic. Selecţia naturală păstrează varia­ţii care corespund factorilor de me­diu ce se repetă. Acestea au valoare adaptativă. Adecvarea şi adaptarea sunt momentele iniţiale ale progresu­lui, fiind consecinţele interacţiunii ,ci condiţiile mediului modificate. Com­stanţa relativă a mediului dă posibi­litatea sistemelor biologice să se per­fecţioneze funcţional şi structural. Deci, evoluţia speciilor de vieţuitoare continuă, ea nu s-a oprit la stadiul actual de dezvoltare. Prof. ERIKA MARIŞ Şcoala generală nr. 16, Sibiu*

Next