Tribuna Sibiului, ianuarie 1972 (Anul 5, nr. 1201-1224)
1972-01-28 / nr. 1222
Pagina 2 ȘT.'.ftf.* frt,T.OHW,A,S * t,CWSti««IARI « $TIRI « INFIRMAŢII • CONSEMNĂM • ȘTIRI • INFORMAŢII • CONSEMNĂRI • ȘTIRI • INFORMAŢII • Pe tema deservirii » O clientă se adresează unităţii nr. 4 (str. Tribunei), a cooperativei Gheata“ pentru înlocuirea fermoarului de la o cismuliţă. Este refuzată pe motiv că in atelierul respectiv nu există maşină de cusut. Se adresează altei unităţi de pe aceeaşi stradă. Este intimpinată cu aceeaşi răceală şi cu acelaşi răspuns, cu toate că maşina de cusut îşi marca prezenţa. Nici cel puţin n-a putut obţine informaţii precise la care unitate îşi poate repara cismuliţă. Oare e bine, tovarăşi?! De obicei, dimineaţa, autobuzele I.T.S., circulă defectuos pe unele trasee. Se concretizează, cu date precise, cursele de pe traseul 1. In str. Ştefan cel Mare, în zilele de 11, 12 şi 13 ianuarie, călătorii au stat în staţia „Zamfirescu“, între orele 6,15—7,45 aproximativ cite 45 de minute pînă să treacă o maşină. In dimineaţa de 14 ianuarie, autobuzul a sosit la timp, la ora 6:30, dar ce folos. La staţia din dreptul spitalului a stat in reparaţie aproape o jumătate de oră, timp în care au trecut alte două autobuze, care, deşi nu erau agrograptate, n-au oprit. Se cere un mai eficient control pentru asigurarea mersului regulat şi pe acest traseu. » In cartierul Hipodrom există uncentru de colectare a sticlelor şi borcanelor goale, însă aci nu se primesc decît ambalaje pentru iaurt, deşi există un afiş care atestă că „Se primesc sticle şi borcane goale de orice fel“. In piaţa 1 Mai este un alt centru, care primeşte latr-adevăr tot felul de ambalaje din sfăclă. Insă acesta nu funcţionează decit înainte de masă. In consecinţă, cei ce sunt ocupaţi In mvnică dimineaţa nu pot să-şi valorifice borcanele şi sticlele goale. Arfi cazul să se ia măsurile necesare ca aceste anomalii să nu mai existe. • Transportul navetiștilor pe maserul Poplaca—Sibiu și retur este asigurat de către întreprinderea de transporturi Sibiu. „Este asigurat este foarte, foarte mult spus. Pentru că în realitate este neasigurat. De circa, două lumi sutele de navetiști (majoritatea muncitori şi elevi) tace dimineaţa adevărate acrobaţii ca să poată ajunge la timp la locurile de muncă sau în bănci. La ora 4,40 ar trebui să plece 2 autobuze, dar, de multe ori, nu pleacă nimic unul, iar la ora 5,50, în loc de 4 maşini pleacă doar două (concret în zilele de 13, 14 şi 15 ianuarie). Cum să Încapă citeva sute de oameni in două maşini? Cei care au mai Încap în înghesuiala de iiedescris, rămîn pe jos şi întîrzie de la serviciu. In scrisoare se face invitaţia ca cei responsabili de organizarea transportului pe acest traseu să vină în Faptaca şi să călătorească dimineaţa o dată cu navetiştii. Ar fi o soluţie. Rubrică realizată de S. MAGEANU (după scrisorile primite de laM. * Bucur, Augustin Ganga g. Orăciun şi Bucur Goţea). Plenara Consiliului judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate germană Miercuri, 26 ianuarie, în sala de conferinţe a Casei albastre a avut loc plenara Consiliului judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate germană. Pe lingă membrii consiliului, au participat numeroşi invitaţi, activişti din domeniul culturii şi al vieţii sociale, în darea de seamă prezentată de tovarăşul Heinrich Bitzler, preşedintele Consiliului judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate germană, au fost relevate succesele obţinute pe terimul activităţii social-politice şi culturale, precum şi unele lacune de care va trebui să se ţină semi1e pe viitor. In cuvintul lor, cei 11 vorbitori au făcut propuneri preţioase in vederea îmbunătăţirii activităţi viitoare. Plenara a adoptat planul de muncăpentru plunul semestru al anului 1272. „Salonul de artă plastică al tineretului Cu prilejul aniversării a 50 de ani de la crearea Uniunii Tineretului Comunist, Comitetul Central al U.T.C. si Consiliul U.A.S.R. organizează la București, in perioada 15 martie—20 aprilie 1972, „Salonul de artă plastică al tineretului“. Lucrările expuse vor reflecta în imagini artistice lupta şi activitatea Partidului Comunist Român şi a Uniunii Tineretului Comunist pentru socialism, aspecte ale muncii şi creaţiei în industrie, agricultură, învăţământ, viaţa social-culturală a tineretului patriei noastre, peisajul României socialiste. La această expoziţie pot participa tineri muncitori, ţărani, elevi, militari, studenţi, inclusiv cei din institutele de arte plastice şi alte categorii de tineri, membrii cercărilor şi cenaclurilor de arte plastice din casele de cultură, cluburi, cămine culturale, școli. Pot fi prezentate lucrări de pictură — ulei, guaşă, tempera, acuarelă etc — sculptură — ghips, lemn, piatră, metal — grafică — grafică publicitară, afiş — ceramică. Fiecare participant poate trimite maximum cinci lucrări din fiecare gen, realizate in anii 1971—1972. Lucrările de pictură, grafică, afiş vor fi prezentate înrămate cu passe,partout sau caşerate. Pentru întocmirea catalogului talonului şi pentru păstrarea evidenţei lucrărilor, acestea vor fi însoţite deo notă care va cuprinde: numele şi prenumele, ocupaţia şi locul de muncă, data naşterii, titluul lucrării, tehnica în care este executată şi dimensiunile ei. Comitetul Central al U.T.C. şi Consiliul Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din România vor acorda ceja mai bune lucrări prezentate -violente şi premii în bani şi obiecte. Predarea lucrărilor se face până în 15 februarie sef la Comitetul judeţean U.T.C. Sibiu, sectorul culturalartistic, Bulevardul Victoriei, nr. 11, telefon 13969. ff Ti %A,cLimba TIMPUL Centrul meteorologic Sibiu comunică: vreme rece cu cerul variabil. Vîntul va sulvi slab plnă la potrivit din sectorul nord-estic. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 7 și minus 11 grade, iar cele maxime vor oscila intre plus 1 și 4 grade. TELEVIZIUNE 16:00—17,00 Teleşcoala. 18,00 Căminul. 18,50 Pe Bîrzava în jos. Spectacol muzical-coregrafic. 19,10 Tragerea Loto. 19,20 1001 de seri. Băieţelul de pe afiş. Spiriduşului îi e frig... 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Cronica politică internă de Eugen Mândrie. 20,10 Filat artistic: „Am fost tineri" producţie a studiourilor cinematografice din Bulgaria. 21,55 Cadran internaţional. Contraste in lumea capitalului. 22,35 Farmecul operetei. 23,00 Telejurnalul de noapte. CINEMA SIBIU, PACEA, B. D. la munte şi la mare (orele 9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21,00); ARTA: Scoate-ţi pălăria cînd săruţi (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). TINERETULUI: Un amanet ciudat (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); 7 NOIEMBRIE: Crimă in stil personal (orele 10,00; 14,00; 16,00; 18,00; 20,00). MEDIAȘ: PROGRESUL: Ceaikovski, seriile I şi II (orele 10,00; 17,00; 20,00). TINERETULUI: Start la moştenire (orele 10,00; 16,30; 13,30; 20,30). UNIREA: Duminică la ora 6 (orele 10,00; 16,00; 18,00; 20,00). CISNADIE: POPULAR: Aşteptarea (orele 11,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Doar un telefon (orele 16,00; 18,00; 20,00). DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Genoveva de Brabant (orele 18,00 şi 20,00). OCNA SIBIULUI: Atenţie, broasca ţestoasă! (orele 17,00 şi 19,00). BAZNA-BAII: La orele 17,00 şi( 14,00). APOLDU DE SUS: 23 AUGUST. Medicul de la asigurări (orele 17,00 şi 19,00). Cadru din filmul UN AMANET CIUDAT, care rulează la cinematograful „Tineretului” din Sibiu Un mijloc eficient (Urmare din pag. I) voltare prin investiţii, dar acest lucru nu îndreptăţeşte renunţarea la modernizarea utilajelor vechi existente, la crearea unor condiţii mai bune de muncă în toate sectoarele întreprinderilor. Un bun exemplu, din acest punct de vedere, îl poate constitui întreprinderea „Flamura roşie“, unde realizîndu-se, în paralel cu lucrările de investiţii, lucrări de mică mecanizare — în special obiectivele de autoutilare — s-a realizat în mod nemijlocit dezvoltarea întreprinderii, lărgirea activităţii ei din punct de vedere sortimental şi al calităţii produselor. S-au executat astfel, din credite de mică mecanizare, lucrări în valoare de peste 2 milioane lei. După cum se ştie, in industria locală se simte intr-un mod mai pregnant necesitatea modernizării potenţialului tehnic, a mecanizării diferitelor lucrări cu volum mare de muncă, a lărgirii chiar a spațiilor productive. De aceea, apelarea la credite de mică mecanizare constituie o importantă sursă de finanțare a anumitor lucrări. Cum s-au străduit totuși conducerile acestor întreprinderi sa le folosească în anul trecut, în general, răspunsul nu este mulţumitor. La AMET, de exemplu, din 17 lucrări planificate, numai pentru 7 s-au prezentat la bancă documentaţiile, doar pentru acestea primindu-se credite, deşi aici transporturile interne înglobează un volum foarte mare de munca, multe lucrări se execută în spaţii neacoperite, condiţiile de muncă din sectoarele de producţie sunt în mare parte necorespunzătoare, productivitatea muncii este destul de redusă. Aceleaşi lucruri se pot spune şi despre felul în care întreprinderile de industrie locală MAGO şi ARCHIMET s-au preocupat de crearea unor condiţii mai bune de muncă pentru realizarea sarcinilor de plan, pentru îmbunătăţirea dotării secţiilor de producţie. Faptul că fiecare din întreprinderile citate a executat doar cite o lucrare din creditede mică mecanizare este edificator. O remarca, de data aceasta pozitivă, trebuie făcută în legătură cu modul in careonităţile comerciale din judeţul nostru caută să-şi rezolve problemele de lărgire a spaţiului comercial, de mecanizare a manipulării mărfurilor, de creare a anumitor spaţii de depozitare prin lucrări de mică mecanizare. Merită in acest sens amintită preocuparea conducerii T.A.P.L. Mediaş şi a I.A.P.L. „Cofetarul“, care au executat un număr important de astfel de lucrări in 1971. De asemenea, Oficiul judeţean de turism a utilizat credite pentru 13 lucrări, în valoare de peste 3 milioane lei. Sigur că analiza efectuată putea fi lărgită cu multe exemplificări de lucrări executate, cu eficienţa obţinută in cadrul fiecărei întreprinderi în parte. Totuşi, suntem însă convinşi că problema în discuţie va constitui un subiect de analiză pentru adunările oamenilor muncii, ,care se desfăşoară în această perioadă în întreprinderi. O dată cu dezbaterea sarcinilor acestui an, participanţii la dezbateri vor trebui să stabilească planuri de măsuri care să asigure îndeplinirea în bune condiuni a indicatorilor de plan. Bineînţeles, in cadrul acestor măsuri să nu lipsească executarea unui volum cit mai mare de lucrări de mică mecanizare, care să asigure utilizarea tot mai eficientă a maşinilorşi utilajelor, ridicarea nivelului de mecanizare a tuturor operaţiilor ce se execută în întreprinderi. Tribuna SibiuluiAnul V, nr. 1222 Siluete industriale: U.M.M.N., din Copșa Mică Foto: FRED MSS Noutăţi utilitare In cadrul acţiunilor de modernizare a reţelei comerciale şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de deservire a publicului larg consumator, Oficiul judeţean de turism, în vederea pregătirilor pentru sezonul de vară, începe la data de 1 februarie a. c., ample lucrări de modernizare la restaurantul-pensiune „Unicura“ (pardoseală de marmură, lambriuri, lărgirea spațiului afectat bucătăriei, igienizarea întregului local). Lucrările vor fi terminate la 1 Mai a. c., dată cînd restaurantul-pensiune „Unicom“ va reintra în funcție. • Tot cu data de 1 februarie încep lucrările de montare a 30 de căsuţecamping la cabana din Dealul Săliştei. • Din agenda Oficiului judeţean de turism reţinem pentru această săptămînă: 180 de tineri utecişti vor avea prilejul să se destindă în peisajul de iarnă al Păltinişului, unde vor avea loc concursuri de săniuţe. Tot la Păltiniş, în zilele de sîmbătă şi duminică, va avea loc campionatul judeţean de schi, cu probe alpine şi de fond, organizat de C.J.E.F.S. şi la care vor participa asociaţiile sportive din judeţ. Cu autocarul se vor organiza excursii la Agnita, Braşov (salariaţii cooperativei meşteşugăreşti „Munca manuală“ vor vizita principalele obiective industriale braşovene) iar pe traseul Sibiu—Cozia—Rîmnicu Vîlcea—Bistriţa—Horezu—Peştera Polovragi—Peştera Muierii vor fi prezenţi 43 de elevi seralişti de la Liceul „Octavian Goga“. • Asociaţia crescătorilor de păsări şi animale mici pregăteşte pentru începutul lunii februarie o interesantă expoziţie cu cele mai frumoase specii de păsări şi animale mici. La această expoziţie, o contribuţie deosebită îşi aduc şi elevii Liceului agricol din Sibiu, sub îndrumarea inginerului Constantin Cărăușu. I. I. S. „Libertatea41 Sibiu Tîrgul Finului nr. 12 ORGANIZEAZĂ în ziua de 2 februarie 1972 CONCURS pentru ocuparea postului de maistru cazane-instalații. Informații la serviciul personal. l mlamnimnimm'W11mI ■■ I ■* i iv ■ ■■ IHI ■■ i ■■ I an I I ■■ I mp IMI v t«t iv t m aa IM1RROT i f, întreprinderea „Electromontaj ‘ SibiuI I ANGAJEAZĂ DE URGENŢĂ: I — 1 inginer mecanic, pentru funcţia de şef serviciu mecanic şef I — lăcătuşi mecanici auto şi utilaje î — şefi coloană auto « — impiegaţi principali şi impiegaţi auto — revizori tehnici. I încadrarea se va face conform Legii nr. 12/1971. Informaţii suplimentare la telefon 148 84 — serviciul personal. str. Abatorului nr. 12, telefon 228 82 ANGAJEAZĂ ingineri tehnicieni maiștri constructori instalatori. I. R.U.M. Sibiu • ANGAJEAZĂ MUNCITORI CALIFICAȚI, în următoarele meserii: — strungari — borwerghiști — frezori — rabotori — rectificatori — lăcătuşi. Salarizarea se va face conform H.C.M. 914 1968. Avmicn str. Vind apartament Sibiu, str. Tribunei 32 si str. 9 Mai 22. Informații str. L. Paneth 24. Vînd motoretă Creangă 16. Mobra, bormașină electrică, compresor, Sibiu, str. I. 988883888888888888888888888888888888888888838888833338388833388333333 8133383338883888333888838383888388883338383888833888888333338883833333 Spirala evoluţiei plantelor şi animalelor O succintă călătorie din istoria Pămîntului ne arată că acesta se prezintă ca un tot unitar, în continuă transformare şi dezvoltare sub acţiunea agenţilor interni şi externi, care se condiţionează reciproc, dovedeşte că vieţuitoarele care populează astăzi planeta noastră sunt rezultatul unui lung proces de evoluţie a vieţii. Fiind o călătorie în timp geologic, unitatea de măgură este reprezentată de era geologică, cadranul înregistrând erete: precambriană, paleozoică, mezozoică, neozoică. Planeta noastră, scoarţa ei a suferit puternice modificări, care au dus la schimbarea relaţiilor uscat-apă, a reliefului, a climei, safinităţii mărilor etc. Aceste modificări au determinat şi schimbarea treptată a formelor vieţii. Evoluţia biosferei, în timp geologic, a avut şi are un caracter progresiv. Interacţiunea organism—mediu a evoluat de la simplu la complex, de la forme primitive la forme cu un înalt grad de organizare. Biosfera a apărut în precamfbmianceră care a durat aproximativ 4,5 milioane de ani — o dată cu formarea organismelor simple — protoorganismele d in golfurile mărilor tropicale. In decursul evoluţiei sale, biosfera s-a extins în scoarţă, cucerirea vastelor spaţii abiotice diji ocean şi de pe uscat fiind un proces care a durat probabil milioane de ani Principalul travaliu executat de biosfera precambriană a fost producerea oxigenului atmosferic. Contradicţiile componentelor biosferei au fost motorul evoluţiei progresive a acesteia, al evoluţiei desfăşurate în spirală. Vieţuitoarele care au trăit în decursul milioanelor de ani au lăsat urme sub formă de fosile, s-au păstrat în rocile sedimentare schelete şi chiar contururi moi ale organismelor, iar uneori vieţuitoare fosilizate în întregime. Au fost descoperite exemplare de mamuţi în terenurile îngheţate din Siberia, insecte în chihlimbar, iar în Polonia s-a găsit un rinocer fosilizat în azochemia. Viaţa care a apărut în precambrian sub formă de organisme simple ,ca bacterii, alge, bureţi de mare, viermi a evoluat însă foarte lent. In era paleozoică se constată o abundenţă de vieţuitoare, care evoluează atît în apă cît şi pe uscat. Plantele, cum sînt algele, cunosc o mare dezvoltare, din depunerea lor formîndu-se depozite de calcar. Prin regresiunile marine, parte din plantele acvatice rămîn pe uscat, în terenuri mlăştinoase şi, prin adaptare, unele reuşesc să supravieţuiască, formindu-se astfel plantele de talie mică, fără frunze, fără flori, cu tulpini aeriene bifurcate. Dacă în această perioadă de început a paleozoicului plantele se dezvoltă mai puţin, s-a constatat o puternică evoluţie a regnului animal, în primul rînd a nevertebratelor. Apar crustacei — trilobiţii, animale marine asemănătoare scoicilor — stele de mare, arici de mare, crini de mare. Mai tîrziu apar chiar şi insectele de tipul libelulelor de astăzi. Clima fiind caldă şi foarte umedă, cu mult bioxid de carbon în atmosferă, plantele evoluează „rapid“ şi apar ferigile arborescente, care formează păduri întregi. Acestea, dintre care amintim Lepidodendron Sigillaria şi chiar Calamites — un fel de coada-caiului de astăzi — vor fi acele plante care, acoperite de mîluri şi izolate da atmosferă, sub presiune, prin procesul de carbonizare au dat naştere cărbunilor de azi (antracitul şi huila). Trecerea de la plantele fără flori la cele cu flori se face prin plante care aveau frunze asemănătoare ferigilor şi care purtau seminţe pe margini O plantă asemănătoare există şi în ziua de azi, fiind considerată o fosilă vie. Ea este numită Cycas. Animalele, având condiţii favorabile, se dezvoltă şi ele, îndeosebi în mediul marin; pe lîngă nevertebrate, apar primele vertebrate fără fălci şi peştii cu trupul protejat de plăci rezistente — peştii placodermi. Au evoluat peştii dipnoi — peşti cu respiraţie dublă, din care mai trăiesc trei specii şi în ziua de azi, în continentele emisferei sudice. Aceştia reprezintă treapta de trecere spre viaţa de uscat. Alături de peştii dipnoi cu respiraţia dublă — branchială, in perioada în care rîurile duc apă, şi pulmonară în perioada de secetă — evoluează şi cei cartilaginoşi, rechinii (peşti de tip asemănător) care îşi păstrează pînă astăzi un caracter de primitivitate, prin aceea că deşi au primit funcţionalitatea tubului digestiv, ei nu sunt capabili de o digestie completă a hranei, fapt ce determină marea lor voracitate. In aceeaşi perioadă apar peştii crossopterigieni, din care se desprind ramuri ce vor da primele amfibii, precum şi primele reptile terestre. Scoarţa pămîntului în această eră a suferit puternice modificări: se înalţă munţi — cum sunt Munţii Dobrogei, Crimeii, Urali — care reprezintă azi acele vechi lanţuri muntoase; au loc regresiuni marine, deci la sfîrşitul erei paleozoice configuraţia uscatului era cu totul deosebită de cea de la începutul ei. Era mezozoică, era vieţii mijlocii, reprezintă o etapă importantă în evoluţia vieţii, prin aceea că oferă condiţii de mediu favorabile unei dezvoltări puternice a plantelor şi animalelor. Apar coniferele şi plante cu flori şi seminţe închise în fruct. Animale marine, coralierii, moluştele — dintre care amoniţii şi befemniţii — se dezvoltă puternic. Dintre vertebrate apar peştii cu schelet osos, care se dezvoltă pînă în zilele noastre. Era mezozoică este denumită şi era reptilelor mari, care dispar la sfîrşitul acesteia. Reptilele populează mediul acvatic, terestru şi aerian. Cele terestre, dinosaurieni de exemplu, sînt uriaşe — specia Brontosaurus atinge lungimi de 20—30 m şi tot atîtea tone greutate. Fapt important în evoluţia vieţuitoarelor este apariţia primei păsărireptilă — Archaeopteryx — care face trecerea de la clasa reptilelor la clasa păsărilor. Această pasăre — de aproximativ mărimea unui porumbel — avea corpul acoperit cu pene, aripi, maxilare alungite, vertebre în coadă, dinţi înfipţi în alveole, ghiare la aripi. Deci, avea caractere evidente de reptilă şi în acelaşi timp şi de pasăre. Tot nu era mezozoică aceste reptiledispar, urmate fiind de apariţia mamiferelor primitive (monotreme, marsupiale), pe care azi le mai găsim pe continentul australian. Era mamiferelor şi a plantelor cu flori cu săminţa închisă în fruct — angiosperme — este era neozoică, care a început cu aproximativ 70 milioane ani in urmă. Speciile de mamifere erau numeroase. Forme ciudate reprezentau mamiferele actuale. Pe o arie largă de răspîndire trăiau, intr-o mare varietate, specii de elefanţi, rinoceri, cămilă, caii primitivi, maimuţe, beipurieni, rozătoare, cîini, pisici etc. Evoluţia ne arată că o dată cu trecerea timpului are loc o organizare, paralel cu o diversificare a formelor şi încrengăturilor. Evoluţia, iniţial lentă, se accelerează, încununarea ei fiind apariţia omului. Au fost stabilite seriile de fosile la diferite specii de nevertebrate sau vertebrate. La cal, de exemplu, evoluţia a putut fi urmărită de-a lungul a aproximativ 70 milioane ani. In forma primitivă el era de mărimea unei vulpi, picioarele avînd 4 şi 3 degete, trăia în pădurile de foioase, hrănindu-se cu vegetaţie. Restringerea pădurilor a determinat ieşirea lui in cîmp deschis — forma evoluînd. Evoluţia are loc in virtutea legii obiective de perfecţionare a sistemelor biologice. Funcţionarea sistemelor biologice are un caracter activ şi adecvat, deoarece trebuie să asigure autoconservarea acestora in diferite condiţii de mediu. Ieşirea in cîmp deschis lipseşte animalul de posibilitatea de apărare. Aceasta duce la creşterea taliei strămoşului calului — mijlocul de apărare fiind fuga. O dată cu mărirea taliei, numărul degetelor de la picioare se reduce, sporind posibilităţile de alergare rapidă. Reacţiile adecvate şi active, ca principiu universal in evoluţia animalelor, duc la existenţa sistemelor biologice. Autoreglarea funcţională, prin care se realizează autoconservarea sistemului biologic, se efectuează prin reacţii adecvate variaţiilor condiţiilor de mediu. Aceasta constituie un răspuns cu utilitate imediată pentru individ. Perspectiva se realizează prin corelarea cu sensul modificărilor ulterioare ale mediului biotic şi aburic. Selecţia naturală păstrează variaţii care corespund factorilor de mediu ce se repetă. Acestea au valoare adaptativă. Adecvarea şi adaptarea sunt momentele iniţiale ale progresului, fiind consecinţele interacţiunii ,ci condiţiile mediului modificate. Comstanţa relativă a mediului dă posibilitatea sistemelor biologice să se perfecţioneze funcţional şi structural. Deci, evoluţia speciilor de vieţuitoare continuă, ea nu s-a oprit la stadiul actual de dezvoltare. Prof. ERIKA MARIŞ Şcoala generală nr. 16, Sibiu*