Tribuna Sibiului, ianuarie 1972 (Anul 5, nr. 1201-1224)

1972-01-15 / nr. 1211

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN LUCRĂRILE CELEI DE-A XI-A SESIUNI A CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Vineri, 14 ianuarie a.c., a avut loc cea de-a XI-a sesiune a Con­siliului popular judeţean Sibiu. La lucrările sesiunii au participat de­putaţii judeţeni deputaţi din jude­ţul Sibiu în Marea Adunare Na­ţională, reprezentanţi ai unor insti­tuţii centrale, cadre de conducere ale organelor locale de partid şi de stat, primarii comunelor, repre­zentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti. Au fost prezenţi, de asemenea, Constantin Şandru, vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planifi­cării, Ioan Govozdea, vicepreşedin­te al Comitetului de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală, Nela Ionescu, director general in Ministerul Finanţelor. Sesiunea a adoptat următoarea ordine de zi: 1. Proiect de hotărîre cu privire la adoptarea planului economiei lo­cale pe anul 1972 al județului Sibiu; 2. Proiect de hotărîre­­ cu privire la adoptarea bugetului local pe anul 1972 al județului Sibiu; 3. Proiect de hotărîre privind răs­punsul la chemarea la întrecere lansată de Consiliul popular al ju­dețului Hunedoara; 4. Proiect de hotărîre privind trecerea la subordinea Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Mediaş a Întreprin­derii de industrie locală din Mediaş; 5. Propuneri ale Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular jude­ţean privind probleme în care se solicită sprijin din partea comi­siilor permanente pe semestrul I 1972., 6. Alegerea de judecători pentru judecătorii și b­ou­ai. 7. Informare asupra modului cum­­ s-au dus la îndeplinire hotărîrile luate In sesiunea anterioară. In continuarea lucrărilor sesiu­nii, tovarășul loan Ungur, prim­­­vicepreședinte al Consiliului popu­lar judeţean, a prezentat expune­rea la proiectul de­ hotărîre cu pri­vire la adoptarea ■ planului econo­miei locale pe anul 1972 al jude­ţului Sibiu. La punctul doi al or­dinii de zi, deputatul Ioan Ho­­mescu, directorul Administraţiei financiare a judeţului Sibiu, a pre­zentat expunerea la proiectul de hotărîre cu privire la adoptarea bugetului local pe anul 1972. In încheierea primei părţi a lu­crărilor sesiunii, deputatul Gheor­­ghe Falaba, preşedintele comisiei permanente buget-finanţe, a pre­zentat raportul comun al comisiilor permanente. Pe marginea, documentelor pre­zentate au luat­­ cuvîntul,­ fâcind valoroase propuneri pentru îmbu­nătăţirea activităţii de viitor a Con­siliului popular judeţean, depu­taţii Nicolae Găitan, prim-secretar al Comitetului judeţean Sibiu al U.T.C., Constantin Buzdugh­ină, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular mu­nicipal Sibiu, Petre Munteanu, di­rectorul Liceului agricol din Si­biu,­ Dumitru Popa, directorul în­treprinderii de gospodărie orășe­nească din municipiul Mediaș, Costică Porime, prim-secretar al Comitetului municipal Mediaş al P.C.R., Virgil Perianu, directorul Direcţiei tehnice a Consiliului popular judeţean,* Maria Fanache, preşedinta Comitetului judeţean pentru cultură şi educaţie socia­listă, Constantin Boieriu, directo­rul Direcţiei comerciale a Consi­liului popular judeţean, Dumitru Suciu, inspector şef la Inspectora­tul sanitar judeţean, Traian Petru, vicepreşedinte al Consiliului popu­lar judeţean, Ewalt Zweier, redac­tor şef al ziarului „Die Woche“, Costică Presecan, primarul comu­nei Loamneş, iar dintre invitaţi Achim Falaba, secretar al Comi­tetului orăşenesc de partid Ocna Sibiului. Luînd cuvintul, tovarăşa Nela Ionescu, director general in Mini­sterul Finanţelor, a facut preţioase recomandări privind execuţia bu­getară pe 1972, indicind căi pentru folosirea cit mai eficientă a fon­durilor alocate de stat pentru dez­voltarea ind­ustriei, agriculturii, a celorlalte domenii ale activităţii sociale. Aprecieri pozitive privind acti­vitatea desfăşurată pe plan local in anul 1971 a făcut, in cuvintul său, tovarăşul Ioan Găvozdea, vice­preşedinte al Comitetului de Stat pentru Economie şi Administra­ţie locală. Vorbitorul s-a oprit însă şi asupra unor minusuri care s-au manifestat în activi­tatea de investiţii, construcţii, gospodărie comunală a oraşe­lor şi municipiilor din judeţul Si­biu. Referindu-se sintetic la de­butul salutar făcut in toate do­meniile de activitate de oamenii muncii din judeţul nostru in pri­mul an al actualului cincinal, to­varăşul Găvozdea a făcut nume­roase propuneri de îmbunătăţire în continuare a activităţii de in­dustrie locală, învăţâmint, cultură, sănătate, gospodărie comunală și (Continuare în pop. 1­0I-a) RĂSPUNS chemării , întrecere lansată de Consiliul popular al judeţului Sibiu, întrunit în cea de-a Xl-a sesiune or­dinară pentru a­ dezbate şi adopta planul economic şi bugetul local pe anul 1972, analizînd activitatea des­făşurată în anul trecut, constată că au fost obţinute realizări însemnate în toate domeniile vieţii economice şi social-culturale ale judeţului. Entuziasmul cu care oamenii mun­cii din judeţ — români, germani, ma-­­ ghiari şi alte naţionalităţi — alături , de întregul popor, au răspuns in a­­­­nul­ 1971 chemării lansate de Consi­liul popular al judeţului Neamţ, s-a"­ materializat în rezultate însemnate" privind realizarea şi depăşirea prin­cipalilor indicatori ai planului de stat, a sarcinilor din domeniul edili­­­­tar-gospodăresc şi social-cultural. Astfel, planul de prestări servicii în gospodăria comunală a fost depăşit cu 3.4­7p , respectiv 10,9 milioane lei, planul producţiei­­de construcţii mon­taj a fost depăşit cu 2,8­/* respectiv 0,4 milioane lei. Planul de investiţii din fondurile centralizate ale statului a fost realizat in proporţie de 115,3%, realizindu-se IG12 apartamente faţă de 1200 plani­ficate, s-au construit şi dat in func­ţiune 32 săli de clasă, o, creşă cu 120 locuri. ' ’’ In sectorul comercial toate întreprin­derile şi-au realizat sarcinile de plan, vînzindu-se mărfuri cu 195 milioane lei mai mult decit în anul 1970. Prin muncă patriotică s-au realizat lucrări in valoare de peste 120 mili­oane lei, faţă de angajamentul de 70 000 000 lei, în întrecerea care s-a desfăşurat, oraşul Ocna Sibiului a obţinut, locul II pe ţară la cate­goria oraşelor sub 10 000 locuitori, iar comunele Orlat, Bîrghiş şi Roşia au fost clasate pe locurile I, II şi, res­pectiv, III în întrecerea ce s-a desfă­şurat între comunele din judeţ. Consiliul popular, analizind multila­teral activitatea desfăşurată in lumi­na documentelor celui de al X-lea Congres al Partidului Comunist Ro­mân, a Plenarei Comitetului Central al partidului din 3—5 noiembrie 1971,­­ a indicaţiilor cuprinse în cuvîntarea tovarăşului Ceauşescu la prima con­ferinţă pe ţară a secretarilor comite­telor de partid şi a primarilor din comune, precum şi a Legii privind planul cincinal de dezvoltare econo­­mico-socială a Republicii Socialiste România pe perioada 1971—1975, a odus in evidenţă noi posibilităţi de creştere a potenţialului economic, de reducere a preţului de cost şi de spo­rire a acumulărilor, precum şi pentru realizarea de noi obiective edilitar­­gospodăreşti şi construcţii de interes local. Exprimind dorinţa unanimă a cetă­ţenilor judeţului — muncitori, ţărani, intelectuali —, Consiliul popular al judeţului Sibiu răspunde chemării la întrecerea socialistă pentru îndeplini­rea în termen şi depăşirea sarcinilor prevăzute pentru anul 1972, ,in prin­cipal, la următoarele obiective: 1. ÎN INDUSTRIA LOCALA, prin folosirea integrală a capacităţilor de producţie şi a utilajelor, prin im­­­­bunătăţirea continuă a proceselor de fabricaţie, a organizării muncii, di­versificării producţiei, descoperirii si valorificării de noi resurse interne, reducerea­­ consumurilor specifice şi a costurilor de producţie, se vor realiza: — depăşirea planului de producţie globală cu 1,5 milioane lei şi a pro­ducţiei marfă vîndută şi încasată cu­ 1,5 milioane lei; — creşterea producţiei de bunuri de consum în vederea majorării livrări­lor de mărfuri la fondul pieţii. In acest sens, se va livra comerţului so­cialist un volum suplimentar de măr­furi in valoare de 600 mii lei; — asimilarea a 15 produse noi, peste cele prevăzute în plan; — depăşirea sarcinilor stabilite la următoarele sortimente cu: — 700 mc prefabricate din beton; — 10 000 m­c produse de carieră şi balastieră; — 600 mii lei mobilă; — 1 000 tone construcţii metalice; — îmbunătăţirea gradului de înzes­trare a unităţilor industriei locale cu utilaje prin autoutilaje, modernizarea lor. In acest sens, în anul 1972 se vor produce peste plan u­tilaje în valoare de 323 mii lei. 2. IN SECTORUL DE GOSPO­DĂRIE COMUNALA şi locati­vA, prin dezvoltarea reţelei de uni­tăţi şi a prestărilor de servicii către populaţie, printr-o mai raţională folo­sire a mijloacelor materiale şi bă­neşti, prin mai buna organizare a producţiei şi a muncii se vor realiza: — depăşirea planului de prestaţii cu LG­'*, reprezentind un volum de 5,5 milioane lei, din care: — depăşirea planului de prestări pentru populaţie cu 7,7%, reprezen­­tînd un volum de 1 milion lei; — extinderea reţelelor de alimenta­re cu apă, peste plan, cu 2,17 km; , —■ extindere:a re,terolir, de ''mn'di’a­­re, peste plan, cu 4,4 km; — înfiinţarea de activităţi de pres­tări de gospodărie comunală şi loca­­tivă în 5 localităţi rurale; — modernizarea, peste plan, a 4 000 m­p străzi şi trotuare in localităţile urbane; — extinderea traseelor de transport în comun cu 2,5 km, faţă de lungimea existentă la 31 decembrie 1971; — racordarea la reţeaua de ali­mentare cu apă a unui număr de 300 locuinţe existente; — racordarea la reţeaua de cana­lizare a unui număr de 250 locuinţe existente. 3. ÎN SECTORUL DE PROIEC­­TARE-SISTEMATIZARE: — folosirea de proiecte tip şi refo­­losibile la locuințele din fondul de stat şi proprietate particulară la 90%, din totalul apartamentelor ce se vor, da in folosinţă in anul 1973; — folosirea de proiecte tip şi refo­­losibile la clădiri social-culturale la 80% din totalul obiectivelor care se vor da în folosinţă în anul 1973; — elaborarea proiectelor de execu­ţie pentru anul 1973 la 17 obiective, cu trei luni înainte de termenul fixat, de 30 iunie 1972, şi la 7 obiective, cu 1 lună înainte; — folosirea soluţiilor industrializate la 60% din numărul de apartamente prevăzute a se da în folosinţă în anul 1973, din fondurile statului şi proprie­tate personală; — folosirea soluţiilor industrializate la 50% din numărul de obiective so­cial-culturale prevăzute a fi date in folosinţă in anul 1973; — definitivarea şi aprobarea schi­ţelor de sistematizare pentru 5 oraşe şi 10 comune. 4. IN SECTORUL DE INVES­TIŢII, prin pregătirea din timp a documentaţiilor şi amplasamentelor, asigurarea utilajelor tehnologice şi urmărirea execuţiei, se va asigura: — realizarea in trimestrul I 1972 a 25% şi în semestrul I 1972 a 50% din planul anual de investiţii; — darea în folosinţă in trimestrul I 1972 a 22% şi în semestrul I 1972 a 55% din numărul total de apartamen­te din fondurile statului, planificat d in anul 1972; — darea in folosinţă în trimestrul X 1972 a 16% şi in semestrul I 1972 a 407% din numărul total de apartamen­te proprietate personală planificat in anul 1972; — punerea în funcţiune în trimes­trul I 1972, a 13% şi în semestrul I 1972 a 31% din valoarea fondurilor,­­fixe planificate în anul 1972; — darea în folosinţă, înainte de ter­menul planificat, a 6 obiective şi ca­pacităţi ; — asigurarea proiectelor de execu­ţie aprobate pentru toate lucrările din planul pe anul 1973, pînă la data de 25.VI.1972 şi a amplasamentelor libere, pînă la data de 30.XI.1972. 5. IN SECTORUL PRODUCŢIEI DE CONSTRUCŢII MONTAJ, printr-o mai bună organizare a pro­ducţiei şi a muncii pe şantiere, creş­terea gradului de folosire a utilaje­lor, introducerea de noi procedee şi soluţii tehnologice, se va asigura: re­realizarea în trimestrul I 1972 a 25% şi in semestrul I 1972 a 50% din planul anual pe 1972 la producţia de construcţii montaj; — extinderea acordului global la 75% din totalul orelor prestate în acord; — reducerea cheltuielilor la 1 000­ lei producţie de construcţii­ montaj, cu 2 lei faţă de sarcina planificată pe anul 1972; — obţinerea de calificative foarte bune la cel puţin 50% din totalul obiectivelor executate şi recepţionate; j. -? wyitareaJ&vwltauii de WWP1?» disponibil în proporţie de 96,5%. —' executarea în regie a unui vo­lum de construcţii-montaj cu 25«., mai mult faţă de prevederile de plan pe anul 1972. ti. ÎN SECTORUL DE DRU­MURI ŞI PODURI, prin folosirea la maximum a capacităţilor utilajelor, a staţiilor de preparat mixturi asfaltice, printr-o aprovizionare ritmică cu ma­teriale, precum şi prin diminuarea cheltuielilor cu transportul acestora se vor reduce cheltuielile cu 10 000 lei la km; — se vor executa peste plan 3 km de imbrăcăminți asfaltice ușoare. 7. PRINTR-O­­INAl JUDICIOA­SA FOLOSIRE A MATERIILOR PRIME ȘI A MATERIALELOR, ■prin reducerea consumurilor specifice se vor economisi pe ansamblul eco­nomiei locale: — 70 tone metal; — 90 mc material lemnos; — 85 tone ciment. 8. DEPĂȘIREA VENITURILOR PROPRII LA BUGETUL JUDE­ŢULUI CU 2 650 MII LEI. Se vor obţine beneficii peste plan în valoare de 900 mii lei, din care: -- 400 mii lei la gospodăria comu­nală ; • - 500 mii lei in sectorul circulaţiei mărfurilor. 9. ÎN VEDEREA ÎMBUNĂTĂ­ŢIRII APROVIZIONĂRII POPU­LAŢIEI, reţeaua comercială de stat se­ va dezvolta cu încă 19 uni­tăţi, ce însumează 2 560 m­p supra­faţă comercială, iar planul de desfa­cere a­ mărfurilor va fi depăşit cu 10 milioane lei. 10. PRIN CONTRIBUŢIA ÎN BANI ŞI ÎN MUNCA A LOCUI­TORILOR se vor realiza: - 12 săli de clasă, 2 cămine cul­turale, 1 dispensar uman; — întreţinerea şi repararea a 650 km de drumuri, în care scop se vor efectua 100 mii zile­ om cu braţele şi 120 mii zile cu mijloace de transport cu­ tracţiune animală şi mecanică; — impietruirea a 15 km drumuri de­ pămint. 11. PENTRU CONTINUA ÎN­FRUMUSEŢARE ŞI BUNA GOS­PODĂRIRE a localităţilor se vor executa, prin muncă patriotică, lu­crări edilitar-gospodareşti în valoa­re , de 80 milioane lei, printre care 230 000 mp trotuare, 60 ha amenajări şi întreţineri de spaţii şi zone verzi, amenajarea a 140 baze sportive, sa­larii, terenuri de joacă pentru copii, plantarea a 44 mii arbori şi arbuşti, a 23 km de gard viu, 9 km îndiguiri şi taluzări şi consolidări de maluri etc. 12. ÎN DOMENIILE ÎNVAŢA­­MÎNTULUI, CULTURII, EDUCA­TEI SOCIALISTE ŞI SĂNĂTĂŢII se vor urmări şi realiza: — aplicarea în viaţă a măsurilor stabilite de partid, pentru continua dezvoltare a reţelei de învăţămînt, pentru perfecţionarea tehnicii de lu­cru şi creşterea pregătirii politico­­profesionale a viitoarelor cadre la nivelul exigenţelor actuale şi de per­spectivă ale economiei naţionale; — crearea de ateliere şcoală la toate liceele şi la o parte din şcolile generale, precum şi un atelier inter­­şcolar în Mediaş; — îmbunătăţirea înzestrării tuturor laboratoarelor la licee, şcolile gene­rale de 10 ani şi şcolile profesionale; — pentru şcolile din mediul rural se vor destina loturi agricole,­ care vor fi lucrate de elevi; — la Sibiu şi la Mediaş se vor în­fiinţa cîte un magazin prin care se vor desface produsele realizate prin activitatea tehnico-productivă a ele­vilor; — -­­«*• \ m­ tatii vita două cabi/iiA« Lm nice în municipiile Mediaş şi Sibiu; — în scopul satisfacerii cerinţelor spirituale mereu crescînde ale oame­nilor muncii şi pentru o mai bună valorificare a potenţialului cultural­­artistic al judeţului,­ în cursul aces­­­tui an se vor desfăşura următoarele acţiuni: realizarea unei caravane ştiinţifice dotată cu toată aparatura necesară; extinderea reţelei universi­tăţilor populare prin înfiinţarea de universităţi populare săteşti la Avrig şi Şeica Mare, acordîndu-se o deo­sebită atenţie diversificării tematicii acestora şi cuprinderii unui număr sporit de cursanţi; a II-a ediţie a festivalului „Poezia pastorală“, a III-a ediţie a festivalului „Cireşar“, a IV-a ediţie a Concursului judeţean al fanfarelor, a doua ediţie a Festi­valului „Primăverii" (Decada culturii pentru tineret), a V-a ediţie a Festi­valului „Cibinium", în vederea sti­mulării şi permanentizării activităţii artistice de amatori se vor organiza „Zilele artei amatoare“, ştafeta cultu­­ral-artistică „Comnna mea, mîndria mea“, manifestări folclorice pe zone prin antrenarea celor peste 500 de formaţii artistice de amatori, reor­ganizarea activităţii muzeistice din judeţ, in scopul valorificării cît mai depline şi eficiente a colecţiilor; inaugurarea expoziţiei permanente de istoria farmaciei din Sibiu; comple­tarea muzeului tehnicii populare cu 12 unităţi noi; se va organiza în co­muna Cristian o colecţie de artă populară românească care, împreună cu casa muzeu-săsească existentă, să constituie o unitate muzeală repre­zentativă pentru specificul naţional al comunei;­­■ îmbunătăţirea asistenţei medica­le,­ prin folosirea mai­ eficientă a ba­zei materiale existente, a cadrelor medico-sanitare şi utilizarea judicioa­să a fondului de medicamente; — scăderea morbidităţii cu incapa­citate temporară de muncă; ■T­ întărirea activităţii de igienă­­şi­ sanitaro-antiepidemice, pentru conso­lidarea rezultatelor obţinute în ca­drul programelor de sănătate şi lichi­darea unor boli infecţioase. Consiliul popular, toţi oamenii muncii din judeţul Sibiu, vor depune eforturi sporite pentru realizarea şi depăşirea angajamentelor asumate, contribuind astfel la înfăptuirea mă­reţului program, elaborat de Congre­sul al X-lea al Partidului Comunist Român, de ridicare a României so­cialiste pe culmile tot mai înalte ale progresului și civilizației. Prezidiul In timpul desfășurării lucrărilor sesiunii ANUL V nr. 1211 Sîmbătă 15 ianuarie 1972­­4 pagini 30 Hani În imagine: ing. Elvira Cotoară de la Laboratorul de control al se­mințelor Sibiu, determinînd facultatea germinativă a semințelor ce vor fi însămînțate în primăvara acestui an Fumn* FUFII M­SS Pe urmele unei iniţiative valoroase 2» Cel de-al ■ doilea an al actualului cincinal a demarat în condiţii bune. In toate unităţile economice dom­neşte hotârîrea de a produce cât mai multe bunuri materiale de cali­tate. Pe această linie, şi la uzina „Emailul roşu" au fost înregistrate, încă din primele zile, rezultate de prestigiu, concretizate în mii de va­se­ produse peste sarcina planificată. Deşi nu ne-am propus să vorbim despre modul cum a fost organizată producţia, despre măsurile tehnice şi organizatorice luate pentru ca planul de producţie să fie realizat ritmic, trebuie totuşi amintită preo­cuparea pentru încheierea la timp a contractelor, pentru pregătirea fa­bricaţiei, nominalizarea producţiei şi asigurarea cu materii prime şi materiale. " Din­­ intuimu­dinea Vie" probit­ul vu st­au în faţa colectivului de muncă ne-am propus să vorbim în mate­rialul de faţă despre aportul spe­cialiştilor la îmbunătăţirea procesu­lui de fabricaţie. In acest sens ne-am adresat inginerului Arnold Barth, şe­ful serviciului producţie. __ Cu o lună şi jumătate in urmă, ziarul nostru a publicat un material privind iniţiativa între­prinsă la uzina dv. privind an­grenarea tuturor cadrelor cu pre­gătire superioară la rezolvarea problemelor tehnice din uzină, la îmbunătăţirea procesului de pro­ducţie. Care a fost punctul de plecare pentru iniţierea unei a­­semenea acţiuni ? — In condiţiile avîntului ştiinţei şi tehnicii contemporane, oricit de dotată ar fi o întreprindere şi oricit de perfecţionat, ar fi pr­ocesul teh­nologic sau de largă gama sortimen­telor fabricate, pot fi aduse îmbu­nătăţiri continue. Afirm acest lucru întrucît exigenţele beneficiarilor cresc şi pentru a ie putea satisface cerinţele, atît cantitative cit, mai a­­les, calitative, trebuie să fim mereu pe fază, să dăm cumpărătorilor ceea ce doresc ei, un produs bun, ieftin, durabil, estetic, util. In ultimii ani uzin­a noastră a fost reutilată şi modernizată, dispunînd în prezent de o tehnologie avansa­tă. Cu aceasta nu putem afirma că am rezolvat totul.­­Din contră, suntem­ conştienţi că mai avem incă, multe de făcut, multe treburi de pus la punct. Iată de ce , am considerat că, pentru a putea­­rezolva unele pro­bleme de strictă necesitate, trebuie să folosim mai eficient capacitatea specialiştilor noştri. Aşa s-a născut ideea ca în­ cursul acestui an, fie­care cadru cu pregătire superioara să studieze­ şi să vină cu propuneri concrete de îmbunătăţiri, care, fina­lizate, să genereze o economie de cel puţin 2 000 ore manoperă sau un cuantum de 50 mii lei. 'fii “OTiVraf­ik‘Xb6î3f'ii avute '­ÎÎI ■ cei peste 00 de specialişti - - ingineri şi economişti - - din cadrul uzinei, ideea a fost îmbrăţişată de toţi. — Ca să vorbim de rezultatele din acest an e prematur. Vă ru­găm totuşi să ne spuneţi, citeva cuvinte despre succesele ce se întrezăresc pînă în prezent. — Deocamdată despre aceasta aş putea vorbi mai puţin.­ Nu aş vrea,­­totuşi să se înţeleagă că ne-am li­mitat numai la consfătuirea pe care a iniţiat-o comitetui de partid. Noi am şi trecut la fapte. De pildă, un colectiv din care fac şi eu parte a început realizarea unei prese cu transfer, simplificată, necesară exe­cutării accesoriilor. Dacă la acea consfătuire nu toţi specialiştii au venit cu propuneri, acţiunea a con­tinuat, formîndu-se şi alte colective care se ocupă de probleme legate de îmbunătăţirea procesului tehno­logic, a parametrilor maşinilor şi in­(Continuare in pag. a III-a) Convorbire consemnată de E. SANDU Patos constructiv alburiu, puţinele „piramide“ din be­ton şi sticlă se sufocau intre zidu­rile cetăţii, ieşind mai pregnant in evidenţă doar cartierul Ţiglarilor. Hipodromul apărea ca o dungă de culoare deschisă, retuş fin, adus o­­raşului vechi. Pornisem în ziua a­­ceea dintr-un Bucureşti fremătînd de prefacere. Văzusem din zbor cartierul Militari — imens pătrat de blocuri — şi imaginea Sibiului mi-a apărut atunci, prin comparaţie, m­o­­horîtă, uşor provincială, chiar în lu­minile puternice ale soarelui. ... Acelaşi drum parcurs peste pa­tru ani, aceeaşi zi însorită de toam­na, aceleaşi cadre mari ale naturii, cu Făgăraşii albind sub noi. Ima­ginea Sibiului mi-a apărut deodată cu totul nouă. Am zărit la început Hipodromul, dar impresia mea era că trecem peste Oraşul Victoria, citadelă exclusiv nouă, a anilor noş­tri. Avionul pr- un avion mai mare decit cel de-acum patru ani — par­cursese distanţa mai repede de­cit ştiam eu şi, iată, se pregătea să ate­rizeze la Sibiu, pierzind în cercuri spiralate din altitudine. Da, era Hi­podromul în care locuisem citeva luni la începutul lui ’68. Acum însă nu mai semăna cu... retuşul acela subţire, ci cu un adevărat oraş auto­nom, o aglomerare amplă din beton şi sticlă. Erau — după cum de fapt sint, şi vor fi din ce în ce mai multe — blocuri impunătoare săl­tate miraculos, uimitor de repede, aici, pe pămîntul vid, în aerul pînă nu de mult liber clătinat de curen­tul care bate dinspre Valea Săpu­nului. Văzut din înalt, Sibiul acum e egal: în mijloc cetatea din veac, înconjurată de al doilea cerc al ora­şului, de a doua vîrstă a lui, no­uă, cu cartierele albind in• planuri drepte şi înalte. Hipodrom,' Ţiglari­lor, Strand — repere noi, semne că şi pe aici ziua de azi trece nu ori­cum, ci sub semnul spectaculoase­lor prefaceri urbanistice. C. VIOREL Prima imagine aeriană a Sibiului mi-a rămas întipărită pe retină. In toamna anului 1967, veneam cu a­­vionu­l de la Bucureşti. Ziua era frumoasă, fără pic de nor. Am oco­lit in volute mari oraşul, întîi foar­te, foarte sus, apoi tot mai aproape. Sibiul se aşternea miriadar în abis, cu străzi drepte, mai sistematizat de perspectiva ■aeriană decit in realitate. Culorile erau însă predo­minant terne, de case vechi, cu a­­coperiş ţuguiat. Linia n­ouă, planul ÎN PAG. A II-A Expunere privind planul economiei focale pe anul 1972 Text prescurtat Expunere privind bugetul local pe anul 1972 Text prescurtat

Next